2r-177/19 — calcularea restantei pentru pensia de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- calcularea restantei pentru pensia de intretinere
- Temei legal
- temeiurile restituirii cererii de apel
2r-177/19 — calcularea restantei pentru pensia de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 2r-177/19
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central ( jud. I. Rusu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)
DECIZIE
27 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul: Mariana Pitic
judecătorii: Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de către Gheorghe Stroenovschi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana
Stroenovschi împotriva lui Gheorghe Stroenovschi cu privire la calcularea restanței
pentru pensia de întreținere și încasarea penalității,
împotriva încheierii din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
restituit apelul declarat de către Gheorghe Stroenovschi împotriva hotărârii din 15
mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La data de 05 septembrie 2017 Svetlana Stroenovschi a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Stroenovschi cu privire la calcularea
restanței pentru pensia de întreținere și încasarea penalității.
Prin hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea
depusă de Svetlana Stroenovschi a fost admisă și a fost dispusă încasarea din contul
lui Gheorghe Stroenovschi a sumei de 42575,20 de lei cu titlu de restanță la pensia de
întreținere a copilului și penalitatea restanță și a sumei de 1277,25 de lei cu titlu de
taxa de stat.
La data de 14 iunie 2018 Gheorghe Stroenovschi a declarat apel nemotivat
împotriva hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând
admiterea cererii de apel și casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin încheierea din 14 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți nu a fost dat curs
cererii de apel depuse de către Gheorghe Stroenovschi, fiind acordat apelantului
termen de până la data de 16 ianuarie 2019, ora 17:00 pentru prezentarea cererii de
apel motivate, concomitent, comunicându-i-se despre posibilitatea restituirii apelului
în cazul neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost restituită
cererea de apel depusă de Gheorghe Stroenovschi, cu toate înscrisurile anexate la
1
aceasta, pe motiv că apelantul nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin
încheierea din 14 decembrie 2018 și anume nu a prezentat cererea de apel motivată.
La data de 13 februarie 2019, Gheorghe Stroenovschi a declarat recurs împotriva
încheierii din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului
și casarea încheierii recurate.
În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată o consideră ilegală și
pasibilă anulării, deoarece instanța de apel a interpretat eronat normele de drept
procedural.
A menționat că recurentul nu a fost înștiințat în conformitate cu prevederile art.
102 Cod de procedură civilă despre emiterea încheierii din 14 decembrie 2018 a
Curții de Apel Bălți, iar avizul de recepție la care instanța de apel face referire a fost
semnat de către fiul minor, fapt confirmat prin declarațiile colaboratorului Oficiului
poștal din s. Sofia din 05 februarie 2019, anexată la recurs.
A mai menționat că este angajat în mun. Bălți și uneori vine seara târziu de la
serviciu sau poate veni și la sfârșit de săptămână și posibil din această cauză fiul nu a
reușit să-i înmâneze scrisoarea recepționată de Oficiul poștal.
A considerat că prin adoptarea încheierii contestate, recurentului i-a fost lezat
dreptul la un proces echitabil, din motiv că nu a cunoscut despre existența încheierii
din 14 decembrie 2018. Or, astfel de abordare îi încălcă dreptul de acces la justiție,
garantat de art. 20 al Constituției Republicii Moldova și dreptul la un proces echitabil,
garantat de art. 6 § 1 CEDO.
La data de 05 martie 2019, în adresa intimatei Svetlana Stroenovschi a fost
expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Gheorghe Stroenovschi
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în
termenul stabilit.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,
fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii
recurate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de
apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1)
Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 26 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, procesele
civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile
procedurale. Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părțile
și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și
dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine
stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia
2
asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății
și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.
În conformitate cu art.100 Cod de procedură civilă, actele de procedură se
comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin
intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz
de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronica
în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului
integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea
textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
Reieșind din prevederile art. 105 alin. (1) Cod de procedură civilă, citația și
înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana
împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație
sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se
restituie instanței.
Conform art. 30 al Codului civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde
aceasta își are locuința statornică sau principală. Se consideră că persoana își
păstrează domiciliul atâta timp cât nu și-a stabilit un altul.
Potrivit materialelor dosarului, s-a constatat că prin hotărârea din 15 mai 2018 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea depusă de Svetlana Stroenovschi a fost
admisă.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 14 iunie 2018,
Gheorghe Stroenovschi a contestat-o cu apel.
Curtea de Apel Bălți, prin încheierea din 14 decembrie 2018 nu a dat curs cererii
de apel depuse de către Gheorghe Stroenovschi și a acordat apelantului termen până
la data de 16 ianuarie 2019 pentru prezentarea cererii de apel motivate, concomitent,
comunicându-i-se despre posibilitatea restituirii apelului în cazul neîndeplinirii în
termen a indicațiilor instanței de apel.
Este cert că copia încheierii din 14 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți,
potrivit semnăturii de pe avizul de recepție al trimiterii poștale, a fost recepționată la
data de 21 decembrie 2018 (f.d.88), însă, în termenul acordat, adică până la data de
16 ianuarie 2019, recurentul nu a îndeplinit indicațiile instanței de apel și nu a
prezentat apelul motivat în termenul stabilit.
Urmare, prin încheierea din 17 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bălți legal și
întemeiat a restituit apelul declarat de către Gheorghe Stroenovschi cu toate
înscrisurile anexate la acesta, pe motivul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel,
stabilite prin încheierea din 14 decembrie 2018.
Colegiul reține ca irelevante argumentele recurentului precum că nu a primit
pentru cunoștință încheierea din 14 decembrie 2018, prin care nu s-a dat curs cererii
de apel și nu a cunoscut despre termenul stabilit de către instanța de apel pentru
înlăturarea neajunsurilor, din motiv că semnătura de recepționare a actului de
dispoziție datat cu 14 decembrie 2018, nu-i aparține lui, dar fiului minor.
La capitolul dat, Colegiul relevă că, în conformitate cu art. 105 alin. (6) Cod de
procedură civilă, dacă nu îl va găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă,
persoana împuternicită să înmâneze citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre
membrii adulți ai familiei care locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat
acordul să o primească, iar în lipsa acestora, o va remite organizației de exploatare a
locuințelor, primăriei satului (comunei) ori administrației de la locul lui de muncă.
3
Persoana care a primit citația sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele
și raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată
să o înmâneze destinatarului cât mai curând posibil.
În contextul dat, se reține că din avizul de recepție nr. DS 3118095626AS din 21
decembrie 2018 nu rezultă că anume fiul minor a recepționat înștiințarea, iar copia
confirmării date de colaboratorul Oficiului poștal (f.d.98), care ar susține cele
declarate de recurent, nu poate constitui temei de casare a încheierii recurate. Mai
mult, confirmarea nu a fost întocmită pe blancul eliberat de Oficiul poștal Sofia, nu
este indicat numele și prenumele persoanei care a scris această confirmare și lipsește
ștampila umedă a Oficiului poștal.
Față de cele expuse, Colegiul precizează că în conformitate cu prevederile art. 9
Cod civil, art. 61 Cod de procedură civilă, buna credință a părților se prezumă a fi și
în situația în care aceștia depunând o cerere în instanță (fond, apel), urmau să se
intereseze de soarta dosarului intentat de el, folosindu-se cu bună-credință de
drepturile sale.
În context, recurentul fiind conștient că a depus cererea de apel fără respectarea
exigențelor legale privind forma și conținutul, astfel neglijând obligațiile imperative
impuse de legea procedurală urma să se intereseze nemijlocit de fazele judecării
litigiului și să monitorizeze cursul judecării cauzei.
Astfel, se reține că nu îi poate fi atribuită instanței de apel împrejurarea conform
căreia, necomunicarea actelor procesuale recurentului i-ar fi lezat dreptul de acces la
instanță.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile
procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,
care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură
va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de
participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele
de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale
persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în
anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire
în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea
amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Astfel, Colegiul menționează că argumentele invocate în cererea de recurs,
indică direct la nerespectarea de către apelant/recurent a drepturilor sale procedurale
și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură conform prevederilor normelor
de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării
actului judecătoresc contestat.
În atare circumstanțe, Colegiul consideră că instanța de apel corect a dispus
restituirea apelului depus de către Gheorghe Stroenovschi în baza art. 369 alin. (1) lit.
a) CPC, deoarece apelantul nu a lichidat neajunsurile indicate în încheierea din 14
decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți.
Din considerentele menționate supra și având în vedere faptul că, încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent
sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
4
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Stroenovschi.
Se menține încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Stroenovschi împotriva
lui Gheorghe Stroenovschi cu privire la calcularea restanței pentru pensia de
întreținere și încasarea penalității.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
5