2ra-1191/20 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1191/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, O. Cojocaru, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Garmacean Anatolie,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Garmacean

Anatolie împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Garmacean Anatolie și a fost menținută hotărârea din

13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 11 octombrie 2019, Garmacean Anatolie a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 02 octombrie 2018 a depus o

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcției

generale economie, reforme și relații patrimoniale, intervenienți accesorii Garmacean

Gabriela, Țurcan Mihaela-Sabina și Direcția municipală pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Ciocana cu privire la anularea actelor ce au stat la baza încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată nr. 1843 din 21 decembrie 2017, anularea contractului și a extrasului nr. 506 din

12 ianuarie 2018, cât și încasarea de la Consiliul municipal Chișinău a sumei de 30 000

de euro cu titlu de prejudiciu moral.

A indicat că, cauza enunțată nu a fost examinată nici până la data depunerii

prezentei cereri de chemare în judecată, respectiv termenul de judecare a acesteia este

excesiv de mare, nefiind unul rezonabil.

1

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza Legii privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87

din 21 aprilie 2010 și art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale.

Garmacean Anatolie a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei civile nr. 12-3-65842-05102018, precum și repararea

prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Garmacean Anatolie a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 23 decembrie 2019, Garmacean Anatolie a declarat apel împotriva

hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Garmacean Anatolie și a fost menținută hotărârea din 13 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că la

02 octombrie 2018 a fost depusă acțiunea în care se pretinde încălcarea, iar la 04

decembrie 2019 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că în speță, instanța de judecată a

demonstrat diligență în gestionarea cauzei, deoarece motivul de bază care a generat

prelungirea termenului de examinare a cauzei civile a fost specializarea începând cu

01 ianuarie 2019 a instanțelor judecătorești după sedii, Judecătoria Chișinău, sediul

Centru fiind specializată în examinarea cauzelor civile, iar Judecătoria Chișinău, sediul

Rîșcani în examinarea cauzelor de contencios administrativ. În legătură cu aceste

circumstanțe, de către judecătorul învestit cu examinarea cauzei civile a fost declinată

competența în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, ultima constatând lipsa

temeiurile de examinare a cauzei, a suspendat cauza civilă, respectiv au fost suspendate

termenele de procedură și a remis cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru soluționarea

conflictului negativ de competență.

Prin urmare, anume aceste circumstanțe au servit la prelungirea termenului de

examinare a cauzei, circumstanțe pe care instanțele de judecată le-au apreciat ca fiind

unele întemeiate, or, aceste acțiuni au fost imperios necesare pentru constatarea

instanței de judecată competentă să soluționeze cauza. Respectiv, după stabilirea

instanței competente - Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cauza a fost examinată în

două ședințe de judecată - 19 noiembrie 2019 și 04 decembrie 2019, la ultima fiind

pronunțat dispozitivul hotărârii.

La data de 04 iulie 2020 Garmacean Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând examinarea cererii de recurs cu participarea lui, admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea

unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

2

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și anume, art. 390 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit

căruia în cazul respingerii apelului, instanța de apel este obligată să indice în decizie

motivele respingerii.

Recurentul a susținut că instanța de apel nu și-a motivat concluzia respingerii

cererii de apel, fapt ce denotă neexaminarea de fapt a apelului depus.

Consideră că motivarea deciziei contestate nu întrunește condițiile prevăzute de

art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 12 martie 2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a

recurentului Garmacean Anatolie la 05 mai 2020 (f.d. 69).

Totodată, se reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie

2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de

urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă,

iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite

potrivit Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 (17 martie - 15 mai 2020).

Astfel, recursul, declarat la data de 04 iulie 2020, este în termen.

La 22 iulie 2020, copia recursului declarat de către Garmacean Anatolie a fost

expediată în adresa intimatului Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre depunerea

referinței (f.d. 77-78).

Intimatul nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

3

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Garmacean Anatolie nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Garmacean

Anatolie asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Garmacean Anatolie, ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Garmacean Anatolie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5