2rac-441/19 — cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, și încasarea cheltuielilor de judecată

2rac-441/19 — cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-441/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Miron)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

4 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de The

Puma SE company, reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de The Puma SE

company, reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Barcovschi și Covali” cu privire la apărarea drepturilor

exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de The Puma SE company, reprezentată de avocatul

Dorian Chiroșca și menținută hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 4 octombrie 2017, The Puma SE company, reprezentată de avocatul

Dorian Chiroșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Barcovschi

și Covali” cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral, și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că PUMA SE dispune de mai multe mărci

înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în special, făcând referire la marca

figurativă cu nr. 1138941 valabilă pe teritoriul RM până la 6 martie 2022, marca

figurativă cu nr. 426712 valabilă pe teritoriul RM până la 19 noiembrie 2016,

marca figurativă nr. 1343965 valabilă pe teritoriul RM până la 2 decembrie 2026 și

altele.

A comunicat că SRL „Barcovschi și Covali” desfășoară activitatea de

antreprenor prin intermediul mai multor buticuri amplasate în diverse orașe și

municipii din RM, în special, a făcut referire la cele amplasate în mun. Soroca și

1

anume, în incinta centrului comercial „Furșet”, cele amplasate pe

str. Independenței 79 și str. Ștefan cel Mare 16 din mun. Chișinău.

Astfel, în incinta acestor buticuri, pârâtul a organizat comerțul cu amănuntul

a încălțămintei ce poartă ilegal mărcile companiei PUMA SE și produce

încălțămintea respectivă într-o unitate de fabrică amplasată în mun. Soroca.

A specificat că pârâtul comercializează încălțăminte de sport și alte tipuri de

încălțăminte folosind mărcile înregistrate ale companiei PUMA SE fără a avea

careva drepturi asupra acestora.

În acest context, reclamanta a declarat că nu a încheiat niciun contract de

distribuție cu pârâtul pentru ca acesta să fabrice sau să comercializeze încălțăminte

utilizând mărcile companiei PUMA SE și nu a avut niciodată careva relații

comerciale cu pârâtul.

A remarcat și un alt aspect al încălcării comise de pârât, astfel, acesta

folosește mărcile companiei PUMA SE pe panourile publicitare la intrarea în

punctele comerciale.

A învederat că la solicitare, executorul judecătoresc Serghei Plitoc, angajat

în baza contractului de prestări servicii, s-a deplasat la fața locului și a întocmit un

proces-verbal nr. 050-1A/17 din 18 septembrie 2017 de constatarea faptelor și

stărilor de fapt.

În procesul-verbal menționat se constată că în incinta buticurilor amplasate

pe diverse adrese din mun. Soroca se comercializează încălțăminte utilizând

mărcile companiei reclamante, iar pe panourile publicitare ale magazinelor

administrate de SRL „Barcovschi și Covali” sunt inscripții cu mărcile figurative ale

companiei PUMA.

Executorul judecătoresc a efectuat și o cumpărătură de control și anume, o

pereche de încălțăminte ce poartă mărcile companiei PUMA SE, bonul de plată se

află în interiorul ambalajului unde se află cumpărătura de control și care este

anexat la materialele procesului-verbal privind constatarea faptelor și stărilor de

fapt.

A obiectat că pârâtul, prin intermediul diverselor puncte comerciale, fabrică

și oferă spre comercializare încălțăminte sport, care poartă semne identice sau

similare cu cele ale companiei PUMA SE.

Așadar, prin această modalitate de comercializare se aduce o gravă atingere

drepturilor de proprietate intelectuală ale companiei, cererea de chemare în

judecată fiind justificată potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 38-XVI privind

protecția mărcilor, deoarece, în principal, este folosit un semn identic cu marca

protejată pentru produse identice cu cele pentru care marca a fost înregistrată

(lit. a), iar în subsidiar, este folosit un însemn care, dată fiind identitatea ori

similitudinea cu marca protejată ori dată fiind identitatea sau similitudinea

produselor cărora li se aplică semnul cu produsele pentru care marca a fost

înregistrată, produce în percepția publicului un risc de confuzie care include și

riscul de asociere (lit. b).

În plus, deoarece mărcile companiei PUMA SE au dobândit un renume în

RM prin folosirea unor semne identice cu mărcile, fără motive întemeiate, se

profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului

2

cauzează titularului mărcii un prejudiciu, fapta pârâtei se încadrează și în ipoteza

prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea privind protecția mărcii.

Identitatea sau similitudinea semnului folosit de pârât cu mărcile protejate,

fiind examinat sub imperiul art. 9 alin. (1) lit. b) din legea menționată, se

demonstrează prin faptul că pe încălțămintea expusă spre comercializare se

regăsesc în mod identic mărcile de renume aparținând companiei PUMA SE.

Astfel, SRL „Barcovschi și Covali” realizează o asociere ilegală, care ar

prezuma că încălțămintea expusă spre comercializare de aceasta au fost procurate

de la compania PUMA SE sau de la distribuitorii oficiali ai acesteia.

Cu referire la riscul de confuzie, a menționat că pârâtul folosește mărcile

companiei PUMA SE pentru același tip de produse, încălțăminte sportivă.

Prin urmare, aceste acțiuni sunt de natură să sugereze existența unei legături

comerciale între pârât și compania reclamantă, ceea ce nu există în realitate,

concretizate în forma unui contract de licență sau orice alt tip de acord privind

folosirea unei mărci.

A remarcat că consumatorul are impresia că există cel puțin o autorizare a

titularului pentru ca întreprinderea respectivă să comercializeze produse sub aceiași

marcă. Aceste relații, care se creează în mintea consumatorului aduc prejudicii

însemnate titularului mărcii, marca nemaiputând să își exercite funcția sa esențială,

de a distinge produsele și serviciile unui comerciant de cele ale altui comerciant.

Consecința acestei modalități de folosire a mărcilor companiei PUMA SE

este diluarea mărcilor de renume, în condițiile în care consumatorul ajunge să

creadă că pe piață există în mod legal atât produse originale, cât și alternativele

unor produse de aceiași calitate, dar mai ieftine, ceea ce echivalează cu

prejudicierea titularului având în vedere că produse mai slabe din punct de vedere

calitativ apar pe piață sub același semn.

Prin folosirea de către pârât, fără acordul companiei, a unor însemne identice

cu mărcile înregistrate aparținând companiei PUMA SE, pentru produse identice se

aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale acesteia.

A relevat că aceste atingeri se resimt și prin pierderile de ordin material și

moral suferite, care nu pot fi compensate decât prin plata unor despăgubiri

reprezentând prejudiciile suferite de compania PUMA SE ca urmare a actelor de

contrafacere săvârșite de către pârât.

A considerat că sunt întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale

(art. 1398 Cod civil), care permit de a solicita compensarea pierderilor suferite ca

urmare a actelor de contrafacere prin primirea unor despăgubiri de ordin material și

moral, drept prevăzut de legislația specifică în materie de proprietate intelectuală.

Cu referire la prevederile art. 72 alin. (1) lit. (b) din Legea privind protecția

mărcii, a solicitat acordarea despăgubirilor în valoarea unui prejudiciu

reprezentând echivalentul unei valori modice, sub noțiunea de valoare minimă a

royalty sau încasări datorate dacă ar fi o licență eliberată de titulari, ceea ce

constituie procentul simbolic de 1 %, din încasările companiei pârâte obținute

anual pentru perioada în care pârâtul a desfășurat actele de contrafacere.

A atenționat că pârâtul a cauzat și daune morale companiei PUMA SE, prin

simplu fapt că au fost folosite mărcile acesteia de maniera a induce în eroare

consumatorul privind originea produselor, de altfel prin comiterea actului de

3

contrafacere a mărcii are loc diluția mărcii și se profită pe nedrept de reputația

mărcii, care dau naștere la daune morale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 9, 61, 69, 72, 73, 83 din

Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț

(TRIPS), art. 16 alin. (1), 1398 Cod civil, art. 5, 6, 33/1, 85, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului că produsele

inscripționate cu marca figurativă nr. 426712 ce aparține companiei PUMA SE,

fabricate și comercializate de SRL „Barcovschi și Covali” în diverse magazine din

RM, încalcă drepturile exclusive ale companiei PUMA SE, adică sunt contrafăcute,

interzicerea SRL „Barcovschi și Covali” folosirii neautorizate prin acte de comerț

și anume, import, export, distribuție, fabricare și a oricărui alt act comercial a

mărfurilor cu mărcile companiei PUMA SE, obligarea SRL „Barcovschi și Covali”

de a retrage definitiv produsele cu mărcile companiei PUMA SE din circuitul

comercial, obligarea SRL „Barcovschi și Covali” de a radia de pe panourile

publicitare imaginile cu mărcile figurative ale companiei PUMA SE și orice alte

imagini identice sau similare cu cele ale mărcilor companiei PUMA SE, obligarea

pe cheltuiala SRL „Barcovschi și Covali” de a preda către reprezentantul PUMA

SE încălțăminta ce poartă mărcile companiei PUMA SE și organizarea de către

SRL „Barcovschi și Covali” a distrugerii acestora, repararea pagubelor suportate

de PUMA SE sub formă de despăgubiri materiale în cuantum de 1 % din încasările

SRL „Barcovschi și Covali” obținute anual, pentru perioada în care aceasta a

desfășurat actele de contrafacere, repararea pagubelor suportate de PUMA SE sub

formă de daune morale în cuantum de 1 % din încasările SRL „Barcovschi și

Covali” obținute anual, pentru perioada în care aceasta a desfășurat actele de

contrafacere, obligarea SRL „Barcovschi și Covali” la semnarea unui acord prin

care sunt recunoscute drepturile PUMA SE asupra mărcilor înregistrate pe

teritoriul RM, obligarea SRL „Barcovschi și Covali” la plata cheltuielilor în sumă

de 2 050 de lei pentru întocmirea actului de constatarea faptelor și stărilor de fapt și

610 de lei pentru efectuarea cumpărăturii de control, obligarea SRL „Barcovschi și

Covali” de a publica în presă, pe cheltuiala sa, a dispozitivului hotărârii

judecătorești, în două publicații de circulație națională, obligarea SRL „Barcovschi

și Covali” la plata onorariului de avocat în valoare de 25 000 de lei.

Prin cererea de concretizare suplimentară a acțiunii, The Puma SE company,

reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca a concretizat cerința din acțiune privind

repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, solicitând repararea

pagubelor suportate de PUMA SE sub formă de despăgubiri materiale în sumă de

32 509 de lei din încasările SRL „Barcovschi și Covali” obținute anual, pentru

perioada în care aceasta a desfășurat actele de contrafacere și repararea pagubelor

suportate de PUMA SE sub formă de daune morale în sumă de 32 509 de lei din

încasările SRL „Barcovschi și Covali” obținute anual, pentru perioada în care

aceasta a desfășurat actele de contrafacere.

A precizat că în corespundere cu informația din bilanțul contabil al

SRL „Barcovschi și Covali”, venitul din vânzări pentru anul 2015 constituie

876 986 de lei, pentru anul 2016 – 959 352 de lei și pentru anul 2017 – 1 414 742

de lei, deci pârâtul urmează să achite despăgubiri materiale în sumă de 32 509 de

lei.

4

Având în vedere și faptul că pârâtul a cauzat și daune morale companiei

PUMA SE prin simplul fapt că au fost folosite mărcile companiei de maniera a

induce în eroare consumatorul privind originea produselor, ca de altfel și falsa

impresie de asociere cu calitatea produselor, a considerat oportun stabilirea unor

daune morale în sumă de 32 509 de lei.

Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de The Puma SE company, reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prima instanță și instanța de apel au reținut că reieșind din actul privind

constatarea faptelor și a stărilor de fapt nr. 050-1A/17 din 18 septembrie 2017,

întocmit de executorul judecătoresc, se atestă incontestabil că nu a fost depistată

comercializarea articolelor cu desemnarea PUMA, ci doar încălțăminte albă sau

neagră cu dungi încovoiate prin părți sau cu patru linii negre, fără a avea inscripții

ale mărcii PUMA.

Au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că potrivit imaginelor

foto, anexate la materialele cauzei, în urma analizării elementelor caracteristice ale

mărfii expuse spre comercializare de către intimat cu mărcile figurative ale PUMA

SE, se atestă că modelul de încălțăminte 15-49, care este obiect al litigiului, este un

produs ce aparține SRL „Barcovschi și Covali” și nu lezează nici într-un fel

drepturile exclusive ale companiei PUMA SE.

Astfel, produsele comercializate de către SRL „Barcovschi și Covali” nu au

semne identice sau similare și nici nu generează riscul de confuzie în percepția

consumatorului, acestea având mai multe caractere distinctive față de marca

înregistrată de către compania PUMA SE.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au relevat că în cadrul

examinării cauzei nu au fost administrate de către reprezentantul companiei PUMA

SE probe suficiente și certe precum că SRL „Barcovschi și Covali” folosește marca

comercială PUMA înregistrată în registrul național al mărcilor cu nr. 426712,

încălcând astfel drepturile exclusive asupra mărcilor companiei PUMA SE prin

comercializarea articolului de modelul 15-49 și că ar fi contrafăcut.

La fel, nu a fost prezentată nicio probă care demonstrează că marca

înregistrată de către compania PUMA SE se aseamănă cu cea comercializată de

SRL „Barcovschi și Covali” sau că similitudinea mărcilor ar putea duce în eroare

consumatorul final.

La 16 august 2019, The Puma SE company, reprezentată de avocatul Dorian

Chiroșca a declarat recurs împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerând că concluziile instanțelor de judecată

ierarhic inferioare constituie rezultatul aplicării și interpretării eronate a normelor

de drept material, precum și neaplicării prevederilor legale aplicabile speței.

5

A remarcat că în condițiile utilizării fără drept de către SRL „Barcovschi și

Covali” a semnelor identice și similare cu mărcile înregistrate și protejate pe

teritoriul RM ale companiei The Puma SE, se atestă neaplicarea de către prima

instanță și instanța de apel în privința intimatului a prevederilor Capitolului VI din

Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor.

Cu referire la prevederile art. 25 alin. (1) Cod de executare, a obiectat că

constatarea instanței de apel precum că nu poate fi apreciat actul de constatare a

faptelor și stărilor de fapt nr. 050-1A/17 din 18 septembrie 2017, întocmit de către

executorul judecătoresc, ca fiind o probă pertinentă și admisibilă, care ar confirma

că SRL „Barcovschi și Covali” comercializează produse cu mărcile companiei The

Puma SE, reprezintă rezultatul unei interpretări eronate a prevederilor legislației în

vigoare. Or, actele de constatare întocmite de către executori judecătorești nu pot fi

contestate în niciun mod, acestea fiind valabile până la prezentarea probei contrare

de către partea care invocă incorectitudinea/constatarea eronată a faptelor și stărilor

de fapt constatate în cuprinsul actului respectiv.

A reiterat că pe parcursul examinării prezentei cauze nu a fost prezentată

nicio probă care ar combate faptele constatate în cuprinsul actului de constatare.

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (2) din Legea privind protecția

mărcilor, a menționat că reprezintă o interpretare eronată a prevederilor legale și

concluzia instanței de apel precum că panourile publicitare pe care erau

inscripționate mărcile companiei PUMA SE nu constituie obiectul prezentului

litigiu, deoarece ele nu se comercializau și nici nu aveau prezente imagini, care

sunt mărci ale companiei PUMA SE, or, titularul drepturilor exclusive asupra

mărcilor este în drept să interzică terților utilizarea mărcilor sale inclusiv pe

documentele de afaceri și în publicitate.

A accentuat că reprezentanții intimatului au recunoscut utilizarea semnelor

verbale și figurative ale mărcilor companiei PUMA SE pe panourile publicitare,

considerând că aceasta nu constituie o încălcare a drepturilor asupra mărcilor din

perspectiva faptului că panourile publicitare nu constituie un produs expus spre

comercializare.

De altfel, panourile publicitare ale companiei PUMA SE au fost înlăturate la

23 octombrie 2017, doar ca urmare a întreprinderii de către executorul judecătoresc

Nina Isac a măsurilor de executare silită în vederea executării încheierii din

13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani privind asigurarea

acțiunii, fapt confirmat prin procesul-verbal al acțiunii respective.

A învederat că și concluzia instanței de apel în sensul că existența riscului de

confuzie nici nu poate fi prezumată, deoarece locurile în care intimata

comercializează mărfuri sunt diferite de locul în care se comercializează mărfurile

cu marca originală PUMA SE, la fel constituie rezultatul unei aplicări eronate a

prevederilor legislației în vigoare, or, conform art. 16 alin. (1) din Acordul privind

aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPS), ratificat

de Republica Moldova prin Legea nr. 218-XV din 1 iunie 2000, titularul unei

mărci de fabrică sau de comerț înregistrate va avea dreptul exclusiv de a împiedica

orice terți acționând fără consimțământul său să utilizeze în cadrul operațiunilor

comerciale semne identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau

similare celor pentru care marca de fabrică sau de comerț a fost înregistrată, în

6

cazul în care o astfel de utilizare ar genera un risc de confuzie. În caz de folosință a

unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existența riscului de

confuzie va fi prezumată.

La 5 noiembrie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, SRL „Barcovschi și

Covali”, reprezentată de avocatul Viorel Furtună a depus referință la recursul

declarat de The Puma SE company, solicitând respingerea recursului ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 16 august 2019 împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de

Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de The Puma SE company,

reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de The Puma SE

company, reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

7

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de The Puma SE company, reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de The Puma SE company,

reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

8