3ra-618/20 — contestarea actului administrativ si obligarea înregistrarii marcii

Dosarul nr. 3ra-618/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Arcadie Topalo reprezentat de avocatul Boris Malachi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Arcadie Topalo împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alfa Diagnostica” cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a înregistra marca, împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Arcadie Topalo reprezentat de avocatul Boris Malachi și a fost menținută hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 14 martie 2019 Arcadie Topalo a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a înregistra marca.

În motivarea acțiunii a indicat că la 27 septembrie 2016 a depus la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM (AGEPI) o cererea de înregistrare a mărcii „ALFA diagnostica”, care a primit numărul de depozit 039529 din 27 septembrie 2016. A menționat că cererea de înregistrare a mărcii a fost depusă pentru clasa 44 de produse și servicii și anume: servicii medicale; servicii veterinare; servicii de igienă și de îngrijire a frumuseții pentru oameni sau animale; servicii de agricultură, horticultură și de silvicultură. A comunicat că la 27 septembrie 2016, pe teritoriul Republicii Moldova nu-și desfășura activitatea nicio întreprindere cu denumirea menționată, nici în domeniul medicinii, nici în domeniul veterinarei, agriculturii sau silviculturii.

Reclamantul a relatat că la 21 august 2017, AGEPI a emis un aviz provizoriu de respingere a înregistrării mărcii. Acest aviz a fost întemeiat pe faptul că la cererea depusă se opunea o opoziție înaintată de către SRL „ALFA DIAGNOSTICA”, care pretindea că ar fi inițiat activitate comercială sub aceiași marcă, anterior cererii sale. 1 A explicat că la 8 noiembrie 2017 prin intermediul reprezentantului său, a depus o opoziție la Avizul provizoriu al AGEPI din 21 august 2017, menționând că opozantul SRL „ALFA DIAGNOSTICA” a prezentat copia extrasului din Camera Înregistrării de Stat privind înregistrarea firmei „ALFA DIAGNOSTICA” la data de 28 iulie 2016, cu lista activităților care se referă la serviciile medicale, adică cu două luni anterior depunerii cererii.

Totodată, a indicat că licența și certificatul sanitar prezentate împreună cu extrasul au fost eliberate cu mult mai târziu în lunile octombrie și noiembrie 2016. Astfel, reclamantul a afirmat că la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii nr. 039529, adică în luna septembrie 2016, compania SRL „ALFA DIAGNOSTICA” nu desfășura nici un fel de activitate, iar din luna noiembrie, adică peste două luni de la depunerea cererii, avea dreptul să presteze doar servicii medicale.

Având în vedere faptul că, prestarea serviciilor medicale este un gen de activitate licențiat, firma ALFA DIAGNOSTICA nu putea presta servicii medicale oficial și public până la data de 25 noiembrie 2016. Respectiv, condițiile prevăzute în art. 8 alin. (4) lit. a) al Legii privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, privind fabricarea produselor sau prestarea serviciilor până la data depozit a cererii nu au fost întrunite, iar probele prezentate de opozant se referă la date posterioare. A specificat că potrivit materialelor de pe pagina de Facebook a companiei SRL „ALFA DIAGNOSTICA”, primele informații datează cu 10 octombrie 2016 și se referă la informații generale despre analize, alimentație, și doar la 9 decembrie 2016 au apărut informații despre deschiderea unei clinici și începutul activității ei.

Reclamantul a considerat că refuzul examinării cererii de înregistrare și afirmațiile examinatorului în concluziile sale privind prezentarea probelor ce demonstrează că pe piața Republicii Moldova au fost plasate produse identice sau similare cu cele solicitate, marcate cu semnul respectiv care beneficiază de protecție cel puțin într-un stat parte la Convenția de la Paris și că prin utilizarea mărcii solicitate s-ar crea un risc de confuzie cu semnul anterior, sunt contrare faptelor accesibile publicului privind începutul activității la data de 9 decembrie 2016, precum și documentelor prezentate de însăși opozant, licența din 24 noiembrie 2016 și certificatul sanitar din 18 octombrie 2016. La fel, a evidențiat ilegalitatea deciziei AGEPI și în privința celorlalte genuri de activitate menționate în cererea nr. 039529, referitoare la clasa 44, așa cum sunt servicii veterinare, servicii de igienă și de îngrijire a frumuseții pentru oameni sau animale; servicii de agricultură, horticultură și de silvicultură.

Reclamantul a relatat că SRL „ALFA DIAGNOSTICA” în general nu a prezentat probe privind utilizarea și plasarea pe piața din Republica Moldova sau intenția de utilizare, iar aceste genuri de activitate nu se conțin nici în Extrasul privind înregistrarea companiei. Suplimentar, a indicat că prin avizul provizoriu din 21 august 2017 a fost refuzată înregistrarea mărcii pentru întreaga clasă 44. Adică, fără prezentarea probelor în privința serviciilor care nu sunt nici identice, nici similare, a fost emis un refuz, numai în temeiul solicitării opozantului. Reclamantul a invocat condiția stabilită de art. 8 alin. (4) lit. a) al Legii privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, necesară pentru emiterea refuzului 2 care nu a fost respectată de opozant și a fost omisă de examinat la emiterea avizului provizoriu, și anume: „semnului,…

care beneficiază de protecție și se bucură de renume cel puțin într-un stat parte la Convenția de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului”. A atenționat că lipsa probelor privind renumele denumirii de firmă, popularitatea ei în rândul consumatorilor de produse sau servicii, fac imposibile concluziile privind existența sau lipsa riscului de confuzie între marca solicitată și denumirea de firmă, în acest sens indicând că în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, în Republica Moldova sunt înregistrate zeci de mii de diverse denumiri de firmă, iar cel puțin în fiecare a treia sau a cincea denumire de firmă se conțin semne similare cu careva mărci.

Reclamantul a mai declarat că la 6 aprilie 2018, AGEPI a emis o decizie de înregistrare parțială a mărcii „ALFA diagnostica”. Astfel, AGEPI a admis cererea sa de înregistrare a mărcii doar pentru următoarele servicii din clasa nr. 44: servicii veterinare, de igienă și îngrijire a frumuseții pentru oameni și animale, servicii de agricultură, horticultură și silvicultură.

A relatat că la 19 iunie 2018, prin intermediul reprezentantului său, a depus o contestație asupra deciziei din 6 aprilie 2018, solicitând înregistrarea mărcii solicitate în privința tuturor serviciilor solicitate în clasa nr. 44. A menționat că la 14 februarie 2019, a recepționat hotărârea Comisiei de Contestații a AGEPI din 18 decembrie 2018 prin care s-a acceptat revendicarea contestatorului SRL „ALFA DIAGNOSTICA”, s-a respins revendicarea contestatorului Arcadie Topalo, s-a abrogat decizia de înregistrare parțială a mărcii din 6 aprilie 2018 și s-a respins cererea de înregistrare a mărcii cu nr. de depozit 039529 din 27 septembrie 2016. Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și Legii privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008. A solicitat anularea hotărârii din 18 decembrie 2018 a Comisiei de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală; obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală de a înregistra marca verbală „ALFA diagnostica”, conform cererii de înregistrare a mărcii, nr. depozit 039529 din 27 septembrie 2016, pentru totalitatea serviciilor din clasa 44 conform Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii (CIPS);

încasarea din contul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezentul proces. Prin cererea din 3 aprilie 2019, reclamantul a concretizat cercul participanților la proces, indicând în calitate de persoană terță pe SRL ,,Alfa Diagnostica”. Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 26 decembrie 2019 Arcadie Topalo reprezentat de avocatul Boris Malachi, a depus apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Arcadie Topalo reprezentat de avocatul Boris Malachi și a fost menținută hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

3 Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu referire la prevederile art. 93 din Codul administrativ și art. 5, 7 alin. (1) lit. b), 8 alin. (1) lit. b), 8 alin. (4) lit. a) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii depuse de către Arcadie Topalo.

În acest sens, din analiza circumstanțelor cauzei, instanța de apel a menționat că semnul solicitat ALFA diagnostica nr. depozit 039529 din 27 septembrie 2016, este practic identic cu denumirea persoanei juridice „ALFA DIAGNOSTICA” SRL, drept dobândit înainte de data priorității invocate de solicitant, fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 28 iulie 2016, fapt confirmat prin extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 339493. Prin urmare, instanța de apel a remarcat că în proces nu au fost constatate încălcări de lege care reglementează înregistrarea mărcii, iar dezacordul solicitantului cu soluția adoptată de autoritatea competentă nu denotă ilegalitatea actului administrativ contestat.

În consecință, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios. La 27 martie 2020 Arcadie Topalo reprezentat de avocatul Boris Malachi a depus recurs împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că instanța de apel a lăsat fără apreciere argumentele invocate în cererea de apel, iar decizia conține doar argumente preluate din referința intimatului. A enunțat că simplul fapt al înregistrării întreprinderii, în lipsa celorlalte condiții prevăzute de art. 8 alin. (4) lit. a) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, nu reprezintă un temei suficient de refuz la înregistrarea mărcii. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 februarie 2020. Astfel, recursul depus prin intermediul poștei electronice la 27 martie 2020, este în termen. La 18 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat recursul în adresa intimaților, cu explicarea dreptului de a depune referință. 4 Prin referința din 4 iunie 2020, SRL ,,Alfa Diagnostica” a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Prin referința din 23 iunie 2020, Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a solicitat respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină 5 cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Arcadie Topalo reprezentat de avocatul Boris Malachi.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Arcadie Topalo reprezentat de avocatul Boris Malachi, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 6