2ra-336/19 — înlăturarea obstacolelor

2ra-336/19 — înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 2ra-336/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud. G. Grozav)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac)

DECIZIE

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Tudor Blanovschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor

Blanovschi împotriva Societății cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz” și Societății

pe acțiuni „Moldova-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor prin demontarea

țevii metalice și la cererea reconvențională depusă de către Societatea cu

răspundere limitată „Chișinău-Gaz” împotriva lui Tudor Blanovschi și Primăriei

satului Colonița cu privire la înlăturarea obstacolelor,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de către Tudor Blanovschi și a fost menținută

hotărârea din 14 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 14 august 2018 Tudor Blanovschi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor prin

demontarea țevii metalice.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul imobilului

nr.56 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, mun. Chișinău.

A menționat că, pârâtul a instalat, în lipsa sa și fără consimțământul său, pe

fațada imobilului său o conductă metalică din deșeuri, prin care furnizează gaz

natural vecinilor din casa nr. 58 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița,

mun.Chișinău.

A susținut că, țeava metalică este amplasată pe peretele construcției din

partea străzii centrale, pe care necontenit circulă autovehicule, inclusiv de tonaj

mare, circumstanță care generează vibrația țevii, care are un diametru de 50 mm și

duce la distrugerea peretelui.

A susținut că, adresările verbale și cererile adresate angajaților SRL

„Chișinău-Gaz” privitor la demontarea țevii metalice nu s-au soldat cu succes, ba

1

mai mult, a fost șantajat de către un angajat al SRL „Chișinău-Gaz”, care a încercat

să inventeze încălcări în înregistrarea imobilului. Iar prin scrisoarea nr. 1570 din 28

iulie 2017 a fost informat de către pârâtă despre faptul că, conducta de gaz

nominalizată nu este la balanța SRL „Chișinău-Gaz” și nici la deservirea tehnică

prin contract.

A considerat că, aceste afirmații sunt iraționale, deoarece anume prin țeava

metalică respectivă SRL „Chișinău-Gaz” furnizează prin contract gaz natural

vecinilor, iar lucrările de amenajare urmează a fi efectuate de partea care are profit

de la exploatarea unei conducte de gaz din deșeuri, care prezintă pericol pentru

cetățeni, deoarece nu este supravegheată sau verificată de nimeni.

A solicitat înlăturarea încălcărilor prin demontarea țevii metalice amplasate

ilegal pe fațada imobilului nr. 56 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița,

mun.Chișinău și încasarea din contul pârâtului a sumei de 5000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

La data de 02 octombrie 2017 SRL „Chișinău-Gaz” a depus cerere

reconvențională împotriva lui Tudor Blanovschi și Primăriei s. Colonița cu privire

la obligarea înlăturării obstacolelor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii pârâta a indicat că, în urma adresării vecinilor lui

Tudor Blanovschi referitor la construcția magazinului și anexelor acestuia de către

ultimul pe conducta subterană, a fost efectuată inspectarea traseului conductei

subterane de presiune joasă până la branșamentul de gaze naturale din interiorul

curții casei acestuia din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, în urma căruia a fost

constatat că, proprietarul casei de locuit a efectuat lucrări de construcție a

magazinului alimentar și a unei anexe la magazin pe conducta de gaze subterane de

presiune joasă.

A menționat că, aceste lucrări au fost efectuate de către reclamant cu

încălcarea prevederilor art. 79 alin.(3) din Legea cu privire la gaze naturale nr. 108

din 27 mai 2016.

A susținut că, Primăria s. Colonița, eliberând reclamantului în anul 2008

autorizația de construire, a ignorat prevederile legale și prevederile Regulamentului

privind gazificarea internă a localităților, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 715 din 16 iunie 2008 cu privire la măsurile de accelerare a procesului de

gazificare internă a localităților.

A afirmat că, depistând încălcările grave comise de către Primăria s.

Colonița și Tudor Blanovschi, ultimul a fost atenționat referitor la efectuarea

lucrărilor de reamplasare a conductei de gaze subterane sau demolarea construcției

de pe conducta de gaze subterană, cu suportarea cheltuielilor pe cont propriu, însă

Tudor Blanovschi nu s-a conformat cerințelor impuse.

A solicitat obligarea reclamantului de a înlătura obstacolele create prin

pozarea construcției pe gazoductul subteran și încasarea de la acesta a cheltuielilor

de judecată.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost atrasă în proces SA „Moldova-Gaz” în calitate de copârât.

Prin hotărârea din 14 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea depusă de către Tudor Blanovschi a fost respinsă. Acțiunea

reconvențională depusă de către SRL „Chișinău-Gaz” a fost admisă și a fost

obligat Tudor Blanovschi să înlăture obstacolele create prin pozarea construcției pe

2

gazoductul subteran din str. Ștefan cel Mare,56, s. Colonița, mun. Chișinău. A fost

încasat de la Tudor Blanovschi în beneficiul SRL „Chișinău-Gaz” taxa de stat în

sumă de 100 de lei.

Prin decizia din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Tudor Blanovschi și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

La data de 07 noiembrie 2018 Tudor Blanovschi a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii inițiale și respingere a acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că, hotărârile judecătorești sunt ilegale și

neîntemeiate, deoarece instanțele judecătorești nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele cauzei.

A menționat că, instanțele judecătorești greșit au admis acțiunea

reconvențională depusă de către SRL „Chișinău-Gaz”, deoarece ultima nu a

prezentat o oarecare probă întru confirmarea celor invocate în acțiunea

reconvențională.

A susținut că, instanțele judecătorești nu au dat nici o apreciere faptului că,

gazoductul aerian a fost reamplasat de pe acoperișul imobilului din curtea sa pe

acoperișul altui imobil din curte în lipsa proiectului de reamplasare prevăzut de

Regulament, care este obligatoriu.

A afirmat că, instanțele judecătorești au ignorat autorizația de demolare,

eliberată pe numele său la data de 27 martie 2018.

A relevat că, instanțele judecătorești nu au făcut trimitere la norma de drept,

care ar permite exploatarea unui izvor de pericol sporit în lipsa proiectului

instalării conductei menționate, iar intimații nu au prezentat actul privitor la lipsa

pericolului de a exploata conducta din curtea sa.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 06 martie 2019 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Tudor Blanovschi a

solicitat înlăturarea încălcărilor prin demontarea țevii metalice amplasate ilegal pe

fațada imobilului nr. 56 din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița, mun. Chișinău și

încasarea din contul SA „Chișinău-Gaz” a sumei de 5000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

La rândul său, SA „Chișinău-Gaz”, înaintând prezenta cerere

reconvențională, a solicitat obligarea lui Tudor Blanovschi de a înlătura obstacolele

create prin pozarea construcției pe gazoductul subteran și încasarea de la acesta a

cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii inițiale și temeiniciei acțiunii reconvenționale,

obligându-l pe Tudor Blanovschi să înlăture obstacolele create prin pozarea

construcției pe gazoductul subteran din str. Ștefan cel Mare,56, s. Colonița,

mun.Chișinău și încasând de la Tudor Blanovschi în beneficiul SRL „Chișinău-

Gaz” taxa de stat în sumă de 100 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

către Tudor Blanovschi, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând

hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția

dată de către instanța de apel este pripită.

Astfel, în conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) CPC, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanță judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum

și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând

apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina

sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu

regulile și legislația în vigoare.

La caz, se reține că, instanța de apel, considerând întemeiată soluția primei

instanțe cu privire la admiterea acțiunii reconvenționale, a reținut că, la judecarea

cauzei s-a stabilit că, în rezultatul inspectării traseului conductei subterane de

4

presiune joasă până la branșamentul de gaze naturale din curtea casei lui Tudor

Blanovschi din str. Ștefan cel Mare, s. Colonița s-a depistat că, ultimul a efectuat

lucrări de construcție a magazinului alimentar și a unei anexe la magazin pe

conducta de gaze subterane de presiune joasă, astfel, încălcând restricțiile impuse

de art. 79 alin. (3) din Legea nr. 108 din 27 mai 2016 cu privire la gaze naturale,

însă la materialele dosarului nu a fost anexat un act de constatare, care ar confirma

acest fapt.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a dat nici o apreciere autorizației de

demolare nr. 06 din 30 martie 2018, eliberată pe numele lui Tudor Blanovschi, prin

care a fost autorizată executarea lucrărilor de demolare parțială și replanificare a

construcției comerciale lit. D-08 cu n/e 0149109185.08, cu suprafața de 63,5 m. p.

(f. d. 120).

În contextul dat, instanța de recurs relevă că, cele descrise incontestabil

indică la o examinare superficială a cauzei, fără a intra în esența litigiului apărut în

speță.

Ca urmare, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

În speță, prezintă relevanță și faptul că, folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a

situației de fapt, care, este diferită de la caz la caz.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Tudor Blanovschi.

Se casează integral decizia din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Blanovschi

împotriva Societății cu răspundere limitată „Chișinău-Gaz” și Societății pe acțiuni

„Moldova-Gaz” cu privire la înlăturarea obstacolelor prin demontarea țevii

5

metalice și la cererea reconvențională depusă de către Societatea cu răspundere

limitată „Chișinău-Gaz” împotriva lui Tudor Blanovschi și Primăriei satului

Colonița cu privire la înlăturarea obstacolelor, cu trimiterea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6