2ra-1537/19 — apărarea dreptului de proprietate și vecinătate

2ra-1537/19 — apărarea dreptului de proprietate și vecinătate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1537/2019

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. D. Cristian)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai).

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anastasia Nicolai și

Gheorghe Nicolai,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Ciolan și

Ivan Ciolan împotriva Anastasiei Nicolai și Gheorghe Nicolai cu privire la

apărarea dreptului de proprietate și vecinătate prin demolarea construcțiilor

neautorizate,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai și s-a

menținut hotărârea din 27 decembrie 29017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 11 februarie 2015 Maria Ciolan și Gheorghe Ciolan au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Nicolai și a Anastasiei Nicolai cu

privire la apărarea dreptului de proprietate și vecinătate, prin demolarea pe cont

propriu a construcțiilor, garaj capital cu două nivele, depozit și gard din blocuri de

beton de tip fortan, ridicate neautorizat pe terenul cu numărul cadastral XXXXX,

situat în raionul XXXXX, satul XXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au menționat că, dețin cu drept de coproprietate casa de

locuit situată în raionul XXXXX, satul XXXXX, ap. 4, cu numărul cadastral

XXXXX, cât și terenul cu destinația grădini cu numărul cadastral XXXXX,

adiacent casei de locuit, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor

imobile eliberat la data de 15 ianuarie 2015, precum și a titlurilor de autentificare a

drepturilor deținătorului de teren eliberate la data de 22 mai 2002 și 08 iulie 2002.

Au specificat că vecinii Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai sunt

coproprietari ai casei de locuit și a terenului aferent situat în raionul XXXXX, satul

XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, fapt confirmat de certificatul privind

înscrierile din Registrul bunurilor imobile și titlul de autentificare al dreptului

deținătorului de teren.

În perioada anului 2011 Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai au început

edificarea unei construcții cu două nivele direct pe hotar, în lipsa autorizației de

construire, precum și a acordului vecinilor.

1

Astfel, în urma ridicării construcțiilor menționate Mariei Ciolan și lui

Gheorghe Ciolan li s-a încălcat atât dreptul de vecinătate, cât și cel de proprietate.

La 15 august 2011 Maria Ciolan s-a adresat cu o cerere către Inspecția de Stat

în Construcții, care la data de 09 septembrie 2011 a întocmit procesul-verbal cu

privire la contravenție seria AA nr. 0001270, prin care s-a stabilit că Anastasia

Nicolai în perioada 09 septembrie 2011 execută lucrări de construcție a garajului

capital cu două nivele, a depozitului și a gardului din blocuri de beton de tip fortan,

în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentelor de proiect

certificate conform legislației în vigoare și în lipsa autorizației de construire, fapt

care contravine prevederilor art. 22-24 al Legii privind calitatea în construcții din

02 februarie 1996, prin ce a comis contravenție prevăzută de art. 179 al Codului

contravențional.

Tot atunci Inspecția de Stat în Construcții a emis prescripția seria ISC nr.

0001058, prin care Anastasiei Nicolai i-a fost interzis continuarea lucrărilor de

construcție a obiectivului dat.

Reclamanții au mai menționat că prin hotărârea din 14 noiembrie 2011 a

Judecătoriei Strășeni, menținută prin decizia din 06 iunie 2013 a Curții de Apel

Chișinău, Anastasia Nicolai, în temeiul art. 179 al Codului contravențional, a fost

sancționată contravențional cu amendă în mărime de 125 u.c. și cu demolarea

construcției neautorizate.

La 30 noiembrie 2011 a fost eliberat titlul executoriu în baza hotărârii

menționate, care a fost primit spre executare de către executorul judecătoresc, la

data de 03 mai 2012. Pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, executorul

judecătoresc doar a mimat executarea titlului executoriu, fără a întreprinde măsuri

concrete și efective de executare a acestuia, fiind invocate diverse motive formale

pentru a evita executarea titlului executoriu în partea demolarii construcției

neautorizate.

Prin încheierea din 11 septembrie 2014 a Judecătoriei Strășeni, menținută prin

decizia din 21 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus eliberarea

Anastasiei Nicolai de executare a pedepsei stabilite prin hotărârea din 14 noiembrie

2011 a Judecătoriei Strășeni, în legătură cu expirarea prescripției de executare a

sancțiunii contravenționale.

Începând cu 22 octombrie 2014 reclamanții se consideră îndreptățiți să

solicite apărarea dreptului de vecinătate prin demolarea construcțiilor neautorizate,

ori acestea aduc atingeri drepturilor lor de proprietate garantate prin legislația în

vigoare. Legislatorul a stabilit în mod expres că titularul dreptului de proprietate

poate oricând să construiască ceva pe terenul său, să efectueze anumite lucrări, cu

condiția de a nu aduce atingere drepturilor proprietarilor vecini. În acest sens, legea

obligă proprietarul să efectueze construcțiile, lucrările cu respectarea distanței

minime față de linia de hotar, în conformitate cu prevederile legii, regulamentului

de urbanism sau obiceiului locului. În cazul nerespectării distanței minime de la

hotar, proprietarul terenului vecin este în drept de a solicita scoaterea, ridicarea sau

demolarea construcției.

Maria Ciolan și Gheorghe Ciolan au indicat că normele în construcții (СНиП)

stabilesc regulile de edificare a construcțiilor fundamentale, a căror respectare este

asigurată prin certificatul de urbanism și autorizația de construire emisă de către

organul competent,

2

La caz, Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai au construit gardul din blocuri

de beton și clădirea cu două nivele, fără a respecta o distanță minimă de la hotarul

vecin, în lipsa certificatului de urbanism și a autorizației de construire, care ar

asigura garanția că construcția în cauză corespunde cerințelor stabilite de lege.

Mai mult, conform normelor СНиП 2-07-01-89, pct. 2.12, distanța dintre

construcția vecină și construcțiile accesorii precum baia, trebuie să fie de 6 metri.

Astfel, în circumstanțele în care pârâții au executat o construcție cu două nivele

direct pe linia de hotar, este încălcată posibilitatea și dreptul proprietarului

terenului vecin de a executa pe viitor o construcție fundamentală pe terenul său,

fără a încălca normele indicate.

Reclamanții au mai susținut că înaintarea cererii de chemare în judecată este

condiționată de faptul că, prin încheierea din 11 septembrie 2014 a Judecătoriei

Strășeni, a fost dispusă eliberarea Anastasiei Nicolai de executarea pedepsei

stabilite prin hotărârea din 14 noiembrie 2011 a Judecătoriei Strășeni în baza art.

179 al Codului contravențional în legătură cu expirarea prescripției executării

sancțiunii contravenționale.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central s-

a admis cererea de chemare în judecată, s-a obligat Anastasia Nicolai și Gheorghe

Nicolai să demoleze din mijloace proprii construcțiile neautorizate construite pe

terenul cu numărul cadastral XXXXX la hotar cu terenurile învecinate cu numerele

cadastrale XXXXX și XXXXX. (f.d. 137, 144-152, vol. I)

Prin decizia din 14 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai, s-a casat hotărârea din 27

decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre

prin care s-a respins acțiunea ca tardivă. ( f.d. 211,212- 217, vol. I)

Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Maria Ciolan și Ivan Ciolan, reprezentați de avocatul Natalia

Pavlov, a fost casată decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

restituită cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai și s-a menținut hotărârea din 27

decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

În acest sens, instanța de apel a conchis că se atestă încălcarea de către

apelanți/pârâți a dreptului de proprietate a intimaților/reclamanți, Maria Ciolan și

Ivan Ciolan, or, construcțiile neautorizate sunt ridicate fără a fi respectată distanța

minimă dintre granițele terenurilor învecinate, astfel se atentează în mod

inadmisibil asupra utilizării terenului cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în r.

XXXXX, sat. XXXXX care aprține ultimilor. Mai mult, conform hotărârii

judecătorești existente s-a stabilit că Anastasia Nicolai a edificat construcția ilegal,

în lipsa actelor, acordurilor și autorizațiilor necesare, fiind sancționată pentru acest

fapt, inclusiv și cu demolarea construcțiilor neautorizate. Respectiv, la capitolul

descris, Colegiul a atestat că urmează a fi aplicat principiul lucrului judecat,

deoarece conform art.123 alin. (3) Cod de procedură civilă sentința pronunțată de

instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie

pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale actelor

persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au avut

loc și numai în măsura în care au fost săvârșite de persoana în cauză.

3

Referitor la argumentul apelanților cu privire la respingerea acțiunii ca fiind

depusă tardiv, Colegiul a menționat că nu poate admite situația invocată de

apelanți, deoarece este una greșită și în contradicție cu situația reală de fapt

existentă și cu cadrul legal aplicabil speței.

Or, în primul rînd reclamanții au înaintat cerere de chemare în judecată în

vederea apărării dreptului de proprietate, prin acțiune civilă de domeniul asigurării

bunei vecinătăți, pentru care legea nu instituie termen de prescripție, apărarea

acestui drept fiind imprescriptibil și perpetuu. În al doilea rând se atestă că

reclamanții/intimați până la liberarea pârâtei/intimatei Anastasia Nicolai de

sancțiunea contravențională, nu aveau o necesitate și un interes legal pentru

adresarea în instanța de judecată civilă cu acțiune de apărare a dreptului său lezat,

deoarece la acel moment exista o hotărâre judecătorească irevocabilă, rămasă într-

un final neexecutată conform căruia pârâta/apelanta avea obligația de a demola

construcția.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță a elucidat pe

deplin circumstanțele speței deduse judecății, a aplicat corect normele materiale și

procedurale și a adoptat o hotărâre întemeiată și corectă.

La 11 iunie 2019 Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai au declarat recurs

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat dezacordul cu hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare, menționând că concluziile expuse în hotărârile adoptate sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind încălcate totodată și normele de drept

material.

Au indicat că cererea de chemare în judecată depusă de Maria Ciolan și Ivan

Ciolan este tardivă, deoarece dreptul la acțiune a reclamanților se poate invoca de

la 15 august 2011 până la 15 august 2014, dar nu din data când prin încheierea din

11 septembrie 2014 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, menținută prin decizia

din 21 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, apelanta/pârâta Anastasia

Nicolai a fost eliberată de executarea sancțiunii contravenționale.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 februarie

2019.

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților

la data de 15 aprilie 2019, fiind recepționată de către reprezentantul Anastasiei

Nicolai și a lui Gheorghe Nicolai, avocatul Mihail Fotescu la 17 aprilie 2019, fapt

confirmat prin plicul anexat la cererea de recurs (f.d.75, vol.II).

Astfel, recursul declarat la data de 11 iunie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Anastasia Nicolai și

Gheorghe Nicolai, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

4

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Anastasia Nicolai și

Gheorghe Nicolai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

5

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de către Anastasia Nicolai și Gheorghe Nicolai, ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anastasia Nicolai și

Gheorghe Nicolai împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6