2ra-571/19 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra–571/19 Prima instanță: Judecătoria Ungheni (sediul central) (jud. M. Malanciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Mistreanu Veronica reprezentată de avocatul Chișca Maxim, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mistreanu Veronica împotriva lui Galoi Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ungheni cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere, împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Mistreanu Veronica și menținută hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Ungheni (sediul central), con st ată: La 11 iulie 2017, Mistreanu Veronica a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Galoi Alexandru cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea acțiunii a indicat că începând cu anul 2013 a început a concubina cu Galoi Alexandru, iar la 10 octombrie 2014 s-a născut fiica XXXX. Copilul se află la întreținerea și îngrijirea reclamantei, iar viața în comun cu pârâtul a eșuat. Galoi Alexandru a alungat-o din casa părinților săi unde locuiau cu fiica, iar în prezent locuiesc separat. Pârâtul nu acordă ajutor material pentru întreținerea copilului, motiv pentru care reclamanta a solicitat în instanță încasarea de la acesta a pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor XXXX, născută la XX XX XXXX, în mărime fixă, câte 1200 lei lunar, începând cu ziua adresării sale în judecată și până la atingerea majoratului de către copil.

1 Ulterior, Mistreanu Veronica a solicitat instanței stabilirea domiciliului copilului minor XXXX născută la XX XX XXXX, cu mama acesteia Mistreanu Veronica și încasarea din contului pârâtului Galoi Alexandru a pensiei pentru întreținerea fiicei minore în mărime de 3000 lei lunar precum și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Ungheni (sediul central), a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mistreanu Veronica. A fost stabilit domiciliul copilului minor, XXXX, născută la XX XX XXXX cu mama Mistreanu Veronica. A fost încasat din contul lui Galoi Alexandru în beneficiul Veronicăi Mistreanu, pensie pentru întreținerea copilului minor, XXXX în mărime de 1000 lei lunar, până la atingerea de către copil a majoratului, începând cu data depunerii acțiunii.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Mistreanu Veronica și menținută hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Ungheni (sediul central). Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, Galoi Alexandru nu este angajat în câmpul muncii, iar potrivit informației eliberate de Biroul Național de Statistică, minimul de existență pentru un copil constituie 1536 lei, fiecărui părinte revenindu-i obligația să suporte cheltuieli minime în mărime de 768 lei. Astfel, deși reclamanta a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului în mărime de 3000 lei lunar, fără a demonstra că Galoi Alexandru, dispune de un salariu care i-ar permite să achite pensia pentru întreținere în cuantumul solicitat, instanțele au decis că suma de 1000 de lei lunar nu o obligației de plată exagerată sau imposibilă de executat.

La 05 februarie 2019, Mistreanu Veronica reprezentată de avocatul Chișca Maxim a declarat recurs împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanței în partea pretenției cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și în această parte să fie emisă o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat eronat legea precum și a apreciat în mod arbitrar probele. La 18 martie 2019 (prin oficiul poștal), Galoi Alexandru reprezentat de avocatul Arabadji Maria a depus o referință la recursul declarat de Mistreanu Veronica solicitând respingerea acestuia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Mistreanu Veronica reprezentată de avocatul Chișca Maxim, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. 2 În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Mistreanu Veronica reprezentată de avocatul Chișca Maxim, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe 3 care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Mistreanu Veronica reprezentată de avocatul Chișca Maxim. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mistreanu Veronica reprezentată de avocatul Chișca Maxim. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 4