2ra-467/19 — obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-467/19 — obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-467/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) S. Clima

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

D E C I Z I E

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris

Malachi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie

Topalo cu privire la obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa

Diagnostica” și Arcadie Topalo și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 28 iunie 2017 SRL „Alfa Diagnostica” a depus cerere de chemare în

judecată, ulterior concretizată (f.d. 104-105), împotriva lui Arcadie Topalo, prin

care a solicitat; obligarea pârâtului de a înceta utilizarea denumirii „Alfa

Diagnostica”, repararea prejudiciului cauzat în sumă de 104 605,68 lei, dintre care:

100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 4 605,68 de lei cu titlu de prejudiciu

material, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 760 de lei

pentru asistență juridică și 470 de lei pentru taxa de stat.

În motivarea acțiunii a indicat că SRL „Alfa Diagnostica” a fost înregistrată la

data de 28 iulie 2016, având obiect principal de activitate acordarea serviciilor în

domeniul asistenței medicale.

La data de 18 octombrie 2016 SRL „Alfa Diagnostica” i-a fost eliberată

autorizația de funcționare nr. 9207 pentru desfășurarea activității de acordare a

asistenței medicale consultativ-curativă de diagnosticare și tratament, investigații

de laborator - pe adresa or. Chișinău, str. N. Testemițeanu, 21a.

1

La 25 noiembrie 2016 societății reclamante i-a fost eliberată licența seria

A MMII nr. 053571 privind acordarea asistenței medicale de către instituțiile

medico-sanitare private.

Unicul gen de activitate practicat și propus pentru a fi practicat de la

înregistrarea societății, a fost „acordarea asistenței medicale consultativ-curativă de

diagnosticare și tratament, investigații de laborator”.

A menționat că conform publicației BOPI 12/2016, se atestă faptul că la data

de 27 septembrie 2016 pârâtul Arcade Topalo a solicitat AGEPI înregistrarea

mărcii „ALFA diagnostica”, cererea 039529, pentru categoria de servicii (44).

Astfel, societatea reclamantă a invocat că pârâtul Arcadie Topalo a utilizat

denumirea sa în scopul obținerii frauduloase a unei protecții legale în privința

denumirii de persoană juridică în domeniul de acordare a asistenței medicale

consultativ-curativă de diagnosticare și tratament, investigații de laborator, ce

constituie genul principal de activitate desfășurat de către SRL „Alfa Diagnostica”,

și blocarea desfășurării de către societatea reclamantă a activităților în domeniul

serviciilor medicale, sub denumirea de „Alfa Diagnostica”.

La fel, a invocat că denumirea de marcă solicitată pentru înregistrare de către

Arcadie Topalo, „Alfa Diagnostica”, pentru categoria de servicii (44), este identică

denumirii de societate al reclamantei, care a fost înregistrată anterior, având în

calitate de gen principal de activitate declarat în momentul înregistrării prestarea

serviciilor medico-sanitare, motiv din care, în conformitate cu art. 66 alin. (6) din

Codul civil, consideră că este îndreptățită de a solicita încetarea utilizării de către

terți a denumirii de persoană juridică înregistrată în modul stabilit de lege și de a

cere recuperarea prejudiciului cauzat. Or, în speță utilizarea cu rea-intenție a

denumirii de persoană juridică „Alfa Diagnostica” de către Arcadii Topalo, la

înregistrarea mărcii „Alfa Diagnostica” pentru categoria de servicii (44), reprezintă

în esență o modalitate frauduloasă de împiedicare a societății reclamante de a

practica activități comerciale în domeniul serviciilor medicale, pentru care

persoana juridică a fost înregistrată, fapt care, în virtutea caracterului public al

datelor registrului de stat al persoanelor juridice, se prezumă a fi cunoscut de către

Arcadie Topalo în momentul formulării cererii de înregistrare a mărcii „Alfa

Diagnostica”.

Prin urmare, consideră că pârâtul Arcadie Topalo, în lipsa unui drept legal,

utilizează denumirea de firmă - SRL „Alfa Diagnostica”, în domeniul prestării

serviciilor medicale, fapt care ar putea induce în eroare terțele persoane în privința

identității societății și/sau provoca confuzii în privința acesteia, în raport cu

denumirea „Alfa Diagnostica” pretinsă a fi utilizată de către Arcadie Topalo în

calitate de marcă. Or, Arcadie Topalo, în conformitate cu prevederile art. 66 alin.

(6) din Codul civil, nu este în drept de a utiliza denumirea înregistrată a societății

„Alfa Diagnostica”, indiferent de scop și interes.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza art. 66 alin. (6) din Codul civil (în

continuare în text, conform modificărilor operate prin Legea privind modernizarea

Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018,

renumerotat în art. 182 alin. (6) din Codul civil, în vigoare din 1 martie 2019).

Prin hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Alfa Diagnostica”

împotriva lui Arcadie Topalo cu privire la obligarea de a înceta utilizarea

2

denumirii, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

S-a obligat pârâtul Arcadie Topalo de a înceta utilizarea denumirii „Alfa

Diagnostica”.

S-a încasat de la Arcadie Topalo în beneficiul SRL „Alfa Diagnostica”, cu

titlu de prejudiciu material, suma de 4 400,24 de lei, și prejudiciu moral de 20 000

lei, în rest capătul de cerere privind repararea prejudiciului material și moral s-a

respins.

S-a încasat de la Arcadie Topalo în beneficiul SRL „Alfa Diagnostica”, cu

titlu de cheltuieli de judecată, suma de 470 de lei pentru taxa de stat achitată la

înaintarea acțiunii și 5 760 de lei cheltuieli de asistență juridică ca reale, necesare și

rezonabile, iar în total suma de 6 230 de lei.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de societatea reclamantă SRL „Alfa Diagnostica” și Arcadie

Topalo și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani.

La 18 decembrie 2018 Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris

Malachi, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 30

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 15 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

a invocat că hotărârile contestate sunt neîntemeiate și adoptate cu încălcarea

normelor de drept material.

În acest sens, a indicat că instanțele inferioare de judecată au interpretat

eronat normele legale relevante cauzei și au admis o confuzie a noțiunii de

„denumire a persoanei juridice”, reglementată de art. 182 din Codul civil, cu

termenul de „marcă”, reglementat de Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29

februarie 2008.

La fel, a invocat că pentru a putea fi aplicate la caz prevederile art. 182 alin.

(6) din Codul civil, (interzicerea utilizării denumirii și repararea prejudiciului),

trebuie să existe faptul utilizării denumirii, așa cum o definește legea, inclusiv cu

indicarea formei juridice de organizare.

În lipsa indicării formei juridice de organizare este netemeinică afirmarea

precum că o persoană ar fi încercat să utilizeze denumirea unei alte persoane

juridice.

Or, scopul normei legale de la art. 182 alin. (6) din Codul civil, constă în

acordarea unei protecții juridice împotriva desfășurării, de către un terț a activității

economice sub denumirea unei persoane juridice existente.

Această protecție juridică intervine exclusiv atunci când preluarea

denumirii/confuziunea este deplină, adică se referă inclusiv și la forma juridică de

organizare.

Pe când la caz, nu există nici o probă care ar confirma faptul utilizării de către

Arcadie Topalo a denumirii SRL „Alfa Diagnostica”.

Totodată, în recurs s-a invocat că, instanțele ierarhic inferioare în mod

neîntemeiat au aplicat prevederile legale referitoare la răspunderea delictuală, și

anume, art. 1398, 1422 și 1423 din Codul civil.

3

Astfel, consideră că, în prezenta speță, dispunerea încasării despăgubirii

prejudiciului moral este ilegală, or, nu există nici o prevedere legală care să

permită încasarea prejudiciului moral în cazuri de pretinsă încălcare a dreptului la

denumire.

A menționat că, recurentul Arcadie Topalo nu a făcut nimic altceva decât să

exercite un drept acordat de lege - dreptul de a înregistra o marcă, în conformitate

cu Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008.

Legitimitatea acțiunilor exercitate de către recurent se confirmă prin Decizia

AGEPI din 6 aprilie 2018, de înregistrare a mărcii „ALFA diagnostica” după

solicitantul Arcadie Topalo.

Consideră că, contrar obiectului și temeiului prezentului litigiu, instanța de

fond a apreciat exercitarea dreptului de înregistrare a mărcii, ca fiind un motiv de

reparare a prejudiciului moral, în condițiile în care există o lege specială (Legea

privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008), care acordă posibilitate

oricărei persoane interesate să-și apere drepturile aferente vre-unei mărci, în

procedură specială.

Astfel, a menționat că instanța a ignorat faptul că, societatea intimată s-a

folosit de procedura specială reglementată de Legea nr. 38 și obiecțiile sale au fost

parțial satisfăcute.

La fel, nici instanța de apel nu a justificat în mod corespunzător cuantumul

sumelor dispuse spre încasare, limitându-se doar la afirmația că acestea ar fi

suficiente.

În sensul dat, consideră că la materialele dosarului nu există nici o probă și

nici un argument veridic, care ar confirma suportarea reală a careva prejudicii

morale de către societatea intimată.

Totodată, consideră că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată și în partea

reparării pretinsului prejudiciu material suportat de către SRL „Alfa Diagnostica”.

Or, după cum afirmă și intimata, acest prejudiciu material nu reprezintă nimic

altceva decât cheltuielile suportate în fața AGEPI, care nu au nici o legătură cu

obiectul litigiului, deoarece nu se referă la protejarea dreptului la denumire.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că recursul împotriva deciziei din 30 octombrie

2018 a fost declarat la 18 decembrie 2018, în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a fost declarat

admisibil.

La 18 martie 2019 SRL „Alfa Diagnostica”, reprezentată de către avocatul

Anatolie Șișanu, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului

4

declarat de Arcadie Topalo ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, ca fiind legale și întemeiate.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este întemeiat

și urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii SRL „Alfa

Diagnostica”, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea.

Conform art. 118 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care

confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau

inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

Art. 130 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, prevede că fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de

altele.

5

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

La rândul său, art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că la

deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că,

societatea reclamantă SRL „Alfa Diagnostica” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Arcadie Topalo, prin care a solicitat obligarea acestuia de a

înceta utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica”, repararea prejudiciului cauzat și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Examinând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 15 iunie 2018, a admis

parțial cererea de chemare în judecată, a obligat pârâtul Arcadie Topalo de a înceta

utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica” și a încasat de la Arcadie Topalo în

beneficiul SRL „Alfa Diagnostica”, cu titlu de prejudiciu material 4 400,24 de lei,

cu titlu de prejudiciu moral 20 000 lei și cu titlu de cheltuieli de judecată 6 230 de

lei.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a concluzionat că utilizarea

de către pârât a denumirii de persoană juridică înregistrată a societății reclamante

SRL „Alfa Diagnostica”, în scopul înregistrării unei mărci, contrar garanțiilor

acordate de lege, aduce atingere dreptului reclamantului la utilizarea exclusivă a

denumirii de persoană juridică înregistrată și dreptului de a se opune oricărei

utilizări neautorizate a denumirii de persoană juridică înregistrată.

Astfel, cu referire la prevederile art. 24 și art. 26 din Legea cu privire la

antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 3 ianuarie 1992, art. 9 din Legea privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220

din 19 octombrie 2007 și art. 182 din Codul civil, instanța de fond a reținut că,

societatea reclamantă are dreptul exclusiv de utilizare a denumirii de persoană

juridică înregistrată și în calitatea sa de titular al dreptului poate solicita încetarea

utilizării denumirii și repararea prejudiciului în cazul unei utilizări neautorizate a

denumirii. Or, denumirea persoanei juridice, ca și celelalte atribute de identificare

a persoanei juridice, face parte din patrimoniul persoanei juridice, având atât o

fațetă patrimonială, cât și nepatrimonială.

Ca urmare a examinării cererii de apel, instanța de apel, prin decizia din 30

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a respins apelurile declarate de

6

societatea reclamantă SRL „Alfa Diagnostica” și Arcadie Topalo și a menținut

hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, instanța de apel

a reținut că prima instanță corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a

verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect

circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează

raportul litigios.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, Colegiul consideră

concluzia primei instanței și a instanței de apel greșită, fiind rezultată din aplicarea

și interpretarea eronată a normele de drept material.

Astfel, instanța de recurs remarcă că în corespundere cu art. 7 din Codul de

procedură civilă, instanța judecătorească intentează procesul civil la cererea

persoanei care revendică apărarea unui drept al său încălcat sau contestat, libertății

ori a unui interes legitim.

Respectiv, una din condițiile de exercițiu ale acțiunii civile este aceea a

interesului, definit ca fiind folosul practic (material sau moral), imediat, personal și

direct, urmărit de partea care declanșează procedura judiciară.

Ca element al acțiunii civile, interesul trebuie să fie legitim, născut și actual,

personal și determinat.

Interesul trebuie să fie determinat, adică folosul practic, material sau moral, ce

poate fi realizat de parte, în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate,

să fie unul concret, ci nu abstract. Interesul trebuie să fie legitim, adică conform cu

legea. Interesul trebuie să fie personal, în sensul că folosul practic urmărit de

titularul cererii trebuie să se răsfrângă asupra acestuia.

Și nu în ultimul rând, interesul trebuie să fie născut și actual, iar nu eventual,

adică să existe la momentul exercitării acțiunii civile, în sensul că partea s-ar

expune unui prejudiciu dacă ar rămâne în pasivitate și nu ar recurge în acel

moment la acțiune.

Cerința actualității presupune ca interesul sa existe la data sesizării instanței

de judecata. Un interes eventual, ca și un interes care a trecut nu poate fi luat în

considerare.

În speță, societatea reclamantă a solicitat prin acțiunea înaintată obligarea

pârâtului Arcadie Topalo de a înceta utilizarea denumirii de persoană juridică

„Alfa Diagnostica”, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de

judecată, motivându-și cererea prin prisma prevederilor art. 182 alin. (6) din Codul

civil.

Astfel, s-a susținut că pârâtul Arcadie Topalo, în lipsa unui drept legal,

utilizează denumirea de firmă - SRL „Alfa Diagnostica”.

În conformitate cu art. 9 alin. (1-7) din Legea privind înregistrarea de stat a

persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19 octombrie

2007, persoana juridică își desfășoară activitatea sub o denumire proprie, care se

înregistrează la organul înregistrării de stat. Sucursalele persoanei juridice își

desfășoară activitatea sub denumirea persoanei juridice care le-a constituit.

Denumirea persoanei juridice trebuie să întrunească cerințele prevăzute de

prezenta lege și de alte acte legislative.

7

Persoana juridică deține dreptul exclusiv asupra denumirii înregistrate și este

obligată să folosească denumirea numai în formula care este înregistrată în

Registrul de stat.

Denumirea persoanei juridice include, în limba de stat, forma de organizare

juridică. În denumire pot fi utilizate cuvinte din alte limbi, care se transcriu cu

caractere latine și, de regulă, se scriu între ghilimele.

Orice denumire nouă se va deosebi de cele existente, astfel încât să se poată

face o distincție evidentă și clară între ele, fără a fi examinate în detaliu. Dacă o

denumire nouă este asemănătoare cu alta deja înregistrată sau rezervată, se va

adăuga o mențiune care să o deosebească de celelalte în mod evident.

În cazul în care mai multe persoane au solicitat pentru înregistrare denumiri

ce coincid ori se aseamănă, drept de înregistrare are solicitantul care primul a

depus cererea de înregistrare.

Până la înregistrarea persoanei juridice, organul înregistrării de stat verifică

denumirea acesteia sub aspectul disponibilității, distinctivității și al corectitudinii

lingvistice.

Art. 8 din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății intelectuale nr.

1889 din 20 martie 1883, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 decembrie

1991, în varianta de la Stockholm, prevede că, numele comercial va fi protejat în

toate țările uniunii, fără obligația de depunere sau de înregistrare, indiferent de

faptul dacă el face sau nu parte dintr-o marcă de fabrică sau de comerț.

Colegiul reține că denumirea persoanei juridice se stabilește inițial de

fondatori prin actul de constituire. Este important ca denumirea stabilită prin actele

de constituire să fie înregistrată în registrul de stat, căci dreptul persoanei juridice

asupra denumirii este protejat numai dacă există o asemenea înregistrare. Dacă

denumirea indicată în actele de constituire și care se cere înregistrată este similară

alteia înregistrate anterior înregistrarea nu se va face.

Persoana juridică are un drept personal asupra denumirii sale având drept să o

utilizeze personal sau să permită sau să interzică altor persoane s-o folosească.

Titularului i se acordă dreptul de a cere celui care au utilizat-o neautorizat să

plătească o despăgubire.

În acest context, Colegiul menționează că în conformitate cu art. 182 alin. (6)

din Codul civil, persoana juridică a cărei denumire este înregistrată are dreptul să o

utilizeze. Cel care folosește denumirea unei alte persoane juridice este obligat, la

cererea ei, să înceteze utilizarea denumirii și să îi repare prejudiciul.

Raportat acest temei de drept, pe care cererea de chemare în judecată a fost

fundamentată, cadrul în care se impun a fi analizate susținerile participanților la

proces, este cel al unui litigiu civil, prin care se urmărește apărarea unui drept

nepatrimonial.

În speță, faptul că persoana fizică Arcadie Topalo a solicitat înregistrarea

mărcii individuale „Alfa diagnostica” pentru diferite clase de produse și servicii,

nu are nici o incidență în prezenta cauză, în care nu se pun în discuție drepturi care

sunt protejate de prevederile Legii nr. 38-XVI din 29 februarie 2008, ci, după cum

s-a arătat mai sus, se invocă o folosirea de către pârât a denumirii de persoană

juridică (nume comercial), conform art. 182 alin. (6) din Codul civil.

Din perspectiva relevată supra, cererea societății reclamante privind obligarea

pârâtului de a înceta utilizarea denumirii „Alfa Diagnostica”, este nefondată,

8

întrucât dreptul de a cere încetarea utilizării numelui comercial este unul eventual,

virtual, nefiind născut la data înaintării acțiunii. Prin urmare nu justifica un interes

actual.

Dreptul societății reclamante este eventual și viitor deoarece s-ar naște doar

dacă pârâtul ar utiliza denumirea „Alfa Diagnostica” ca nume comercial, de

persoană juridică.

Astfel, interesul societății reclamante nu este justificat deoarece nu s-a făcut

dovada condiției impuse de art. 182 alin. (6) din Codul civil, în sensul că pârâtul ar

folosi efectiv denumirea „Alfa Diagnostica”, ca nume comercial, neoferind

instanței niciun indiciu care să permită încadrarea acțiunilor de folosire a

denumirii.

În acest sens, Colegiul reține că alegațiile societății reclamante nu reprezintă

un argument al existenței folosirii de către pârât a denumirii de persoană juridică

„Alfa Diagnostica”.

Pentru motivele expuse, Colegiul constată că societatea reclamantă SRL „Alfa

Diagnostica” nu a demonstrat folosirea denumirii „Alfa Diagnostica” și

modalitatea în care utilizare a avut loc, astfel încât să permită instanței de judecată

stabilirea concluziei unei folosiri, în sensul art. 182 alin. (6) din Codul civil.

Colegiul conchide că societății reclamante nu i se produce nici un prejudiciu

care să determine promovarea prezentei cereri de chemare în judecată, deoarece

instanța de judecată nu poate pronunța o hotărâre având drept temei o situație

ipotetica, posibil a se întâmpla în viitor, după cum posibil a nu se întâmpla

niciodată.

În aceste condiții, argumentația primei instanțe și instanței de apel este

greșită, la caz neexistând un interes actual al societății reclamante în formularea

acțiunii în sensul dat, întrucât interesul societății reclamante se raportează la

situația de fapt de la data introducerii acțiunii și de pe parcursul procesului civil, și

nu la o situație ipotetică.

Apreciind că sunt fondate criticile aduse de recurent, Colegiul reține că soluția

instanțelor de judecată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv

interpretarea eronată a prevederilor art. 182 alin. (6) din Codul civil, aspect ce

determină aplicarea dispozițiilor art. art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

Având în vedere cele constatate cu privire la capătul principal de cerere,

aplicând principiul accesorium sequitur principale, instanța de recurs va respinge și

capătul de cerere privind repararea prejudiciului material și moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Respectiv, instanța de recurs conchide că cererea de chemare în judecată a

SRL „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie Topalo, urmează a fi respinsă ca

fiind neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța

de apel au stabilit circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea

suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele

administrate și au încălcat normele de drept material, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris

Malachi, de a casa integral decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel

9

Chișinău și hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată, ca

fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Arcadie Topalo, reprezentat de avocatul Boris

Malachi.

Se casează integral decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Alfa Diagnostica” împotriva lui Arcadie Topalo cu privire la

obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea prejudiciului material și moral

și compensarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă hotărâre, prin care:

Se respinge integral, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa Diagnostica” împotriva lui

Arcadie Topalo cu privire la obligarea de a înceta utilizarea denumirii, repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

10