2ra-336/19 — înlăturarea obstacolelor

dosarul nr. 2ra-336/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud. G. Grozav) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac) DECIZIE 20 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Tudor Blanovschi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Blanovschi împotriva Societății cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz” și Societății pe acțiuni „Moldova-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor prin demontarea țevii metalice și la cererea reconvențională depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz” împotriva lui Tudor Blanovschi și Primăriei satului Colonița cu privire la înlăturarea obstacolelor, împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Tudor Blanovschi și a fost menținută hotărârea din 14 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La data de 14 august 2018 Tudor Blanovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor prin demontarea țevii metalice.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul imobilului nr.56 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, mun. Chișinău. A menționat că, pârâtul a instalat, în lipsa sa și fără consimțământul său, pe fațada imobilului său o conductă metalică din deșeuri, prin care furnizează gaz natural vecinilor din casa nr. 58 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, mun.Chișinău. A susținut că, țeava metalică este amplasată pe peretele construcției din partea străzii centrale, pe care necontenit circulă autovehicule, inclusiv de tonaj mare, circumstanță care generează vibrația țevii, care are un diametru de 50 mm și duce la distrugerea peretelui. A susținut că, adresările verbale și cererile adresate angajaților SRL „Chișinău-Gaz” privitor la demontarea țevii metalice nu s-au soldat cu succes, ba 1 mai mult, a fost șantajat de către un angajat al SRL „Chișinău-Gaz”, care a încercat să inventeze încălcări în înregistrarea imobilului.

Iar prin scrisoarea nr. 1570 din 28 iulie 2017 a fost informat de către pârâtă despre faptul că, conducta de gaz nominalizată nu este la balanța SRL „Chișinău-Gaz” și nici la deservirea tehnică prin contract. A considerat că, aceste afirmații sunt iraționale, deoarece anume prin țeava metalică respectivă SRL „Chișinău-Gaz” furnizează prin contract gaz natural vecinilor, iar lucrările de amenajare urmează a fi efectuate de partea care are profit de la exploatarea unei conducte de gaz din deșeuri, care prezintă pericol pentru cetățeni, deoarece nu este supravegheată sau verificată de nimeni. A solicitat înlăturarea încălcărilor prin demontarea țevii metalice amplasate ilegal pe fațada imobilului nr. 56 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, mun.Chișinău și încasarea din contul pârâtului a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

La data de 02 octombrie 2017 SRL „Chișinău-Gaz” a depus cerere reconvențională împotriva lui Tudor Blanovschi și Primăriei s. Colonița cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii pârâta a indicat că, în urma adresării vecinilor lui Tudor Blanovschi referitor la construcția magazinului și anexelor acestuia de către ultimul pe conducta subterană, a fost efectuată inspectarea traseului conductei subterane de presiune joasă până la branșamentul de gaze naturale din interiorul curții casei acestuia din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, în urma căruia a fost constatat că, proprietarul casei de locuit a efectuat lucrări de construcție a magazinului alimentar și a unei anexe la magazin pe conducta de gaze subterane de presiune joasă.

A menționat că, aceste lucrări au fost efectuate de către reclamant cu încălcarea prevederilor art. 79 alin.(3) din Legea cu privire la gaze naturale nr. 108 din 27 mai 2016. A susținut că, Primăria s. Colonița, eliberând reclamantului în anul 2008 autorizația de construire, a ignorat prevederile legale și prevederile Regulamentului privind gazificarea internă a localităților, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 715 din 16 iunie 2008 cu privire la măsurile de accelerare a procesului de gazificare internă a localităților. A afirmat că, depistând încălcările grave comise de către Primăria s. Colonița și Tudor Blanovschi, ultimul a fost atenționat referitor la efectuarea lucrărilor de reamplasare a conductei de gaze subterane sau demolarea construcției de pe conducta de gaze subterană, cu suportarea cheltuielilor pe cont propriu, însă Tudor Blanovschi nu s-a conformat cerințelor impuse.

A solicitat obligarea reclamantului de a înlătura obstacolele create prin pozarea construcției pe gazoductul subteran și încasarea de la acesta a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost atrasă în proces SA „Moldova-Gaz” în calitate de copârât. Prin hotărârea din 14 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea depusă de către Tudor Blanovschi a fost respinsă. Acțiunea reconvențională depusă de către SRL „Chișinău-Gaz” a fost admisă și a fost obligat Tudor Blanovschi să înlăture obstacolele create prin pozarea construcției pe 2 gazoductul subteran din str. Ștefan cel Mare,56, s. Colonița, mun. Chișinău. A fost încasat de la Tudor Blanovschi în beneficiul SRL „Chișinău-Gaz” taxa de stat în sumă de 100 de lei.

Prin decizia din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Tudor Blanovschi și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La data de 07 noiembrie 2018 Tudor Blanovschi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii inițiale și respingere a acțiunii reconvenționale. În motivarea recursului a indicat că, hotărârile judecătorești sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece instanțele judecătorești nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei. A menționat că, instanțele judecătorești greșit au admis acțiunea reconvențională depusă de către SRL „Chișinău-Gaz”, deoarece ultima nu a prezentat o oarecare probă întru confirmarea celor invocate în acțiunea reconvențională.

A susținut că, instanțele judecătorești nu au dat nici o apreciere faptului că, gazoductul aerian a fost reamplasat de pe acoperișul imobilului din curtea sa pe acoperișul altui imobil din curte în lipsa proiectului de reamplasare prevăzut de Regulament, care este obligatoriu. A afirmat că, instanțele judecătorești au ignorat autorizația de demolare, eliberată pe numele său la data de 27 martie 2018. A relevat că, instanțele judecătorești nu au făcut trimitere la norma de drept, care ar permite exploatarea unui izvor de pericol sporit în lipsa proiectului instalării conductei menționate, iar intimații nu au prezentat actul privitor la lipsa pericolului de a exploata conducta din curtea sa. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 06 martie 2019 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Tudor Blanovschi a solicitat înlăturarea încălcărilor prin demontarea țevii metalice amplasate ilegal pe fațada imobilului nr. 56 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, mun.

Chișinău și încasarea din contul SA „Chișinău-Gaz” a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată. La rândul său, SA „Chișinău-Gaz”, înaintând prezenta cerere reconvențională, a solicitat obligarea lui Tudor Blanovschi de a înlătura obstacolele create prin pozarea construcției pe gazoductul subteran și încasarea de la acesta a cheltuielilor de judecată. Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii inițiale și temeiniciei acțiunii reconvenționale, obligându-l pe Tudor Blanovschi să înlăture obstacolele create prin pozarea construcției pe gazoductul subteran din str. Ștefan cel Mare,56, s. Colonița, mun.Chișinău și încasând de la Tudor Blanovschi în beneficiul SRL „Chișinău- Gaz” taxa de stat în sumă de 100 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Tudor Blanovschi, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către instanța de apel este pripită. Astfel, în conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) CPC, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanță judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

La caz, se reține că, instanța de apel, considerând întemeiată soluția primei instanțe cu privire la admiterea acțiunii reconvenționale, a reținut că, la judecarea cauzei s-a stabilit că, în rezultatul inspectării traseului conductei subterane de 4 presiune joasă până la branșamentul de gaze naturale din curtea casei lui Tudor Blanovschi din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița s-a depistat că, ultimul a efectuat lucrări de construcție a magazinului alimentar și a unei anexe la magazin pe conducta de gaze subterane de presiune joasă, astfel, încălcând restricțiile impuse de art. 79 alin. (3) din Legea nr. 108 din 27 mai 2016 cu privire la gaze naturale, însă la materialele dosarului nu a fost anexat un act de constatare, care ar confirma acest fapt.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a dat nici o apreciere autorizației de demolare nr. 06 din 30 martie 2018, eliberată pe numele lui Tudor Blanovschi, prin care a fost autorizată executarea lucrărilor de demolare parțială și replanificare a construcției comerciale lit. D-08 cu n/e 0149109185.08, cu suprafața de 63,5 m. p. (f. d. 120). În contextul dat, instanța de recurs relevă că, cele descrise incontestabil indică la o examinare superficială a cauzei, fără a intra în esența litigiului apărut în speță. Ca urmare, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți. În speță, prezintă relevanță și faptul că, folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este diferită de la caz la caz. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Tudor Blanovschi.

Se casează integral decizia din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Blanovschi împotriva Societății cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz” și Societății pe acțiuni „Moldova-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor prin demontarea țevii 5 metalice și la cererea reconvențională depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz” împotriva lui Tudor Blanovschi și Primăriei satului Colonița cu privire la înlăturarea obstacolelor, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Mariana Pitic 6