3ra-1104/19 — anularea actului

3ra-1104/19 — anularea actului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1104/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Igor Blanovschi, reprezentat de

avocatul Gabriela Kornacker (Șoronga),

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Igor Blanovschi împotriva Societății pe Acțiuni „Moldovagaz”, intervenient

accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” cu privire la anularea

actului,

împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Igor Blanovschi și a fost menținută hotărârea din 13

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 octombrie 2016, Igor Blanovschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății pe Acțiuni „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Societatea cu

Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” cu privire la anularea actului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia nr. 84 din 28 aprilie

2016, având ca bază actele prezentate de operatorul de rețea Societatea cu Răspundere

Limitată „Chișinău-Gaz” (actul de demontare a echipamentului, actul de control a

locului de consum, actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale, declarația de

refuz, raportul de constatare științifică nr. 226 din 8 aprilie 2016, istoricul consumului

de gaze), Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” a constatat că sigiliul autentic din plumb,

aplicat la mecanismul de calcul al echipamentului de măsurare de tip BK-G4T, nr.

2375794, a fost înlăturat, iar, ulterior a fost instalat un sigiliu contrafăcut, pe partea

superioară a sigiliului fiind о amprentă cu un relief de cifre „06М41”.

A menționat că, drept consecință a acestei constatări, Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz” a decis efectuarea calculului consumului de gaze naturale prin metoda

sistemului paușal pentru perioada de 12 luni, în conformitate cu pct. 151 din

Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin hotărârea

ANRE nr. 415 din 25 mai 2011.

1

Reclamantul a explicat că la mijlocul lunii mai 2016, Societatea pe Acțiuni

„Moldovagaz” i-a expediat о factură de plată pentru gazele naturale în suma totală de 33

304, 81 de lei.

Igor Blanovschi a solicitat lămuriri, precum și actele care au stat la baza calculului

respectiv, însă, prin răspunsul nr. 1626 din 17 iunie 2016 Societatea cu Răspundere

Limitată „Chișinău-Gaz” a refuzat să expedieze actele solicitate, invocând motive

formale.

A relatat că, la data de 23 iunie 2016 a recepționat răspunsul Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz” și următoarele acte: decizia nr. 84 din 28 aprilie 2016, calculul efectuat

conform sistemului paușal și contractul de furnizare a gazelor naturale încheiat între

Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” și Igor Blanovschi. Totodată, în

răspuns s-a indicat că celelalte acte care au stat la baza emiterii deciziei se află la

operatorul de rețea – Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz”.

Reclamantul a afirmat că, deși a întreprins toate măsurile permise de lege pentru a

intra în posesia actelor ce au stat la baza adoptării deciziei contestate, până la moment

nu a obținut un șir de documente din cele indicate: actul de depistare a încălcării

clauzelor contractuale din declarația de refuz din 6 aprilie 2016, raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 226 din 8 aprilie 2016.

Totodată, a mai adăugat că, în interiorul termenului de 30 zile din momentul

recepționării deciziei nr. 84 din 28 aprilie 2016, a înaintat cerere prealabilă către

Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”. Iar, prin răspunsul nr. S-178/16 din 23 august

2016, cererea prealabilă a fost considerată neîntemeiată.

În opinia reclamantului, decizia nr. 84 din 28 aprilie 2016 este ilegală în fond, fiind

emisă contrar prevederilor legale și cu încălcarea procedurii stabilite de lege.

A mai comunicat că, conform procesului-verbal privind darea în exploatare a

echipamentului de măsurare din 28 iunie 2011, la echipamentul de măsurare a fost

aplicat un singur sigiliu – nr. 0717258, la joncțiunile echipamentului de măsurare cu

rețeaua de gaze naturale.

A invocat pct. 1 din contract, care statuează că, consumatorul este responsabil doar

de integritatea sigiliilor aplicate, confirmate prin documentele respective. Atât legea, cât

și contractul de furnizare a gazelor (pct. 10) prevede că furnizorul este responsabil de

instalarea, exploatarea, verificarea echipamentului de măsurare.

Mai mult, potrivit buletinului de verificare metrologică nr. 1186 din 27 iunie 2011,

valabil până la 27 iunie 2016, echipamentul de măsurare a trecut verificarea metrologică

și a fost admis spre utilizare.

Igor Blanovschi a susținut că Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz” și Societatea cu

Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” încearcă să inducă în eroare consumatorul,

invocând neîntemeiat încălcarea unor clauze contractuale care de fapt nu au fost

încălcate. Or, asemenea sigiliu care se pretinde că ar fi fost falsificat nici nu a fost

aplicat contorului respectiv.

A mai indicat că, odată ce anume furnizorul a importat acest contor, 1-a instalat, 1-a

admis spre utilizare, toate pretențiile privind autenticitatea sigiliului uzinei producătoare

nu pot fi înaintate consumatorului final.

Igor Blanovschi a specificat că nu este de acord cu raportul de constatare tehnico-

științifică, care nu stabilește că presupusa intervenție a dus la neînregistrarea sau

2

înregistrarea incompletă a consumului de gaze naturale. Prin urmare, decizia contestată

este ilegală și abuzivă, motiv pentru care urmează a fi anulată.

Reclamantul a mai precizat că la 21 septembrie 2016, în interiorul termenului de

prescripție, a depus cerere de chemare în judecată cu privire la anularea actului

administrativ, însă, din motiv că portalul instanțelor de judecată nu putea fi accesat

pentru verificarea competenței jurisdicționale, din greșeală cererea a fost trimisa către

Judecătoria Centru, mun. Chișinău. Respectiv, la 28 septembrie 2016 Judecătoria

Centru, mun. Chișinău a restituit cererea de chemare în judecată, întrucât judecarea

cererii ține de competența Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Prin urmare, dat fiind faptul că inițial cererea de chemare în judecata a fost depusă

în instanța de judecată în interiorul termenului de prescripție, însă a fost restituită, fapt

ce a condiționat omiterea termenului de adresare in judecată, reclamantul a solicitat

repunerea în termenul de prescripție, motivul omiterii considerîndu-1 întemeiat.

Astfel, Igor Blanovschi a solicitat repunerea în termenul de prescripție, anularea

deciziei nr. 84 din 28 aprilie 2016 emisă de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”,

anularea și excluderea din facturile de plată a datoriei calculate în temeiul deciziei nr. 84

din 28 aprilie 2016, încasarea sumei de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea privind repunerea în termenul de prescripție și a fost

respinsă acțiunea ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prin decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat

de Igor Blanovschi și a fost menținută hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, în speță termenul

de prescripție pentru înaintarea acțiunii a început să curgă la 27 august 2016 și a expirat

la 26 septembrie 2016. Prin urmare, acțiunea a fost depusă cu încălcarea termenului de

prescripție, or, cererea de chemare în judecată a fost depusă abia la data de 18 octombrie

2016.

Instanțele de judecată au mai relevat că, efectuarea repunerii în termen este

condiționată de existența motivelor întemeiate de omitere a acestuia și prezentarea

probelor care adeveresc motivele existente.

La caz, reclamantul a justificat solicitarea de repunere în termenul de prescripție

prin faptul imposibilității stabilirii, la acel moment, a instanței competente să judece

cauza, fapt ce a generat depunerea acțiunii cu încălcarea competenței teritoriale și

ulterior restituirea acesteia.

Instanțele de judecată au specificat că aflarea în mentenanță a portalului instanțelor

judecătorești și furnizarea unei informații eronate de către serviciul de informații 1188

nu justifică omiterea termenului de prescripție. Or, portalul instanțelor judecătorești nu

este unica modalitate de verificare a competenței teritoriale a instanțelor de judecată,

această informație fiind pasibilă de a fi furnizată nemijlocit și de către instanțe.

Astfel, instanțele judecătorești au conchis că reclamantul nu a adus argumente

relevante și probe admisibile în justificarea omiterii termenului de prescripție, iar, în

lipsa unor circumstanțe care să ateste imposibilitatea obiectivă de depunere a acțiunii în

termenul stabilit prin lege, este imposibilă efectuarea repunerii în termen.

3

La data de 28 iunie 2019, Igor Blanovschi, reprezentat de avocatul Gabriela

Kornacker (Șoronga) a depus recurs împotriva deciziei din 10 iulie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, hotărârile instanțelor ierarhic inferioare sunt

ilegale și în mod vădit afectează dreptul la un proces echitabil al reclamantului, dreptul

său de acces la justiție protejat de art. 6 CEDO, dreptul la un recurs efectiv protejat de

art. 13 CEDO cât și dreptul său de proprietate (art. 1 Protocolul 1 CEDO).

Întru declararea recursului s-a invocat prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), alin. (4)

din Codul de procedură civilă.

Reclamantul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie repusă în

termen cererea de chemare în judecată și să se admită integral acțiunea înaintată.

Prin referința depusă la 1 august 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-

Gaz” a solicitat ca recursul depus să fie declarat inadmisibil.

Prin referința depusă la data de 12 august 2019 Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”

a solicitat că recursul depus să fie declarat inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede astfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 iulie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 28 iunie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

4

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Igor Blanovschi, reprezentat de avocatul Gabriela

Kornacker (Șoronga), nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

5

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

depus de către Igor Blanovschi, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker (Șoronga),

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Igor Blanovschi, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker (Șoronga),

ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Igor Blanovschi, reprezentat de avocatul Gabriela

Kornacker (Șoronga), se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6