2r-197/19 — cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru

Dosarul nr. 2r-197/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana (jud. V. Martînenco) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, L. Pruteanu) DECIZIE 27 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Natalia Usataia în cauza civilă la contestația Nataliei Usataia cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru întocmit de executorul judecătoresc Cornelia Balan împotriva încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cerere de revizuire depusă de Natalia Usataia constată: La 3 mai 2018, Natalia Usataia a depus contestație cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 5, 75, 115 alin. (2), (3), 118 Cod de executare, a solicitat admiterea contestației, anularea procesului-verbal de sechestru din 26 aprilie 2018 întocmit de executorul judecătoresc Cornelia Balan ca fiind ilegal și neîntemeiat, precum și ridicarea sechestrului aplicat pe bunul imobil prin acest proces-verbal. Prin încheierea din 21 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a fost respinsă contestația depusă de Natalia Usataia ca neîntemeiată. Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul declarat de Natalia Usataia și menținută încheierea din 21 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana.

La 17 decembrie 2018, Natalia Usataia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei revizuirea căreia solicită cu trimiterea cauzei la rejudecare. 1 Prin încheierea din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cerere de revizuire depusă de Natalia Usataia. La 22 februarie 2019, Natalia Usataia a declarat recurs împotriva încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecarea cererii de revizuire în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o neîntemeiată, ilegală, care lezează în mod direct dreptul ei la un proces echitabil garantat de Constituția RM, legislația procesual civilă în vigoare și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului. Având în vedere prevederile art. 449 lit. b) CPC, a evidențiat că drept circumstanță esențială a pricinii care i-a devenit cunoscută și a servit temei de depunere a cererii de revizuire a constituit faptul că la examinarea cauzei urmau a fi aplicate direct prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului care garantează părților dreptul la un proces echitabil.

A invocat prezența unei imparțialități obiective a instanței, ce se manifestă prin faptul că există anumite circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului Iulia Cimpoi la examinarea cererii de recurs.

Drept circumstanță care a servit temei de apariție a acestor bănuieli a servit faptul că judecătorul Iulia Cimpoi, președintele completului de judecată, este mama avocatului Ruslan Cimpoi, care este reprezentantul Tamarei Cotelea (Dicusară) în cadrul procedurii de executare, pe marginea căreia dânsa a contestat procesul-verbal de sechestru și în privința căruia s-a expus Curtea de Apel Chișinău la data de 22 noiembrie 2018. La fel, a remarcat că avocatul Ruslan Cimpoi a reprezentat interesele Tamarei Cotelea (Dicusară) și în cauza civilă în care a fost pronunțată hotărârea de încasare a sumei din contul ei în beneficiul Tamarei Cotelea (Dicusară) și întru executarea căreia executorul judecătoresc Cornelia Balan la 26 aprilie 2018 a întocmit procesul-verbal de sechestru.

Astfel, nu i-a fost asigurat în măsură deplină dreptul la un proces echitabil de către o instanță imparțială. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (3), 50 alin. (1) lit. b) și 52 alin. (1) CPC, a remarcat că pentru a evita orice dubii în privința imparțialității completului de judecată, Iulia Cimpoi urma să depună o cerere de abținere de la judecarea cauzei în ordine de recurs. La examinarea cererii de revizuire, Curtea de Apel Chișinău a ignorat aceste prevederi imperative ale legislației naționale și internaționale. În consecință, pentru a acorda aspect legal încheierii din 22 noiembrie 2018 și pentru a evita interesul judecătorului Iulia Cimpoi în soluția adoptată, cererea de revizuire la data de 7 februarie 2019 a fost examinată deja de un alt complet de judecători, deși conform practicii judecătorești stabilite cererea de revizuire este 2 examinată de completul de judecători care a adoptat actul judecătoresc supus revizuirii.

A subliniat că este neîntemeiată concluzia instanței de judecată potrivit căreia avocatul Ruslan Cimpoi nu a participat nici la o ședință de judecată pe marginea examinării contestației depuse împotriva procesului-verbal de sechestru, respectiv nu poate fi considerat drept reprezentant al creditorului Tamara Cotelea pe această cauză civilă. În acest context, a precizat că această concluzie a instanței este combătută prin înscrisurile prezentate de ea și care dovedesc că procedura de executare a fost inițiată la cererea lui Ruslan Cimpoi în calitate de reprezentant al creditorului și tot el reprezintă interesele creditorului în cadrul acestei proceduri de executare, prin urmare, are un interes direct în cadrul procedurii de executare.

Este neîntemeiată și afirmația instanței în sensul că pe pagina web a Curții de Apel Chișinău la momentul publicării informației despre ședința de judecată se publică și informația privind membrii completului de judecată, or, la rubrica „agenda ședințelor” se publică doar judecătorul raportor și data ședinței de judecată, fiind astfel în imposibilitate de a depune cerere de recuzare a judecătorului Iulia Cimpoi. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 22 februarie 2019 împotriva încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a încheierii din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, revizuenta Natalia Usataia a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, care indică ca temei de revizuire situația în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În vederea confirmării celor invocate a menționat prezența unei imparțialități obiective a instanței, ce se manifestă prin faptul că există anumite circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului Iulia Cimpoi la 3 examinarea cererii de recurs, din motiv că aceasta este rudă cu avocatul Ruslan Cimpoi, care este reprezentantul Tamarei Cotelea (Dicusară) atât în cauza civilă în care a fost pronunțată hotărârea de încasare a sumei din contul ei în beneficiul Tamarei Cotelea (Dicusară) și întru executarea căreia executorul judecătoresc Cornelia Balan la 26 aprilie 2018 a întocmit procesul-verbal de sechestru, cât și în cadrul procedurii de executare, pe marginea căreia dânsa a contestat procesul- verbal de sechestru și în privința căruia s-a expus Curtea de Apel Chișinău la data de 22 noiembrie 2018. A mai precizat că aceste circumstanțe esențiale pentru examinarea cererii în ordine de recurs i-au devenit cunoscute în momentul în care a făcut cunoștință cu decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2018, publicată pe pagina web a instanței.

Astfel, la acel moment a constatat că judecătorul Iulia Cimpoi a făcut parte din completul de judecată care a examinat recursul și chiar a deținut funcția de președinte a acestui complet. Anterior nu a cunoscut despre acest fapt, întrucât până la ședința de judecată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău a fost publicată doar informația despre judecătorul raportor, nefiind publicată informația despre completul de judecată. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Natalia Usataia ca inadmisibilă, dat fiind faptul că circumstanțele invocate de către ultima în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, dar constituie în sine un dezacord cu actul de dispoziție adoptat de instanța de judecată, care nu este un motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri.

Mai mult că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, esențial este acesta să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște. Așa fiind, temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuenta Natalia Usataia în sensul formulat, nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza cărora se poate solicita revizuirea hotărârii, iar admiterea 4 cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ relevă că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției, care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 CEDO, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr.28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/020).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Natalia Usataia și de a menține încheierea din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Natalia Usataia. Se menține încheierea din 7 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la contestația Nataliei Usataia cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru întocmit de executorul judecătoresc Cornelia Balan.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu 5