3r-71/19 — anularea răspunsurilor, obligarea eliberării actelor și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr.3r-71/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)

D E C I Z I E

27 martie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Petru Stepan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Stepan

împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea răspunsurilor, obligarea

eliberării actelor și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de Petru Stepan,

c o n s t a t ă :

La 12 iunie 2017, Petru Stepan a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice, privind anularea răspunsurilor, obligarea

eliberări actelor și repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Petru

Stepan împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea răspunsurilor,

obligarea eliberării actelor și repararea prejudiciului material și moral.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 16 noiembrie 2018 Petru

Stepan a declarat apel solicitând, casarea hotărârii din 11 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei hotărîri noi prin care să fie

admisă cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit

cererea de apel declarată de Petru Stepan împotriva hotărîrii din 11 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, ca fiind depusă în afara termenului legal de

declarare a apelului.

La 19 februarie 2019 Petru Stepan a declarat recurs împotriva încheierii din

23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii.

În motivarea recursului a menționat că la ședința de judecată din 11 octombrie

2018 nu a fost prezent și astfel nu a cunoscut despre emiterea hotărîrii astfel,

termenul de depunere a apelului începe din data cînd a fost informat sau a primit

hotărîrea instanței.

1

A menționat că cererea de apel a fost depusă în termen de 30 de zile din

momentul cînd a recepționat dispozitivul hotărîrii.

Potrivit prevederilor art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 23 ianuarie 2019 și expediată în adresa participanților la proces la 29

ianuarie 2019 (f.d. 75), însă confirmarea privind recepționarea încheierii recurate

lipsește.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen, la 19 februarie 2019.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedura civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și necesar de

respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 11 octombrie 2018 Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii judecătorești pe cauza

dată (f.d. 64).

La 12 octombrie 2018 în adresa lui Petru Stepan a fost expediat dispozitivul

hotărîrii din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 65), iar

la 16 noiembrie 2018 Petru Stepan a depus cerere de apel împotriva hotărîrii

menționate (f.d. 66-67).

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 362 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care avea

interes să facă apel sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea.

În astfel de cazuri, se face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar

termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru

moștenitorii asupra cărora au fost instituite măsuri de ocrotire judiciară sau pentru

2

cei dispăruți fără veste termenul curge din ziua în care se numește tutorele sau

curatorul.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzută de art. 116.

Conform prevederilor art. 116 Cod de procedură civilă, persoanele care, din

motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea

lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în

termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen

nu se supune recursului.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Astfel, prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a

restituit lui Petru Stepan cererea de apel ca depusă în afara termenului legal (f.d.

72-74).

Colegiul apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel precum că

Petru Stepan a depus cererea de apel în afara termenului legal, deoarece art. 362

alin. (1) Cod de procedură civilă, statuează expres că acest termen se calculează de

la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Concomitent Colegiul relevă că instanța de apel justificat a menționat că apelantul

în cererea de apel nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului și nu

a prezentat probe pertinente și admisibile ce ar justifica depășirea termenului de

procedură. Or, instituția de drept procesual a repunerii în termen constituie

beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive

justificate nu și-a putut exercita dreptul în interiorul termenului stabilit de lege.

Cu referire la argumentul recurentului precum că nu a fost prezent la ședința

de judecată din 11 octombrie 2018 Colegiul le apreciază ca fiind neîntemeiate or,

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, Petru Stepan a fost prezent la

ședință, astfel momentul începerii curgerii termenului de declarare a apelului

pentru apelantul Petru Stepan este data cînd a fost pronunțat dispozitivul hotărîrii

or, art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu condiționează termenul de 30 de

zile de declarare a apelului de la data aducerii la cunoștință a dispozitivului

hotărîrii, dar din data pronunțării dispozitivului hotărârii.

3

Prin urmare, argumentele și circumstanțele expuse de recurent puteau

constitui temei doar de repunere în termen a apelului, însă nicidecum de a depune

apelul peste 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Pentru apelant termenul de atac a început a curge din ziua imediat următoare

de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii la 12 octombrie 2018 și a expirat la 12

noiembrie 2018, cererea de apel fiind depusă de către Petru Stepan cu omiterea

termenului legal pentru depunerea apelului.

Colegiul precizează că materialele cauzei confirmă că apelul împotriva

hotărârii din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

declarat în afara termenului legal și în condițiile în care apelul a fost declarat peste

termen, apelantul era îndreptățit să solicite repunerea în termen cu invocarea

motivelor ce au justificat omiterea acestuia, ceea ce la caz nu s-a realizat de către

apelant.

Curtea Europeană a Dreptului Omului a evidențiat că accesul la justiție

trebuie să fie asigurat în mod efectiv și eficace. Principiul accesului liber la justiție

implică și respectarea termenelor în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor

procesuale.

Astfel, soluția instanței de apel este legală și întemeiată și nu contravine

prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor

Omului or, în lipsa unei cereri de repunere în termen instanța nu era îndreptățită să

se expună asupra acestei chestiuni.

Art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă prescrie că, participanții la proces

sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz

se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Prin urmare, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Petru Stepan.

Se menține încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Stepan

împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea răspunsurilor, obligarea

eliberării actelor și repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

4