2ra-511/19 — Demolarea constructiei

2ra-511/19 — Demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–511/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bogatîi Andrei reprezentat

de avocatul Caliga Mariana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bogatîi

Andrei împotriva Olgăi Zara, Danilov Maria și Bordea Mircea cu privire la

demolarea construcției și interzicerea exploatării,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de către Olga Zara, casată parțial hotărârea din 27

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și în această parte emisă o

nouă hotărâre de respingere a pretenției,

con st ată:

La 02 martie 2015, Bogatîi Andrei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Olgăi Zara, Danilov Maria și Bordea Mircea cu privire la demolarea

construcției și interzicerea exploatării.

În motivarea acțiunii a invocat că, locuiește împreună cu familia sa pe adresa

mun. Chișinău, str. XXXX, ap. 6, la fel ca și Zara (Balmuș) Olga. Pârâta Balmuș

Olga, efectuează lucrări de construcție care afectează folosirea proprietății

vecinilor.

Reclamantul a menționat că, conducta de gaz care alimentează garajul

pârâtului, a fost instalată cu încălcarea normelor de securitate, ceea ce prezintă

pericol pentru locatari. La multiplele solicitări de a stopa lucrările de construcție

neautorizate, pârâtul a evitat orice răspuns.

A explicat că terenul din mun. Chișinău, str. XXXX este proprietate

municipală pe care sunt amplasate bunurile imobile, ce aparțin cu drept de

1

proprietate reclamantului și co-pârâților. În conformitate cu registrul bunurilor

imobile, bunurile amplasate în mun. Chișinău, str. XXXX, ap. 3, precum și

construcția “Garaj”, aparțin cu drept de proprietate lui Danilov Maria, drept obținut

în baza contractelor de donație nr. 3534 și 3551 din 27 iunie 2013.

În perioada anilor 2000-2015, co-pârâții au desfășurat lucrări de construcție,

extindere și reamenajare, fapt ce afectează modul de exploatare a bunului său

imobil de către reclamant, și prin urmare atentează la atributele sale ca proprietar:

dreptul de folosință și posesiune.

Reclamantul a mai comunicat că, bunurile imobile nr. 3-3A, ce aparțin cu

drept de proprietate Mariei Danilov, au fost comasate într-un singur bun imobil,

replanificate extinse, construit nivelul doi la ambele apartamente de către

proprietarii bunului la acel moment - Balmuș Olga și Bordea Mircea.

La 22 octombrie 2002, a fost eliberat Certificatul de urbanism pentru

proiectare nr. 2382i (completare la Certificatul de urbanism nr. 1667i din 30

ianuarie 2002) în vederea construirii nivelului P+l la apartamentul nr. 3 din mun.

Chișinău, str. XXXX.

Deși în vederea realizării construcțiilor date, anume comasarea și edificarea

nivelului P+l, a fost perfectat certificatul de urbanism, se atestă lipsa acordului

autentificat al reclamantului, or, apartamentele 3-3A se învecinează direct cu

apartamentul 6 ce aparține cu drept de proprietate reclamantului, iar în această

situație, Bogatîi Andrei este o persoană, interesele căreia pot fi afectate direct prin

efectuarea unor lucrări de construcții.

În opinia reclamantului, prin această situație se atestă încălcarea de către co-

pârâți a prevederilor art. 3 Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție.

De fapt, bunurile imobile din str. XXXX, ap. 3 – 3A, sunt oferite în chirie de

către proprietarul actual Danilov Maria, ca spații comerciale cu destinație ne-

locativă mai multor persoane juridice, fie întreprinzători individuali. Faptul dat

provoacă un șir de inconveniente reclamantului, or, în curtea comună toate

bunurile au o destinație locativă și doar 3-3A, ne-locativă.

Astfel, în curte unde se află pragul casei și lucrurile personale nu doar ale

reclamantului, în permanență se formează cozi de oameni care stau în curte și

așteaptă prestarea serviciului, cauzează un zgomot imens, precum și transformă

spațiul dat în gunoiște, deși bunurile nr. 3-3A au acces în spațiul ne-locativ și din

stradă. La fel, cazurile de dispariție a bunurilor personale din curtea comună nu

este o raritate pentru proprietarii bunurilor din str. XXXX.

Reclamantul a relatat că, garajul lit. „D” (07), cu suprafața totală de 68,9 m2 ,

aparține cu drept de proprietate Mariei Danilov. După cum rezultă din materialele

anexate, în lipsa autorizației de construcție au fost construite anexele lit. “D3”,

“D4”, “D5” la apartamentul 3A și veranda deschisă la lit. “D”, ceea ce contravine

prevederilor Legii nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor

2

de construcție, în special art. 12, ce indică asupra obligativității obținerii

autorizației de construire, or, lucrările desfășurate de către Balmuș Olga, nu se

includ în categoria celor ce nu necesită autorizație de construire conform art. 14 al

aceleiași legi.

A mai menționat că, a fost schimbată destinația garajului lit. “D” din ne-

locativă în locativă, la fel în lipsa autorizației de schimbare a destinației, după cum

rezultă din materialele prezentate, cu încălcarea art. 52, lit. b) legea numită supra.

Având în vedere aceste circumstanțe, Danilov Maria, a fost sancționată pentru

desfășurarea unor construcții neautorizate prin Hotărârea Judecătoriei Rîșcani din

21 noiembrie 2013 în temeiul art. 177, alin. (1) lit. k) al Codului contravențional.

Totodată, în vederea eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare,

solicitantul, în situația dată, Danilov Maria, urma să prezinte acordurile

autentificate notarial al coproprietarilor de imobil ale căror interese pot fi afectate,

inclusiv al reclamantului și a altor proprietari.

A subliniat că, la dosarul bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXX,

lipsesc acordurile coproprietarilor de imobil, ceea ce contravine Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție care prin art. 3. alin. (1), lit. d)

impune necesitatea acordului autentificat notarial al coproprietarilor de

imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării

lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit.

Certificatul de urbanism informativ nr. 09i/15 din 05 ianuarie 2015 nu

permitea executarea lucrărilor de proiectare și construire, fapt ce a fost neglijat de

Danilov Maria. Mai mult ca atât, deși Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție prin art. 12, obligă persoanele la parcurgerea procedurii de

obținere a unei autorizații de construire înainte de demararea lucrărilor, la caz, se

atestă că de fapt aceasta lipsește.

În vederea desfășurării construcțiilor din mun. Chișinău, str. XXXX, ap. 3-3A

și construcția lit. „D”, pârâții, au încălcat în mod vehement procedura eliberării

certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentației de proiect, precum și

obținerea autorizației de construire.

Pe lângă atentarea la dreptul său de proprietate, construcțiile realizate

afectează grav și exploatarea rețelelor edilitare, astfel după cum la dosarul bunului

imobil lipsesc avizele de racordare la aceste rețele, precum și planul de trasare a

acestor rețele.

Reclamantul s-a plâns că, nu are acces la fântâna de canalizare a imobilului

său din motiv că asupra acesteia a fost realizată construcția garajului. După cum

relevă scrisoarea SA „Apă-Canal” nr. 01-1414 din 30 iunie 2014, construcția de la

lit. „D” este amplasată în zona de protecție a rețelei de canalizare cu D-150 mm,

fapt ce constituie încălcarea normelor și regulilor în construcție. În acest sens SA

„Apă-Canal” a informat că a fost emisă prescripția nr. 022/14 din 25 iunie 2014

prin care s-a solicitat beneficiarului construcției, în situația dată, Danilov Maria, să

3

execute lucrările de strămutare a construcției neautorizate.

Prin Scrisoarea SA „Apă-Canal” nr. 01-1998 din 17 septembrie 2014, este

relevat faptul că, pârâtei Balmuș Olga i-a fost aplicată de către Pretura sec. Rîșcani

la 29 august 2014, o sancțiune contravențională în baza art. 172 al Codului

contravențional. Deși avizele de racordare la rețelele edilitare, în cazul dat, la

rețelele de canalizare urmau a fi realizate în momentul perfectării documentației de

proiect, SA „Apă-Canal” constată în conținutul aceleași scrisori că, despre

necesitatea comandării de către pârât a condițiilor tehnice pentru proiectarea

rețelelor de canalizare și pentru elaborarea proiectului de strămutare a colectorului

de canalizare menționat.

Astfel, a menționat că, procedura menționată nu a fost realizată nici până în

prezent, iar reclamantul în continuare nu are acces la fântâna de canalizare.

Conducta de gaz ce alimentează bunul imobil indicat a fost instalată cu

încălcarea normelor de securitate și în lipsa unor avize, fapt ce pune în pericol

exploatarea acestei conducte în modul corespunzător.

La momentul actual, pârâta Danilov Maria utilizează și exploatează

construcțiile indicate în lipsa avizelor și documentelor necesare, ceea ce presupune

încălcarea legislației și documentelor normative în construcții manifestată prin

recepționarea și exploatarea acesteia fără recepție.

Astfel conform Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, aprobat prin Hotărârea Nr. 285 din 23 mai 1996 cu privire la aprobarea

Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, recepția

constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care

comisia de recepție declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de construcție

și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate fi dată în

folosință, etapă care la fel a fost neglijată de pârâți, or, aceștia nu au respectat nici

prevederile date, neglijând asigurarea calității în construcții, verificarea

corespunderii imobilului neautorizat cu cerințele de exploatare a acestora, care sunt

stabilite de Legea privind calitatea în construcții, Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, precum și de alte acte normative incidente.

Reclamantul a solicitat dispunerea demolării construcțiilor neautorizate din

str. XXXX, anexele D3, D4, 5 și veranda deschisă lit. d) din construcția lit. „D”;

interzicerea exploatării construcțiilor din str. XXXX, ap. 3 - 3A și construcția lit.

„D”, anexele Dl și D2, prin darea în locațiune ca spații comerciale, ne-locative.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată depusă de Bogatîi Andrei împotriva Olgăi Zara,

Danilov Maria și Bordea Mircea cu privire la demolarea construcției și interzicerea

exploatării, a fost admisă parțial.

S-au obligat Zara (Balmuș) Olga, Danilov Maria și Bordea Mircea de a

demola construcțiile neautorizate din str. XXXX, anexele D3, D4, D5 și veranda

deschisă lit. D) din Construcția lit. „D”.

4

În partea pretențiilor lui Bogatîi Andrei împotriva Olgăi Zara, Danilov Maria

și Bordea Mircea privind interzicerea exploatării construcțiilor din str. XXXX, ap.3

- 3A și construcția lit.”D”, anexele Dl și D2, prin darea în locațiune ca spații

comerciale, cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Zara (Balmuș) Olga, Danilov Maria și Bordea Mircea în

beneficiul lui Bogatîi Andrei taxa de stat în sumă de 100 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, conform scrisorii nr. 21/290

din 15 martie 2017, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nu

deține autorizații de construire, reconstruire sau replanificare elaborate pentru ap. 3

și 3A, precum și construirea garajului lit. “D”, din str. XXXX, deoarece acestea au

fost efectuate neautorizat.

Având în vedere faptul că, la ridicarea construcțiilor anexe lit. D3, lit. D.4, lit.

D5, veranda deschisă lit. „D”, amplasate pe str. XXXX, mun. Chișinău, pârâții nu

dețineau autorizație de construire, ultimele aducând atingere dreptului de

proprietate al reclamantului, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite

pretenția reclamantului privind dispunerea demolării construcțiilor neautorizate din

str. XXXX, anexele D3, D4, 5 și veranda deschisă lit. D) din construcția lit. “D”.

Referitor la interzicerea exploatării construcțiilor din str. XXXX, ap. 3 – 3A și

construcția lit. “D”, anexele D1 și D2, având în vedere faptul că, în cadrul ședinței

de judecată, reclamantul, nu a reușit să aducă probe pertinente și concludente în

vedere susținerii poziției ce vizează atentarea asupra dreptului de proprietate

acestuia, de către pârât, prin exploatarea construcțiilor prima instanță a ajuns la

concluzia de a respinge acest capăt de cerere.

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Olga Zara, casată parțial hotărârea din 27 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) în partea în care s-au obligat Zara (Balmuș)

Olga, Danilov Maria și Bordea Mircea de a demola construcțiile neautorizate din

str. XXXX, anexele D3, D4, D5 și veranda deschisă lit. d) din construcția lit. „D”,

cât și în partea încasării cheltuielilor de judecată și în această parte emisă o nouă

hotărâre de respingere a pretenției.

În rest, hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) a fost menținută fără modificări.

În consolidarea opiniei sale, instanța de apel a reținut că, din dispoziția art.

379 al Codului civil, rezultă că demolarea, ca sancțiune civilă, a unei construcții

neautorizate nu poate fi aplicată doar pe motivul edificării ei în lipsa certificatului

urbanism și a autorizației de construire, așa cum este în cazul pîrîților Olgăi Zara,

Danilov Maria și Bordea Mircea.

Executarea neautorizată a lucrărilor de construcție reprezintă o faptă

prejudiciabilă (contravenție), care atentează asupra ordinii legale de administrare în

acest domeniu, dar nu în mod obligatoriu și asupra drepturilor unor terți, de

exemplu al vecinilor.

5

În speța dată, pentru ca reclamantul să poată pretinde la demolarea

construcțiilor, este necesară să fie confirmată atentarea inadmisibilă asupra

terenului său, ca o condiție obligatorie. Deși reclamantul a indicat că zgomotul

produs de locatarii din încăperile neautorizate și comportamentul acestora tulbură

liniștea celor din jur și face imposibil traiul în apartamentul său, în susținerea

acestui argument nu a prezentat nici o probă.

Instanța de apel a mai reținut că, anexele D3, D4, D5 și veranda deschisă lit.

d) din construcția lit. D, sunt construite pe terenul proprietatea autorității publice

locale, nefiind încălcate careva drepturi lui Bogatîi Andrei, cu atât mai mult că

ultimul nu are în proprietate privată niciun teren pe adresa din str. XXXX, mun.

Chișinău. Construcțiile D3, D4, D5 și veranda deschisă lit. d) sunt doar anexe la

construcția lit. D, care a fost legalizată în baza procesului-verbal de recepție finală

nr.898 din 19 august 2009 cu lit. D-07 (cu 2 etaje, anexele lit.Dl și lit. D2) din str.

XXXX, dată în exploatare și înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

Mai mult, anexele D3, D4, D5 și veranda deschisă lit. d) sunt sigure pentru

viața și sănătatea oamenilor și integritatea bunurilor, fapt confirmat prin raportul de

expertiză efectuat de expert tehnic atestat, Achimov Anatol, care conform

raportului de expertiză tehnică nr.221 din 15 septembrie 2014 a confirmat

siguranța construcțiilor și posibilitatea de a le utiliza conform destinației, iar

conform avizului eliberat de Serviciul Protecției Civile și Supravegherea de Stat a

Măsurilor contra Incendiilor nr.1/2-76 din 11 mai 2015 s-a constatat că anexele lit.

D3, lit. D.4, lit. D5, veranda deschisă lit. „d” corespund regulilor anti-incendiare.

La fel, anexele lit. D3, lit. D.4, lit. D5, veranda deschisă lit „d” nici nu ating

interese publice, fapt confirmat prin certificatul de urbanism informativ nr.11i/16

din 12 aprilie 2016, fapt care în plus demonstrează că nu sunt afectate rețelele

tehnico-edilitare publice.

La 18 ianuarie 2019, Bogatîi Andrei reprezentat de avocatul Caliga Mariana a

declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată precum și a apreciat arbitrar probele.

La 21 martie 2019, Zara Olga a depus o referință la recursul declarat de

Bogatîi Andrei, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Bogatîi Andrei reprezentat de avocatul Caliga Mariana, neîntemeiat și care

urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

6

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Bogatîi Andrei reprezentat de avocatul

Caliga Mariana, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

7

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Bogatîi Andrei reprezentat de

avocatul Caliga Mariana.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Bogatîi Andrei reprezentat

de avocatul Caliga Mariana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

8