3ra-149/20 — contestarea actului administrativ si obligarea de a înregistra marca

3ra-149/20 — contestarea actului administrativ si obligarea de a înregistra marca (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-149/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Vitalie Bîrcă,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vitalie Bîrcă împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană

terță Vladimir Jardan cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a

înregistra marca,

împotriva deciziei din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Vitalie Bîrcă și a fost menținută hotărârea din 29 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 1 februarie 2019 Vitalie Bîrcă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la contestarea

actului administrativ și obligarea de a înregistra marca.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 2 iunie 2016 a depus la Agenția

de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova, cerere care viza

înregistrarea națională a mărcii LAKTO pentru produsele din clasa 29 și 30, în

conformitate cu prevederile Legii privind protecția mărcii nr.38 din 28 februarie

2008, prin care s-a solicitat înregistrarea mărcii verbale LAKTO pentru produsele

din clasele 29 și 30 conform Clasificării de la Nisa și anume, pentru clasa 29 - carne,

pește, păsări și vânat; extracte din carne; fructe și legume conservate, congelate,

uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi; ouă; lapte și produse lactate; uleiuri și

grăsimi comestibile și pentru clasa 30 - cafea, ceai, cacao, înlocuitori de cafea; orez;

tapioca și sago; făină și preparate din cereale; pâine, produse de patiserie și cofetărie;

înghețată comestibilă; zahăr, miere, sirop de melasă; drojdie, praf de copt; sare;

muștar; oțet, sosuri (condimente); mirodenii; gheață.

A menționat că în urma examinării mărcii LAKTO, la data de 16 iunie 2017 s-

a emis avizul provizoriu nr.6594 de respingere a înregistrării mărcii cu nr.038986,

fiind constatat de către Departamentul mărcii, de modele și desene industriale a

AGEPI că la înregistrarea mărcii LAKTO se opun următoarele: Marca națională

combinată LACTA NOU nr. 16958 din 22 mai 2007, titular SA ,,Carmez”,

1

înregistrată pentru o parte de produse din clasa 29; Marca națională combinată

LACTA NOUĂ armonia gustului LACTA FRECH nr.20684 din 5 mai 2009, titular

Vladimir Jardan, înregistrată pentru o parte de produse din clasa 29.

Ulterior, a comunicat că marca solicitată a fost admisă parțial pentru

înregistrare la produsele din clasa 29 și anume: carne, pește, pasări și vânat, extracte

din carne, dulcețuri, compoturi, ouă - cu excepția, lapte și produse lactate și clasa 30

integral.

În aceste circumstanțe, la data de 17 iulie 2017 cu nr. de intrare 3590, a depus

contestație la avizul provizoriu de respingere a înregistrării mărcii LAKTO.

Astfel, potrivit deciziei nr.1366 din 1 februarie 2018, emisă de către șeful

Direcție mărci și design industrial, Simion Levițchi a fost considerată neîntemeiată

contestația și acceptă parțial înregistrarea mărcii LAKTO, conținând datele conform

codurilor INID indicate pe verso, din motivul că LACTA NOUĂ armonia gustului,

LACTA FRECH este similară cu marca națională nr.20684 din 5 mai 2009, titular -

Jardan Vladimir, înregistrată pentru o parte de produse din clasa 29 (art.8 alin. (1)

lit. b) din Legea privind protecția mărcilor nr.38/2008).

Deoarece nu a fost de acord cu decizia nr.1366 din 1 februarie 2018 emisă de

către șeful Direcției mărci și design industrial, la data de 13 aprilie 2018 a depus

contestația cu nr. de intrare 2096.

A indicat că la 13 iunie 2018, Comisia de contestații a Agenției de Stat pentru

Proprietate Intelectuală a examinat contestația cu numărul 2096 și a emis hotărâre

de respingere, menținând în vigoare decizia din 2 ianuarie 2018 a Direcției mărci și

design industrial, fiind admis parțial pentru înregistrare la produsele din clasa 29 și

anume: carne, pește, pasări și vânat, extracte din carne, dulcețuri, compoturi, ouă (cu

excepția lapte și produse lactate) și clasa 30 integral.

Reclamantul a cosiderat ca fiind ilegală hotărârea din 13 iunie 2018 a Comisiei

de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și făcând referire la

prevederile art.5 din Legea privind protecția mărcilor nr.38 din 29 februarie 2008, a

susținut că nu există identitate și/sau similitudine între cele două mărci în discuție,

datorită elementului figurativ distinctiv al mărcii sale LAKTO.

A explicat că din punct de vedere vizual, mărcile sunt diferite, cuvintele

LAKTO și LACTA NOUĂ armonia gustului LACTA FRECH au o distinctivitate

ridicată și este tocmai elementul său figurativ, iar din punct de vedere fonetic

(auditiv), mărcile în conflict sunt diferite, diferența fiind creată de dimensiunile

diferite ale elementelor verbale ale mărcilor LAKTO vs LACTA NOUĂ armonia

gustului LACTA FRECH (L,A,K,T,O, 5 litere, vs L,A,C,T,A,N,O,U,Ă,

L,A,C,T,A,F,R,E,C,H, 19 litere; LAKTO - 2 silabe vs LAC-TA-NO-UĂ-LAC-TA-

FRECH –7 silabe), ceea ce face ca publicul consumator să diferențieze ușor mărcile.

Tot aici, a menționat că din punct de vedere conceptual și semantic, cele două

mărci sunt diferite, astfel că marca stilizată LAKTO este compusă din litera K cu

finisarea vocalei O, în timp ce marca anterioară LACTA este compusă din litera C

cu finisarea vocalei A, iar consumatorii nu vor analiza componentele mărcii LAKTO

identic, ci vor considera acest cuvânt în ansamblul său și nici o asociere nu va fi

făcută cu marca ulterioară, care este stilizată și compusă, incluzând litera C.

A mai relevat că comparând ambele mărci, se poate observa că acestea sunt

diferite auditiv, explicând astfel că sunt multe mărci înregistrate care au în

2

componența lor LACTA, spre exemplu ProdLacta, nr. 033036, clasele 29 și 30, care

a fost înregistrată ulterior mărcii LACTA și pentru aceleași produse.

La fel, a declarat că marca verbală LAKTO întrunește perfect criteriile stabilite

de normele legale pentru a putea constitui marca și a fi înregistrată în Registrul

național al mărcilor.

A explicat că determinarea gradului de confuzie sau lipsa acestuia, a

caracterului uzual/neuzual, urmează a fi realizată cu implicarea nemijlocită a

consumatorului, eventual prin intermediul unui sondaj de opinie, realizat de către o

instituție specializată în acest domeniu. Prima recepție pe care o creează o marcă

este una subiectivă și diferă de la persoană la persoană, de la consumator la

consumator, iar o părere subiectivă nu poate sta la baza unei decizii, îndeosebi când

prin această decizie se naște sau se sting drepturi și obligații patrimoniale.

Suplimentar a enunțat că marca LAKTO este deja înregistrată în țări precum

Ucraina, Rusia, Letonia, Turcia ș.a., astfel încât hotărârile contestate prin care s-a

respins cererea de înregistrare a mărcii, încalcă grav dreptul constituțional la

proprietatea intelectuală, consfințit în art.33 alin.(2) din Constituția Republicii

Moldova, care stabilește că dreptul cetățenilor la proprietatea intelectuală, interesele

lor materiale și morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creație intelectuală

sunt apărate de lege.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 47 alin. (1), 48

din Legea cu privire la protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008.

A solicitat anularea hotărârii Comisiei de contestații a Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală din 13 iunie 2018 cu privire la respingerea de înregistrare

în Republica Moldova a mărcii naționale LAKTO pentru produsele din clasa 29 și

30 Deciziei de respingere nr. 1366 din 1 februarie 2018; casarea hotărârii Comisiei

de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 13 iunie 2018

cu privire la respingerea de înregistrare în Republica Moldova a mărcii naționale

LAKTO pentru produsele din clasa 29 și 30 Deciziei de respingere nr. 1366 din 1

februarie 2018, cu emiterea unei noi hotărâri prin care: - să fie anulată decizia

Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 1 februarie 2018 de respingere

a înregistrării mărcii și hotărârea Comisiei de contestații a Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală din 13 iunie 2018; - să fie obligată Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală să înregistreze în deplină măsură marca LAKTO pentru

toate produsele solicitate din clasa 29 și anume: carne, pește, păsări și vânat; extracte

din carne; fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri,

compoturi; ouă; lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile, conform

Clasificării de la Nisa; să fie obligată Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

să acorde protecție juridică în deplină măsură mărcii LAKTO pentru toate produsele

solicitate din clasa 29 și anume: carne, pește, păsări și vânat; extracte din carne;

fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi;

ouă; lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile, conform Clasificării de

la Nisa.

Prin încheierea protocolară din 9 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost atras în proces în calitate de persoană terță Vladimir Jardan.

Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

3

La 10 iunie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Vitalie Bîrcă a depus apel

împotriva hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Vitalie Bîrcă și a fost menținută hotărârea din 29 mai 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având învedere că din

analiza circumstanțelor cauzei s-a constatat că la cererea apelantului de înregistrare

a mărcii propuse, s-a opus marca națională combinată LACTA NOUĂ armonia

gustului LACTA FRECH nr. 20684 din 5 mai 2009, înregistrată pentru o parte a

produselor din clasa 29, pe numele titularului Vladimir Jardan, motiv din care în

temeiul dreptului discreționar conferit de legislația administrativă autorității publice,

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a considerat necesar a refuza parțial

cererea de înregistrare a mărcii solicitate.

Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor

administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural,

iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din

aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele

de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

La 3 decembrie 2019 Vitalie Bîrcă a depus recurs împotriva deciziei din 5

noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relevat că în speță, instanța de apel nu a ținut cont de mai multe aspecte

legislative și a omis să examineze toate argumentele invocate în cererea de chemare

în judecată.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 noiembrie 2019.

Astfel, recursul depus la 3 decembrie 2019, este în termen.

Prin referința din 26 decembrie 2019 Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală a solicitat respingerea recursului.

4

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Vitalie Bîrcă, în raport cu

materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Vitalie Bîrcă, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

5

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Vitalie Bîrcă.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Vitalie Bîrcă, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

6