2r-197/19 — cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru

Dosarul nr. 2r-197/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana (jud. V. Martînenco)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, L. Pruteanu)

DECIZIE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Natalia Usataia

în cauza civilă la contestația Nataliei Usataia cu privire la anularea

procesului-verbal de sechestru întocmit de executorul judecătoresc Cornelia Balan

împotriva încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cerere de revizuire depusă de Natalia Usataia

constată:

La 3 mai 2018, Natalia Usataia a depus contestație cu privire la anularea

procesului-verbal de sechestru.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 5, 75, 115 alin. (2), (3),

118 Cod de executare, a solicitat admiterea contestației, anularea procesului-verbal

de sechestru din 26 aprilie 2018 întocmit de executorul judecătoresc Cornelia

Balan ca fiind ilegal și neîntemeiat, precum și ridicarea sechestrului aplicat pe

bunul imobil prin acest proces-verbal.

Prin încheierea din 21 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Ciocana, a fost respinsă contestația depusă de Natalia Usataia ca neîntemeiată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul declarat de Natalia Usataia și menținută încheierea din 21 septembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana.

La 17 decembrie 2018, Natalia Usataia a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei revizuirea căreia solicită cu trimiterea cauzei la

rejudecare.

1

Prin încheierea din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cerere de revizuire depusă de Natalia Usataia.

La 22 februarie 2019, Natalia Usataia a declarat recurs împotriva încheierii

din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea încheierii recurate, cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chișinău pentru

rejudecarea cererii de revizuire în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o neîntemeiată, ilegală, care lezează în mod direct dreptul ei la un

proces echitabil garantat de Constituția RM, legislația procesual civilă în vigoare și

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale

Omului.

Având în vedere prevederile art. 449 lit. b) CPC, a evidențiat că drept

circumstanță esențială a pricinii care i-a devenit cunoscută și a servit temei de

depunere a cererii de revizuire a constituit faptul că la examinarea cauzei urmau a

fi aplicate direct prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului care garantează

părților dreptul la un proces echitabil.

A invocat prezența unei imparțialități obiective a instanței, ce se manifestă

prin faptul că există anumite circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și

imparțialitatea judecătorului Iulia Cimpoi la examinarea cererii de recurs.

Drept circumstanță care a servit temei de apariție a acestor bănuieli a servit

faptul că judecătorul Iulia Cimpoi, președintele completului de judecată, este

mama avocatului Ruslan Cimpoi, care este reprezentantul Tamarei Cotelea

(Dicusară) în cadrul procedurii de executare, pe marginea căreia dânsa a contestat

procesul-verbal de sechestru și în privința căruia s-a expus Curtea de Apel

Chișinău la data de 22 noiembrie 2018.

La fel, a remarcat că avocatul Ruslan Cimpoi a reprezentat interesele

Tamarei Cotelea (Dicusară) și în cauza civilă în care a fost pronunțată hotărârea de

încasare a sumei din contul ei în beneficiul Tamarei Cotelea (Dicusară) și întru

executarea căreia executorul judecătoresc Cornelia Balan la 26 aprilie 2018 a

întocmit procesul-verbal de sechestru.

Astfel, nu i-a fost asigurat în măsură deplină dreptul la un proces echitabil de

către o instanță imparțială.

Având în vedere prevederile art. 26 alin. (3), 50 alin. (1) lit. b) și 52 alin. (1)

CPC, a remarcat că pentru a evita orice dubii în privința imparțialității completului

de judecată, Iulia Cimpoi urma să depună o cerere de abținere de la judecarea

cauzei în ordine de recurs.

La examinarea cererii de revizuire, Curtea de Apel Chișinău a ignorat aceste

prevederi imperative ale legislației naționale și internaționale.

În consecință, pentru a acorda aspect legal încheierii din 22 noiembrie 2018

și pentru a evita interesul judecătorului Iulia Cimpoi în soluția adoptată, cererea de

revizuire la data de 7 februarie 2019 a fost examinată deja de un alt complet de

judecători, deși conform practicii judecătorești stabilite cererea de revizuire este

2

examinată de completul de judecători care a adoptat actul judecătoresc supus

revizuirii.

A subliniat că este neîntemeiată concluzia instanței de judecată potrivit

căreia avocatul Ruslan Cimpoi nu a participat nici la o ședință de judecată pe

marginea examinării contestației depuse împotriva procesului-verbal de sechestru,

respectiv nu poate fi considerat drept reprezentant al creditorului Tamara Cotelea

pe această cauză civilă.

În acest context, a precizat că această concluzie a instanței este combătută

prin înscrisurile prezentate de ea și care dovedesc că procedura de executare a fost

inițiată la cererea lui Ruslan Cimpoi în calitate de reprezentant al creditorului și tot

el reprezintă interesele creditorului în cadrul acestei proceduri de executare, prin

urmare, are un interes direct în cadrul procedurii de executare.

Este neîntemeiată și afirmația instanței în sensul că pe pagina web a Curții

de Apel Chișinău la momentul publicării informației despre ședința de judecată se

publică și informația privind membrii completului de judecată, or, la rubrica

„agenda ședințelor” se publică doar judecătorul raportor și data ședinței de

judecată, fiind astfel în imposibilitate de a depune cerere de recuzare a

judecătorului Iulia Cimpoi.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 22 februarie 2019 împotriva încheierii din 7 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a

încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, revizuenta Natalia

Usataia a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, care indică ca temei de revizuire

situația în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În vederea confirmării celor invocate a menționat prezența unei imparțialități

obiective a instanței, ce se manifestă prin faptul că există anumite circumstanțe

care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului Iulia Cimpoi la

3

examinarea cererii de recurs, din motiv că aceasta este rudă cu avocatul Ruslan

Cimpoi, care este reprezentantul Tamarei Cotelea (Dicusară) atât în cauza civilă în

care a fost pronunțată hotărârea de încasare a sumei din contul ei în beneficiul

Tamarei Cotelea (Dicusară) și întru executarea căreia executorul judecătoresc

Cornelia Balan la 26 aprilie 2018 a întocmit procesul-verbal de sechestru, cât și în

cadrul procedurii de executare, pe marginea căreia dânsa a contestat procesul-

verbal de sechestru și în privința căruia s-a expus Curtea de Apel Chișinău la data

de 22 noiembrie 2018.

A mai precizat că aceste circumstanțe esențiale pentru examinarea cererii în

ordine de recurs i-au devenit cunoscute în momentul în care a făcut cunoștință cu

decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2018, publicată pe

pagina web a instanței.

Astfel, la acel moment a constatat că judecătorul Iulia Cimpoi a făcut parte

din completul de judecată care a examinat recursul și chiar a deținut funcția de

președinte a acestui complet.

Anterior nu a cunoscut despre acest fapt, întrucât până la ședința de judecată

pe pagina web a Curții de Apel Chișinău a fost publicată doar informația despre

judecătorul raportor, nefiind publicată informația despre completul de judecată.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la

concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Natalia Usataia ca

inadmisibilă, dat fiind faptul că circumstanțele invocate de către ultima în cererea

de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, în baza

căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, dar constituie în sine un dezacord cu

actul de dispoziție adoptat de instanța de judecată, care nu este un motiv suficient

pentru revizuirea unei hotărâri.

Mai mult că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea

cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, esențial este acesta să nu fi știut anterior

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte

și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște.

Așa fiind, temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuenta

Natalia Usataia în sensul formulat, nu pot fi reținute ca unele prevăzute la

art. 449 CPC, în baza cărora se poate solicita revizuirea hotărârii, iar admiterea

4

cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității

raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ relevă că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției, care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 CEDO, între altele, că

o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest

principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României

nr.28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/020).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurentă sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Natalia

Usataia și de a menține încheierea din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Natalia Usataia.

Se menține încheierea din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la contestația Nataliei Usataia cu privire la anularea procesului-verbal

de sechestru întocmit de executorul judecătoresc Cornelia Balan.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

5