2ra-467/19 — obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-467/19 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) S. Clima Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru D E C I Z I E 20 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris Malachi, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie Topalo cu privire la obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa Diagnostica” și Arcadie Topalo și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă : La 28 iunie 2017 SRL „Alfa Diagnostica” a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată (f.d.

104-105), împotriva lui Arcadie Topalo, prin care a solicitat; obligarea pârâtului de a înceta utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica”, repararea prejudiciului cauzat în sumă de 104 605,68 lei, dintre care: 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 4 605,68 de lei cu titlu de prejudiciu material, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 760 de lei pentru asistență juridică și 470 de lei pentru taxa de stat. În motivarea acțiunii a indicat că SRL „Alfa Diagnostica” a fost înregistrată la data de 28 iulie 2016, având obiect principal de activitate acordarea serviciilor în domeniul asistenței medicale. La data de 18 octombrie 2016 SRL „Alfa Diagnostica” i-a fost eliberată autorizația de funcționare nr. 9207 pentru desfășurarea activității de acordare a asistenței medicale consultativ-curativă de diagnosticare și tratament, investigații de laborator - pe adresa or.

Chișinău, str. N. Testemițeanu, 21a. 1 La 25 noiembrie 2016 societății reclamante i-a fost eliberată licența seria A MMII nr. 053571 privind acordarea asistenței medicale de către instituțiile medico-sanitare private. Unicul gen de activitate practicat și propus pentru a fi practicat de la înregistrarea societății, a fost „acordarea asistenței medicale consultativ-curativă de diagnosticare și tratament, investigații de laborator”.

A menționat că conform publicației BOPI 12/2016, se atestă faptul că la data de 27 septembrie 2016 pârâtul Arcade Topalo a solicitat AGEPI înregistrarea mărcii „ALFA diagnostica”, cererea 039529, pentru categoria de servicii (44). Astfel, societatea reclamantă a invocat că pârâtul Arcadie Topalo a utilizat denumirea sa în scopul obținerii frauduloase a unei protecții legale în privința denumirii de persoană juridică în domeniul de acordare a asistenței medicale consultativ-curativă de diagnosticare și tratament, investigații de laborator, ce constituie genul principal de activitate desfășurat de către SRL „Alfa Diagnostica”, și blocarea desfășurării de către societatea reclamantă a activităților în domeniul serviciilor medicale, sub denumirea de „Alfa Diagnostica”.

La fel, a invocat că denumirea de marcă solicitată pentru înregistrare de către Arcadie Topalo, „Alfa Diagnostica”, pentru categoria de servicii (44), este identică denumirii de societate al reclamantei, care a fost înregistrată anterior, având în calitate de gen principal de activitate declarat în momentul înregistrării prestarea serviciilor medico-sanitare, motiv din care, în conformitate cu art. 66 alin. (6) din Codul civil, consideră că este îndreptățită de a solicita încetarea utilizării de către terți a denumirii de persoană juridică înregistrată în modul stabilit de lege și de a cere recuperarea prejudiciului cauzat.

Or, în speță utilizarea cu rea-intenție a denumirii de persoană juridică „Alfa Diagnostica” de către Arcadii Topalo, la înregistrarea mărcii „Alfa Diagnostica” pentru categoria de servicii (44), reprezintă în esență o modalitate frauduloasă de împiedicare a societății reclamante de a practica activități comerciale în domeniul serviciilor medicale, pentru care persoana juridică a fost înregistrată, fapt care, în virtutea caracterului public al datelor registrului de stat al persoanelor juridice, se prezumă a fi cunoscut de către Arcadie Topalo în momentul formulării cererii de înregistrare a mărcii „Alfa Diagnostica”.

Prin urmare, consideră că pârâtul Arcadie Topalo, în lipsa unui drept legal, utilizează denumirea de firmă - SRL „Alfa Diagnostica”, în domeniul prestării serviciilor medicale, fapt care ar putea induce în eroare terțele persoane în privința identității societății și/sau provoca confuzii în privința acesteia, în raport cu denumirea „Alfa Diagnostica” pretinsă a fi utilizată de către Arcadie Topalo în calitate de marcă. Or, Arcadie Topalo, în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (6) din Codul civil, nu este în drept de a utiliza denumirea înregistrată a societății „Alfa Diagnostica”, indiferent de scop și interes.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza art. 66 alin. (6) din Codul civil (în continuare în text, conform modificărilor operate prin Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018, renumerotat în art. 182 alin. (6) din Codul civil, în vigoare din 1 martie 2019). Prin hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie Topalo cu privire la obligarea de a înceta utilizarea 2 denumirii, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a obligat pârâtul Arcadie Topalo de a înceta utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica”.

S-a încasat de la Arcadie Topalo în beneficiul SRL „Alfa Diagnostica”, cu titlu de prejudiciu material, suma de 4 400,24 de lei, și prejudiciu moral de 20 000 lei, în rest capătul de cerere privind repararea prejudiciului material și moral s-a respins. S-a încasat de la Arcadie Topalo în beneficiul SRL „Alfa Diagnostica”, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 470 de lei pentru taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii și 5 760 de lei cheltuieli de asistență juridică ca reale, necesare și rezonabile, iar în total suma de 6 230 de lei. Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de societatea reclamantă SRL „Alfa Diagnostica” și Arcadie Topalo și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 18 decembrie 2018 Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, a invocat că hotărârile contestate sunt neîntemeiate și adoptate cu încălcarea normelor de drept material.

În acest sens, a indicat că instanțele inferioare de judecată au interpretat eronat normele legale relevante cauzei și au admis o confuzie a noțiunii de „denumire a persoanei juridice”, reglementată de art. 182 din Codul civil, cu termenul de „marcă”, reglementat de Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008. La fel, a invocat că pentru a putea fi aplicate la caz prevederile art. 182 alin. (6) din Codul civil, (interzicerea utilizării denumirii și repararea prejudiciului), trebuie să existe faptul utilizării denumirii, așa cum o definește legea, inclusiv cu indicarea formei juridice de organizare. În lipsa indicării formei juridice de organizare este netemeinică afirmarea precum că o persoană ar fi încercat să utilizeze denumirea unei alte persoane juridice.

Or, scopul normei legale de la art. 182 alin. (6) din Codul civil, constă în acordarea unei protecții juridice împotriva desfășurării, de către un terț a activității economice sub denumirea unei persoane juridice existente. Această protecție juridică intervine exclusiv atunci când preluarea denumirii/confuziunea este deplină, adică se referă inclusiv și la forma juridică de organizare. Pe când la caz, nu există nici o probă care ar confirma faptul utilizării de către Arcadie Topalo a denumirii SRL „Alfa Diagnostica”. Totodată, în recurs s-a invocat că, instanțele ierarhic inferioare în mod neîntemeiat au aplicat prevederile legale referitoare la răspunderea delictuală, și anume, art. 1398, 1422 și 1423 din Codul civil.

3 Astfel, consideră că, în prezenta speță, dispunerea încasării despăgubirii prejudiciului moral este ilegală, or, nu există nici o prevedere legală care să permită încasarea prejudiciului moral în cazuri de pretinsă încălcare a dreptului la denumire. A menționat că, recurentul Arcadie Topalo nu a făcut nimic altceva decât să exercite un drept acordat de lege - dreptul de a înregistra o marcă, în conformitate cu Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008. Legitimitatea acțiunilor exercitate de către recurent se confirmă prin Decizia AGEPI din 6 aprilie 2018, de înregistrare a mărcii „ALFA diagnostica” după solicitantul Arcadie Topalo.

Consideră că, contrar obiectului și temeiului prezentului litigiu, instanța de fond a apreciat exercitarea dreptului de înregistrare a mărcii, ca fiind un motiv de reparare a prejudiciului moral, în condițiile în care există o lege specială (Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008), care acordă posibilitate oricărei persoane interesate să-și apere drepturile aferente vre-unei mărci, în procedură specială. Astfel, a menționat că instanța a ignorat faptul că, societatea intimată s-a folosit de procedura specială reglementată de Legea nr. 38 și obiecțiile sale au fost parțial satisfăcute. La fel, nici instanța de apel nu a justificat în mod corespunzător cuantumul sumelor dispuse spre încasare, limitându-se doar la afirmația că acestea ar fi suficiente.

În sensul dat, consideră că la materialele dosarului nu există nici o probă și nici un argument veridic, care ar confirma suportarea reală a careva prejudicii morale de către societatea intimată. Totodată, consideră că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată și în partea reparării pretinsului prejudiciu material suportat de către SRL „Alfa Diagnostica”. Or, după cum afirmă și intimata, acest prejudiciu material nu reprezintă nimic altceva decât cheltuielile suportate în fața AGEPI, care nu au nici o legătură cu obiectul litigiului, deoarece nu se referă la protejarea dreptului la denumire. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că recursul împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a fost declarat la 18 decembrie 2018, în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a fost declarat admisibil.

La 18 martie 2019 SRL „Alfa Diagnostica”, reprezentată de către avocatul Anatolie Șișanu, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului 4 declarat de Arcadie Topalo ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, ca fiind legale și întemeiate. În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii SRL „Alfa Diagnostica”, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Conform art. 118 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului. Art. 130 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, prevede că fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

5 Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. La rândul său, art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Din suportul probator prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că, societatea reclamantă SRL „Alfa Diagnostica” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Arcadie Topalo, prin care a solicitat obligarea acestuia de a înceta utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica”, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Examinând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 15 iunie 2018, a admis parțial cererea de chemare în judecată, a obligat pârâtul Arcadie Topalo de a înceta utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica” și a încasat de la Arcadie Topalo în beneficiul SRL „Alfa Diagnostica”, cu titlu de prejudiciu material 4 400,24 de lei, cu titlu de prejudiciu moral 20 000 lei și cu titlu de cheltuieli de judecată 6 230 de lei. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a concluzionat că utilizarea de către pârât a denumirii de persoană juridică înregistrată a societății reclamante SRL „Alfa Diagnostica”, în scopul înregistrării unei mărci, contrar garanțiilor acordate de lege, aduce atingere dreptului reclamantului la utilizarea exclusivă a denumirii de persoană juridică înregistrată și dreptului de a se opune oricărei utilizări neautorizate a denumirii de persoană juridică înregistrată.

Astfel, cu referire la prevederile art. 24 și art. 26 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 3 ianuarie 1992, art. 9 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220 din 19 octombrie 2007 și art. 182 din Codul civil, instanța de fond a reținut că, societatea reclamantă are dreptul exclusiv de utilizare a denumirii de persoană juridică înregistrată și în calitatea sa de titular al dreptului poate solicita încetarea utilizării denumirii și repararea prejudiciului în cazul unei utilizări neautorizate a denumirii. Or, denumirea persoanei juridice, ca și celelalte atribute de identificare a persoanei juridice, face parte din patrimoniul persoanei juridice, având atât o fațetă patrimonială, cât și nepatrimonială.

Ca urmare a examinării cererii de apel, instanța de apel, prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a respins apelurile declarate de 6 societatea reclamantă SRL „Alfa Diagnostica” și Arcadie Topalo și a menținut hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios. Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, Colegiul consideră concluzia primei instanței și a instanței de apel greșită, fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normele de drept material.

Astfel, instanța de recurs remarcă că în corespundere cu art. 7 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească intentează procesul civil la cererea persoanei care revendică apărarea unui drept al său încălcat sau contestat, libertății ori a unui interes legitim. Respectiv, una din condițiile de exercițiu ale acțiunii civile este aceea a interesului, definit ca fiind folosul practic (material sau moral), imediat, personal și direct, urmărit de partea care declanșează procedura judiciară. Ca element al acțiunii civile, interesul trebuie să fie legitim, născut și actual, personal și determinat. Interesul trebuie să fie determinat, adică folosul practic, material sau moral, ce poate fi realizat de parte, în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, să fie unul concret, ci nu abstract.

Interesul trebuie să fie legitim, adică conform cu legea. Interesul trebuie să fie personal, în sensul că folosul practic urmărit de titularul cererii trebuie să se răsfrângă asupra acestuia. Și nu în ultimul rând, interesul trebuie să fie născut și actual, iar nu eventual, adică să existe la momentul exercitării acțiunii civile, în sensul că partea s-ar expune unui prejudiciu dacă ar rămâne în pasivitate și nu ar recurge în acel moment la acțiune. Cerința actualității presupune ca interesul sa existe la data sesizării instanței de judecata. Un interes eventual, ca și un interes care a trecut nu poate fi luat în considerare. În speță, societatea reclamantă a solicitat prin acțiunea înaintată obligarea pârâtului Arcadie Topalo de a înceta utilizarea denumirii de persoană juridică „Alfa Diagnostica”, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată, motivându-și cererea prin prisma prevederilor art. 182 alin. (6) din Codul civil.

Astfel, s-a susținut că pârâtul Arcadie Topalo, în lipsa unui drept legal, utilizează denumirea de firmă - SRL „Alfa Diagnostica”. În conformitate cu art. 9 alin. (1-7) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19 octombrie 2007, persoana juridică își desfășoară activitatea sub o denumire proprie, care se înregistrează la organul înregistrării de stat. Sucursalele persoanei juridice își desfășoară activitatea sub denumirea persoanei juridice care le-a constituit. Denumirea persoanei juridice trebuie să întrunească cerințele prevăzute de prezenta lege și de alte acte legislative. 7 Persoana juridică deține dreptul exclusiv asupra denumirii înregistrate și este obligată să folosească denumirea numai în formula care este înregistrată în Registrul de stat.

Denumirea persoanei juridice include, în limba de stat, forma de organizare juridică. În denumire pot fi utilizate cuvinte din alte limbi, care se transcriu cu caractere latine și, de regulă, se scriu între ghilimele. Orice denumire nouă se va deosebi de cele existente, astfel încât să se poată face o distincție evidentă și clară între ele, fără a fi examinate în detaliu. Dacă o denumire nouă este asemănătoare cu alta deja înregistrată sau rezervată, se va adăuga o mențiune care să o deosebească de celelalte în mod evident. În cazul în care mai multe persoane au solicitat pentru înregistrare denumiri ce coincid ori se aseamănă, drept de înregistrare are solicitantul care primul a depus cererea de înregistrare.

Până la înregistrarea persoanei juridice, organul înregistrării de stat verifică denumirea acesteia sub aspectul disponibilității, distinctivității și al corectitudinii lingvistice. Art. 8 din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății intelectuale nr. 1889 din 20 martie 1883, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 decembrie 1991, în varianta de la Stockholm, prevede că, numele comercial va fi protejat în toate țările uniunii, fără obligația de depunere sau de înregistrare, indiferent de faptul dacă el face sau nu parte dintr-o marcă de fabrică sau de comerț. Colegiul reține că denumirea persoanei juridice se stabilește inițial de fondatori prin actul de constituire. Este important ca denumirea stabilită prin actele de constituire să fie înregistrată în registrul de stat, căci dreptul persoanei juridice asupra denumirii este protejat numai dacă există o asemenea înregistrare.

Dacă denumirea indicată în actele de constituire și care se cere înregistrată este similară alteia înregistrate anterior înregistrarea nu se va face. Persoana juridică are un drept personal asupra denumirii sale având drept să o utilizeze personal sau să permită sau să interzică altor persoane s-o folosească. Titularului i se acordă dreptul de a cere celui care au utilizat-o neautorizat să plătească o despăgubire. În acest context, Colegiul menționează că în conformitate cu art. 182 alin. (6) din Codul civil, persoana juridică a cărei denumire este înregistrată are dreptul să o utilizeze. Cel care folosește denumirea unei alte persoane juridice este obligat, la cererea ei, să înceteze utilizarea denumirii și să îi repare prejudiciul.

Raportat acest temei de drept, pe care cererea de chemare în judecată a fost fundamentată, cadrul în care se impun a fi analizate susținerile participanților la proces, este cel al unui litigiu civil, prin care se urmărește apărarea unui drept nepatrimonial. În speță, faptul că persoana fizică Arcadie Topalo a solicitat înregistrarea mărcii individuale „Alfa diagnostica” pentru diferite clase de produse și servicii, nu are nici o incidență în prezenta cauză, în care nu se pun în discuție drepturi care sunt protejate de prevederile Legii nr. 38-XVI din 29 februarie 2008, ci, după cum s-a arătat mai sus, se invocă o folosirea de către pârât a denumirii de persoană juridică (nume comercial), conform art. 182 alin. (6) din Codul civil.

Din perspectiva relevată supra, cererea societății reclamante privind obligarea pârâtului de a înceta utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica”, este nefondată, 8 întrucât dreptul de a cere încetarea utilizării numelui comercial este unul eventual, virtual, nefiind născut la data înaintării acțiunii. Prin urmare nu justifica un interes actual. Dreptul societății reclamante este eventual și viitor deoarece s-ar naște doar dacă pârâtul ar utiliza denumirea „Alfa Diagnostica” ca nume comercial, de persoană juridică. Astfel, interesul societății reclamante nu este justificat deoarece nu s-a făcut dovada condiției impuse de art. 182 alin. (6) din Codul civil, în sensul că pârâtul ar folosi efectiv denumirea „Alfa Diagnostica”, ca nume comercial, neoferind instanței niciun indiciu care să permită încadrarea acțiunilor de folosire a denumirii.

În acest sens, Colegiul reține că alegațiile societății reclamante nu reprezintă un argument al existenței folosirii de către pârât a denumirii de persoană juridică „Alfa Diagnostica”. Pentru motivele expuse, Colegiul constată că societatea reclamantă SRL „Alfa Diagnostica” nu a demonstrat folosirea denumirii „Alfa Diagnostica” și modalitatea în care utilizare a avut loc, astfel încât să permită instanței de judecată stabilirea concluziei unei folosiri, în sensul art. 182 alin. (6) din Codul civil. Colegiul conchide că societății reclamante nu i se produce nici un prejudiciu care să determine promovarea prezentei cereri de chemare în judecată, deoarece instanța de judecată nu poate pronunța o hotărâre având drept temei o situație ipotetica, posibil a se întâmpla în viitor, după cum posibil a nu se întâmpla niciodată.

În aceste condiții, argumentația primei instanțe și instanței de apel este greșită, la caz neexistând un interes actual al societății reclamante în formularea acțiunii în sensul dat, întrucât interesul societății reclamante se raportează la situația de fapt de la data introducerii acțiunii și de pe parcursul procesului civil, și nu la o situație ipotetică. Apreciind că sunt fondate criticile aduse de recurent, Colegiul reține că soluția instanțelor de judecată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv interpretarea eronată a prevederilor art. 182 alin. (6) din Codul civil, aspect ce determină aplicarea dispozițiilor art. art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. Având în vedere cele constatate cu privire la capătul principal de cerere, aplicând principiul accesorium sequitur principale, instanța de recurs va respinge și capătul de cerere privind repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Respectiv, instanța de recurs conchide că cererea de chemare în judecată a SRL „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie Topalo, urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată. Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța de apel au stabilit circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele administrate și au încălcat normele de drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris Malachi, de a casa integral decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel 9 Chișinău și hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris Malachi.

Se casează integral decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie Topalo cu privire la obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge integral, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie Topalo cu privire la obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Dumitru Mardari 10