2ra-444/19 — cu privire la anularea ordinelor de aplicare a sancțiunii disciplinare, modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă

Dosarul nr. 2ra-444/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – S. Suvac Instanța de apel: CA Chișinău – I. Țurcan, I. Cotruță, N. Simciuc DECIZIE 27 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Ștefan Gribineț, reprezentat de avocatul Roman Stici, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ștefan Gribineț împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bahor Lux” cu privire la anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare, restabilirea la locul de muncă, modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă, anularea ordinului cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale, a actului de inventariere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Ștefan Gribineț, s-a menținut hotărârea din data de 20 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, constată: La 31 octombrie 2017 Ștefan Gribineț a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bahor-Lux” (în continuare SRL „Bahor- Lux”),

prin care a solicitat anularea ordinului nr. 224A-C din data de 22 august 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare pentru absența de la serviciu, a procesului - verbal nr. 01 din 25 august 2017, a ordinului nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare pentru absența de la serviciu, a procesului - verbal nr. 02 din 07 septembrie 2017, a ordinului nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea din funcția ocupată, restabilirea în funcția anterior deținută, modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă și a temeiului înscrierii în carnetul de muncă, din concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii în demisie art. 85 alin.(1) al Codului muncii, demisia având loc la 20 octombrie 2017, repunerea în termen și anularea ordinului nr. 221A-С din data de 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale și actului de inventariere, încasarea din 1 contul SRL „Bahor-Lux” în beneficiul lui Ștefan Gribineț a prejudiciului moral în mărime de 3 019,47 lei, compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 000 lei și a altor cheltuieli de judecată.

(f.d. 3-6,72,75) În motivarea acțiunii Ștefan Gribineț a indicat că la 13 martie 2014 a fost angajat în funcția de vânzător produse nealimentare în baza contractului individual de muncă nr. 22/14. La 01 aprilie 2014 între SRL „Bahor- Lux” și Ștefan Gribineț a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 20/14, pe un termen nedeterminat potrivit căruia Ștefan Gribineț a fost angajat în funcția de vânzător de produse nealimentare, locul de muncă fiind mun.

Chișinău, str. Uzinelor 11. Ștefan Gribineț menționează că la 22 august 2017, prin ordinul nr. 224A-C angajatorul i-а aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare”, pe motivul absenței de la serviciu la 21 august 2017. La 25 august 2017 SRL „Bahor-Lux” a întocmit procesul- verbal nr. 01 cu privire la refuzul salariatului de a semna ordinul privind aplicarea sancțiunii disciplinare din 22 august 2017. La 04 septembrie 2017 SRL „Bahor-Lux” a emis ordinul nr. 248A-C, prin care i-а aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare aspră”, pe motivul absenței de la serviciu la 02 septembrie 2017. La 07 septembrie 2017 angajatorul a întocmit procesul-verbal nr. 02 cu privire la refuzul salariatului de a semna ordinul nr. 248A-C din 04 septembrie 2017. Ștefan Gribineț a indicat că la 04 septembrie 2017, aproximativ la ora 10.00, aflându-se la serviciu, a solicitat o ambulanță în vederea acordării ajutorului medical, care l-a transportat pentru investigații medicale la Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” din mun.

Chișinău. În opinia reclamantului SRL „Bahor-Lux” la emiterea ordinelor nr. 224A-C din data de 22 august 2017 și nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 privind aplicarea sancțiunilor disciplinare nu a respectat legislația muncii și anume lipsa explicațiilor privind abaterea disciplinară încriminată, precum și faptul că ordinele nu sunt motivate conform normelor de drept ce reglementează raportul juridic litigios. La 16 octombrie 2017 angajatorul a emis ordinul nr. 285-C cu privire la concedierea lui Ștefan Gribineț în conformitate cu prevederile art.86 alin.(1), lit. g) al Codului muncii. Reclamantul a menționat că cu ordinul privind încetarea contractului individual de muncă nu este de acord, ori la 19 octombrie 2017, printr-o telegramă a expediat în adresa angajatorului cerere privind demisia și desfacerea contractului individual de muncă în temeiul art.85 alin.(1) al Codului muncii, cerând, totodată, și încasarea salariului restant în mărime de 10 000 lei.

Demisia este justificată de starea de sănătate precară a acestuia, ori la momentul înaintării cererii se afla în concediu medical. La 19 octombrie 2017 prin intermediul telefonului de către angajator a fost anunțat despre necesitatea prezentării la oficiul angajatorului în vederea recepționării ordinului de concediere. La 20 octombrie 2017 i-au fost înmânate actele contestate. În cadrul examinării cauzei angajatorul a prezentat ordinul nr. 221A-С din data de 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale și actul de inventariere, cu care Ștefan Gribineț nu este de acord, indicând că acestea au fost întocmite cu nerespectarea normelor de drept ce reglementează inventarierea și anume lipsa dovezii că comisia de inventariere a solicitat în mod obligatoriu prezența salariatului la efectuarea inventarierii și înștiințarea despre faptul inițierii inventarierii.

2 Ștefan Gribineț a menționat că în urma acțiunilor angajatorului a suportat un prejudiciu moral evaluat la suma de 3 000 lei, făcând referire la starea de sănătate, care s-a înrăutățit din motivul neachitării salariului ce i se cuvine, precum și din motivul refuzului de a recepționa cererea sa de demisie înaintată de mai multe ori către reclamant. Prin hotărârea din data de 20 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ștefan Gribineț. ( f.d. 152, 160-168) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 noiembrie 2018 a respins apelul declarat de către Ștefan Gribineț, a menținut hotărârea din data de 20 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

( f.d. 198, 199-208) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut că SRL „Bahor-Lux” întemeiat și legal a dispus sancționarea lui Ștefan Gribineț pentru încălcarea repetată a obligațiunilor de serviciu și anume absența nemotivată de la serviciu la data de 21 august 2017 și 02 septembrie 2017. Instanțele de judecată au concluzionat că la baza concedierii lui Ștefan Gribineț a stat încălcarea repetată a obligațiilor de muncă, temei prevăzut de art. 86, alin. (1), lit. g) al Codului muncii, iar faptul depunerii cererii de demisie după încetarea raporturilor de muncă nu constituie bază de modificare a temeiului de încetare a contractului de muncă. De asemenea, instanțele de judecată au mai constatat lipsa temeiurilor de anulare a ordinului nr. 221A-С din data de 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale, cât și a actului de inventariere.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 11 ianuarie 2019 Ștefan Gribineț, reprezentat de avocatul Roman Stici, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( 211-214) În motivarea recursului Ștefan Gribineț, reprezentat de avocatul Roman Stici, a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea. Instanțele de judecată nu au constatat pe deplin că la aplicarea sancțiunii disciplinare angajatorul nu a ținut cont de gravitatea abaterii disciplinare și că nu a solicitat explicația scrisă a angajatului, referitor la absența de la serviciu.

Instanțele de judecată nu au reținut faptul că sunt premise reale în vederea dispunerii anulării ordinului nr. 221A-С din data de 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale și a actului de inventariere, ori acestea contravin legislației muncii și a Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin Ordinul nr. 60 din 29 mai 2012 a Ministerului Finanțelor. La 18 februarie 2019 SRL „Bahor-Lux” a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. ( f.d. 218-221) În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 14 noiembrie 2018, a publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 10 decembrie 2018, a expediat-o participanților la proces la data de 11 decembrie 2018. ( f.d. 257, vol. II) Recursul depus de către Ștefan Gribineț, reprezentat de avocatul Roman Stici la data de 11 ianuarie 2019, este depus în termen. 3 În conformitate cu art. 439, alin. (2) al Codului de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție prin încheierea din data de 13 martie 2019 a considerat recursul admisibil. Articolul 441 al Codului de procedură civilă, stipulează că în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 445, alin. 1, lit. b) al Codului de procedură civilă instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ștefan Gribineț, reprezentat de avocatul Roman Stici, întemeiat și care urmează să fie admis din considerentele ce preced.

Ștefan Gribineț a contestat în instanța de judecată acțiunile SRL „Bahor-Lux”, solicitând anularea ordinului nr. 224A-C din data de 22 august 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare pentru absența de la serviciu, a procesului - verbal nr. 01 din 25 august 2017, a ordinului nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare pentru absența de la serviciu, a procesului - verbal nr. 02 din 07 septembrie 2017, a ordinului nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea din funcția ocupată, restabilirea în funcția anterior deținută, modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă și a temeiului înscrierii în carnetul de muncă, din concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii în demisie art. 85 alin.(1) al Codului muncii, demisia având loc la 20 octombrie 2017, repunerea în termen și anularea ordinului nr. 221A-С din 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii a bunurilor materiale și actului de inventariere, încasarea din contul SRL „Bahor-Lux” în beneficiul lui Ștefan Gribineț a prejudiciului moral în mărime de 3 019,47 lei, compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 000 lei și a altor cheltuieli de judecată.

Instanțele de judecată au emis hotărârile sus- menționate. Concluzia instanțelor de judecată privind respingerea integrală a acțiunii este considerată de către Colegiul, civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție incorectă din următoarele considerente. Verificând hotărârile adoptate, instanța de recurs a constatat că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit circumstanțele raportului juridic litigios și anume că între SRL „Bahor- Lux” și Ștefan Gribineț la 13 iunie 2014 a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 22/14, iar la 01 aprilie 2014 a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 20/14, pe o perioadă nedeterminată potrivit căruia Ștefan Gribineț a fost angajat în funcția de vânzător de produse nealimentare, locul de muncă fiind mun.

Chișinău, str. Uzinelor 11. Prin ordinul nr. 224A-C din 22 august 2017 lui Ștefan Gribineț i s-а aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare”, pe motivul absenței de la serviciu la 21 august 4 2017, iar prin ordinul nr. 248A-C din 04 septembrie 2017 i s-а aplicat sancțiunea disciplinară „mustrare aspră”, pe motivul absenței de la serviciu la 02 septembrie 2017. SRL „Bahor- Lux” la 18 august 2017 a emis ordinul nr. 221A-C cu privire la efectuarea inventarierii a bunurilor materiale în scopul evidenței și monitorizării angajaților și a cheltuielilor salariale, fiind întocmit actul de inventariere. Prin ordinul nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 Ștefan Gribineț a fost concediat în conformitate cu prevederile art.86 alin.(1), lit. g) al Codului muncii, încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar.

În consecutivitatea pretențiilor înaintate de către Ștefan Gribineț Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va examina întâi criticele aduse de către Ștefan Gribineț privind nerespectarea de către SRL „Bahor- Lux” a legislației muncii la emiterea ordinelor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare, încetarea contractului individual de muncă, precum și celor ce sunt succesive încetării contractului individual de muncă, ulterior a criticelor aduse împotriva emiterii ordinului de efectuare a inventarierii și a actului de inventariere.

Cu referire la pretențiile lui Ștefan Gribineț privind anularea ordinelor nr. 224A- C din data de 22 august 2017 și nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare Colegiul lărgit menționează că potrivit art. 201 al Codului muncii disciplina muncii reprezintă obligația tuturor salariaților de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile colective, cu contractele colective și cu cele individuale de muncă, precum și cu actele normative la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unității. Instanța de recurs menționeză că legiuitorul pentru crearea unui echilibru în raporturile de muncă a stabilit drepturi și obligații, atât pentru angajator, cât și pentru salariat.

Astfel, prin prisma art. 9, alin. (2), lit. a), b) și d) al Codului muncii salariatul este obligat să îndeplinească conștiincios obligațiile de muncă, să îndeplinească normele de muncă stabilite,să respecte disciplina muncii, iar angajatorul conform art. 10, alin. (2), lit. a) al Codului muncii este obligat să respecte legile și alte acte normative, clauzele contractului colectiv de muncă și ale convențiilor colective. Potrivit pct. 8 al contractelor individuale de muncă nr. 22/14 din 13 martie 2014 și nr. 20/14 din 01 aprilie 2014 Ștefan Gribineț s-a obligat să execute calitativ normele de lucru și obligațiunile de funcție, să respecte Regulamentul intern al unității, să-și îndeplinească conștiincios obligațiile de muncă.

( f.d. 16,19) La caz, se constatată că prin ordinele nr. 224A-C din data de 22 august 2017 și nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 lui Ștefan Gribineț i s-a aplicat sancțiuni disciplinare „mustrare” și „mustrare aspră” pentru neprezentarea la serviciu pe data de 21 august 2017 și respectiv 02 septembrie 2017, fără motive întemeiate, pe tot parcursul zilei de muncă. ( f.d. 22,24) În conformitate cu prevederile art. 206, alin. (1), lit. b) și c) al Codului muncii pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni disciplinare: b) mustrare, c) mustrare aspră. Din nota informativă din data de 21 august 2017, protocolul nr. 1 din data de 25 august 2017, nota informativă din data de 02 septembrie 2017 și protocolul nr. 2 din 07 septembrie 2017 rezultă că Ștefan Gribineț la data de 21 august 2017 și 02 5 septembrie 2017 nu s-a prezentat la serviciu, fapt pentru care a fost sancționat de către angajator.

( f.d. 23,25,86,89) Totodată, din declarațiile reprezentantului lui Ștefan Gribineț făcute în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond rezultă că acesta nu neagă neprezentarea la serviciu pentru data de 21 august 2017 și 02 septembrie 2017, însă critică ilegalitatea odinelor prin încălcarea procedurii de emitere a ordinelor privind aplicarea sancțiunii disciplinare și faptul că acestea nu sunt motivate. ( f.d. 77) Astfel, din probele prezentate la materialele dosarului și din declarațiile participanților la proces s-a constatat cu certitudine că Ștefan Gribineț la data de 21 august 2017 și 02 septembrie 2017 a comis abaterile disciplinate incriminate de către SRL „Bahor- Lux”, pentru care urma să fie sancționat disciplinar.

În conformitate cu prevederile art. 208, alin. (1) al Codului muncii până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților. Instanța de recurs menționează că solicitarea explicației de la salariat este o obligație a angajatorului, însă angajatorul nu poate obliga salariatul de a da explicații, prin urmare refuzul salariatului de a beneficia de dreptul sau de a explicații privind abaterea disciplinară imputată, nu împiedică angajatorul de a purcede la aplicarea sancțiunii disciplinare.

Argumentul lui Ștefan Gribineț că nu i s-a solicitat și nu a dat explicații cu privire la lipsa sa de la serviciu la 21 august 2017 și la 02 septembrie 2017 nu poate fi reținut de instanța de recurs, ori la materialele dosarului au fost prezentate procesele – verbale privind refuzul salariatului de a da explicații privind lipsa de la serviciu. ( f.d.87, 90) Instanța de recurs nu poate reține nici argumentul lui Ștefan Gribineț precum că ordinele nr. 224A-C din data de 22 august 2017 și nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 privind aplicarea sancțiunilor disciplinare nu sunt motivate, lipsa temeiului de drept în baza căruia s-a aplicat sancțiunea disciplinară nu constituie temei de anularea acestora, ori însuși abaterile disciplinare sunt inserate în ordinele contestate și nu sunt negate de către salariat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție referitor la pretenția cu privire la anularea ordinelor nr. 224A-C din data de 22 august 2017 și nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă. Ștefan Gribineț mai solicită și anularea procesului - verbal nr. 01 din 25 august 2017 și a procesului - verbal nr. 02 din 07 septembrie 2017 privind refuzul acestuia de a semna ordinele cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare. Aici, instanța de recurs menționează că nu sunt temeiuri de a anula procesele – verbale nr. 01 din 25 august 2017 și nr. 02 din 07 septembrie 2017, ori acestea sunt legale, iar în cazul refuzului salariatului de a face cunoștință cu un ordin emis în privința acestuia angajatorul este obligat de a consemna acest fapt printr-un proces – verbal.

Cu referire la pretențiile lui Ștefan Gribineț privind anularea ordinului nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea din funcția ocupată, restabilirea în funcția anterior deținută, modificarea temeiului desfacerii contractului 6 individual de muncă și a temeiului înscrierii în carnetul de muncă, din concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii în demisie art. 85 alin.(1) al Codului muncii, demisia având loc la 20 octombrie 2017 instanța de recurs reține următoarele. Potrivit legislației ce reglementează raporturile de muncă contractul individual de munca încetează de drept, adică în puterea și prin efectul legii, atunci când a intervenit o anumită cauză, stabilită expres de normele de drept, care face imposibilă, în mod definitiv, producerea în continuare a efectelor contractului.

Instanța de recurs reține că prin prisma art. 81, alin. (1) al Codului muncii contractul individual de muncă poate înceta: în circumstanțe ce nu depind de voința părților, prin acordul scris al părților sau la inițiativa uneia dintre părți. La caz, contractul individual de muncă încheiat între SRL „Bahor- Lux” și Ștefan Gribineț a încetat la inițiativa angajatorului, salariatul fiind concediat ca sancțiune pentru abaterile disciplinare comise. Ștefan Gribineț a contestat ordinul nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea din funcția ocupată, totodată a solicitat modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă din concediere în demisie. Aliniatul (3), art. 81 al Codului muncii stipulează că contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului angajatorului, care trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege.

SRL „Bahor- Lux” temei de încetare a contractului individual de muncă a indicat prevederile art. 86, alin. (1), lit. g) al Codului muncii încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar. La baza concedierii lui Ștefan Gribineț au fost puse ordinele nr. 224A-C din data de 22 august 2017 privind aplicarea sancțiunii disciplinare „mustrare” și nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 privind aplicarea sancțiunii disciplinare „mustrare aspră”. În conformitate cu prevederile art. 86, alin. (1), lit. g) al Codului muncii concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar.

Conform art. 206, alin. (1) al Codului muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r)). Iar dispoziția alin. (4) al aceleiași norme de drept prevede că pentru aceeași abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune. Aici, instanța de recurs menționează că angajatorul poate aplica sancțiunea disciplinară concedierea în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. g) al Codului muncii, doar dacă pe parcursul unui an salariatul a comis o a doua încălcare după prima, pentru care deja a fost sancționat.

Din materialele dosarului rezultă că Ștefan Gribineț pe parcursul anului 2017 a comis doua abateri disciplinare și anume neprezentarea la serviciu la data de 21 august 2017 și la 02 septembrie 2017, pentru care prin ordinele nr. 224A-C din data 7 de 22 august 2017 și nr. 248A-C din data de 04 septembrie 2017 i s-a aplicat sancțiune disciplinară „mustrare” și „mustrare aspră”. Instanța de recurs reține că, sancțiunea disciplinară – concedierea în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii, aplicată prin ordinul nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 lui Ștefan Gribineț a avut loc pentru abaterile disciplinare neprezentarea la serviciu la data de 21 august 2017 și la 02 septembrie 2017, pentru care acesta a fost deja sancționat.

Prin urmare, încetarea contractului individual de muncă de către SRL „Bahor- Lux” cu Ștefan Gribineț este contrară prevederilor art. 206 alin. (4) al Codului muncii, or, nu se admite aplicarea a două sancțiuni disciplinare pentru una și aceeași abatere disciplinară. Totodată, instanța de recurs menționează că Ștefan Gribineț a depus cerere de demisie din funcția deținută, iar în cererea de chemare în judecată expres a solicitat modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă din concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii în demisie în temeiul art. 85, alin. (1) al Codului muncii. ( f.d. 27) În conformitate cu art. 85, alin.(1) al Codului muncii salariatul are dreptul la demisie – desfacere a contractului individual de muncă, cu excepția prevederii alin.(41). Demisia reprezintă actul unilateral de voință a salariatului privind încetarea contractului individual de muncă.

În contextul celor relatate și prin prisma art. 85, alin. (1) al Codului muncii se constată că salariatul și-a exteriorizat voința de a desface contractul individual de muncă, astfel în legătură cu constatarea necorespunderii ordinului nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea din funcția ocupată prevederilor art. 206, alin. (4) al Codului muncii și voința salariatului de a demisiona din funcția ocupată, Colegiul lărgit consideră oportun de a admite pretenția lui Ștefan Gribineț și de a modifica temeiul desfacerii contractului individual de muncă, din concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii, în demisie art. 85 alin.(1) al Codului muncii. Ștefan Gribineț a solicitat desfacerea contractului individual de muncă, începând cu data de 20 octombrie 2017, invocând cererea de demisie depusă la data de 19 octombrie 2017, prin intermediul telegramei.

Aici, instanța de recurs menționează că solicitarea lui Ștefan Gribineț de a modifica data încetării contractului individual de muncă este neîntemeiată, ori s-a constatat cu certitudine că în perioada de la 12 octombrie 2017 și până la data de 20 octombrie 2017 acesta nu s-a prezentat la serviciu, nu a îndeplinit careva obligații de muncă. Cu referire la pretenția lui Ștefan Gribineț cu privire la modificarea înscrierii în carnetul de muncă privind temeiul desfacerii contractului individual de muncă, instanța de recurs o consideră întemeiată și care urmează a fi admisă, ori prin prisma pct. 17 al Hotărârii Guvernului privind carnetul de muncă nr. 1449 din data de 24 decembrie 2007 (în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în judecată) în cazul constatării unei înscrieri eronate referitoare la angajare, transfer, desfacerea contractului individual de muncă, rectificarea se face de către unitatea care a efectuat înscrierea.

8 Ștefan Gribineț a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 3 019,47 lei, motivând că starea de sănătate a acestuia s-a înrăutățit din motivul refuzului pârâtului de a recepționa cererea de demisie. Colegiul lărgit consideră posibil a respinge această pretenție, ori modificarea temeiului încetării contractului individual de muncă din concediere ca sancțiune disciplinară în demisie la inițiativa salariatului, instanța de recurs oferă satisfacție echitabilă lui Ștefan Gribineț, fără plata de despăgubiri. Prin soluția adoptată Ștefan Gribineț obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit. Ștefan Gribineț prin cererea de majorare a cuantumului pretențiilor din data de 12 mai 2018 a contestat și ordinul emis de către SRL „Bahor- Lux” cu nr. 221A-C din 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale și actul de inventariere.

În conformitate cu prevederile art. 355, alin. (1), lit. a) al Codului muncii cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată în termen de 3 luni de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. Reieșind din procesul – verbal nr. 03 din 23 august 2017 se constată că Ștefan Gribineț a aflat sau trebuia să afle despre ordinul contestat în luna august a anului 2017, ori acesta a refuzat semnarea ordinului contestat. (f.d. 88) Prin prisma normei de drept sus - citate rezultă că Ștefan Gribineț a contestat ordinul nr. 221A-C din data de 18 august 2017 cu omiterea termenului stabilit la art. 355, alin.(1) al Codului muncii.

Instanța de recurs menționează că Ștefan Gribineț a recunoscut omiterea termenului, ori a solicitat repunerea în termen de înaintare a pretenției cu privire la anularea ordinului 221A-C din data de 18 august 2017 și a actului de inventariere, neaducând probe în confirmarea motivelor omiterii termenului. Argumentul lui Ștefan Gribineț precum că ordinul nr. 221A-C din data de 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale și actul de inventariere au fost prezentate de către SRL „Bahor- Lux” în ședința de judecată doar la data de 27 februarie 2018, fapt ce constituie un temei de repunere în termen nu poate fi reținut de instanța de recurs, ori termenul de 3 luni începe a curge de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său.

La caz, Ștefan Gribineț a aflat despre dreptul respectiv la 23 august 2017, când a refuzat să-l semneze. În acest context Colegiul lărgit ajunge la concluzia că corect instanțele de judecată ierarhic inferioare au respins cererea de repunere în termen de contestare a ordinului nr. 221A-C din data de 18 august 2017 cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale și a actului de inventariere și a respins pretenția privind anularea acestor acte. Ștefan Gribineț prin prisma art. 96, alin. (1) al Codului de procedură civilă a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 000 lei. În conformitate cu art. 96, alin. (1) al Codului de procedură civilă instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Potrivit pct.16 al Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012 a Consiliului Uniunii Avocaților din 9 RM, pentru probarea cheltuielilor suportate și prin prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea, care pretinde compensarea cheltuielilor, a dovezii achitării onorariilor avocaților, lista detaliată a actelor /acțiunilor efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora. În speță, instanța de recurs constată că deși Ștefan Gribineț a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 000 lei, nu a prezentat dovada achitării onorariului avocatului Roman Stici, contractul de asistență juridică și nici lista detaliată a actelor efectuate de către avocat.

Prin urmare, pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică corect a fost respinsă. În concluzie, instanța de recurs relevă că în cadrul judecării pricinii, instanțele de judecată ierarhic inferioare au creat participanților la proces condiții obiective și echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea pentru părți a dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, având în vedere faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat eronat normele de drept la desfacerea de către angajator a contractului individual de muncă că Ștefan Gribineț și nu au admis cererea lui Ștefan Gribineț de modificare a temeiului desfacerii contractului individual de muncă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de admitere a recursului, de a casa parțial decizia Curții de Apel Chișinău din data de 14 noiembrie 2018 și hotărârea din data de 20 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și de a emite o nouă hotărâre în partea pretențiilor privind legalitatea ordinului nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea din funcția ocupată prin modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă și a temeiului înscrierii în carnetul de muncă, din concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii în demisie art. 85 alin.(1) al Codului muncii.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. b) al Codului de procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Ștefan Gribineț, reprezentat de avocatul Roman Stici.

Se casează parțial decizia din data de 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 20 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ștefan Gribineț împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bahor Lux” cu privire anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare, restabilirea la locul de muncă, modificarea temeiului desfacerii contractului individual de muncă, anularea ordinului cu privire la efectuarea inventarierii bunurilor materiale, a actului de inventariere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea respingerii acțiunii privind modificarea ordinului nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea din funcția ocupată și în această parte se emite o nouă hotărâre.

10 Se modifică ordinul emis de către Societatea cu Răspundere Limitată „Bahor Lux” nr. 285-C din data de 16 octombrie 2017 cu privire la concedierea lui Ștefan Gribineț din funcția ocupată, în partea desfacerii contractului individual de muncă din concediere în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) al Codului muncii în demisie în temeiul art. 85 alin.(1) al Codului muncii. Se obligă Societatea cu Răspundere Limitată „Bahor Lux” să rectifice temeiul desfacerii contractului individual de muncă în carnetul de muncă a lui Ștefan Gribineț. În rest decizia din data de 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 20 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana se mențin. Decizia este irevocabilă.

Președinte ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Nina Vascan Maria Ghervas 11