3ra-149/20 — contestarea actului administrativ si obligarea de a înregistra marca

Dosarul nr. 3ra-149/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) Î N C H E I E R E 15 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Vitalie Bîrcă, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Bîrcă împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, persoană terță Vladimir Jardan cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a înregistra marca, împotriva deciziei din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Vitalie Bîrcă și a fost menținută hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 1 februarie 2019 Vitalie Bîrcă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a înregistra marca.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 2 iunie 2016 a depus la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova, cerere care viza înregistrarea națională a mărcii LAKTO pentru produsele din clasa 29 și 30, în conformitate cu prevederile Legii privind protecția mărcii nr.38 din 28 februarie 2008, prin care s-a solicitat înregistrarea mărcii verbale LAKTO pentru produsele din clasele 29 și 30 conform Clasificării de la Nisa și anume, pentru clasa 29 - carne, pește, păsări și vânat; extracte din carne; fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi; ouă; lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile și pentru clasa 30 - cafea, ceai, cacao, înlocuitori de cafea; orez; tapioca și sago; făină și preparate din cereale; pâine, produse de patiserie și cofetărie; înghețată comestibilă; zahăr, miere, sirop de melasă; drojdie, praf de copt; sare; muștar; oțet, sosuri (condimente); mirodenii; gheață.

A menționat că în urma examinării mărcii LAKTO, la data de 16 iunie 2017 s- a emis avizul provizoriu nr.6594 de respingere a înregistrării mărcii cu nr.038986, fiind constatat de către Departamentul mărcii, de modele și desene industriale a AGEPI că la înregistrarea mărcii LAKTO se opun următoarele: Marca națională combinată LACTA NOU nr. 16958 din 22 mai 2007, titular SA ,,Carmez”, 1 înregistrată pentru o parte de produse din clasa 29; Marca națională combinată LACTA NOUĂ armonia gustului LACTA FRECH nr.20684 din 5 mai 2009, titular Vladimir Jardan, înregistrată pentru o parte de produse din clasa 29. Ulterior, a comunicat că marca solicitată a fost admisă parțial pentru înregistrare la produsele din clasa 29 și anume: carne, pește, pasări și vânat, extracte din carne, dulcețuri, compoturi, ouă - cu excepția, lapte și produse lactate și clasa 30 integral.

În aceste circumstanțe, la data de 17 iulie 2017 cu nr. de intrare 3590, a depus contestație la avizul provizoriu de respingere a înregistrării mărcii LAKTO. Astfel, potrivit deciziei nr.1366 din 1 februarie 2018, emisă de către șeful Direcție mărci și design industrial, Simion Levițchi a fost considerată neîntemeiată contestația și acceptă parțial înregistrarea mărcii LAKTO, conținând datele conform codurilor INID indicate pe verso, din motivul că LACTA NOUĂ armonia gustului, LACTA FRECH este similară cu marca națională nr.20684 din 5 mai 2009, titular - Jardan Vladimir, înregistrată pentru o parte de produse din clasa 29 (art.8 alin. (1) lit. b) din Legea privind protecția mărcilor nr.38/2008).

Deoarece nu a fost de acord cu decizia nr.1366 din 1 februarie 2018 emisă de către șeful Direcției mărci și design industrial, la data de 13 aprilie 2018 a depus contestația cu nr. de intrare 2096. A indicat că la 13 iunie 2018, Comisia de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a examinat contestația cu numărul 2096 și a emis hotărâre de respingere, menținând în vigoare decizia din 2 ianuarie 2018 a Direcției mărci și design industrial, fiind admis parțial pentru înregistrare la produsele din clasa 29 și anume: carne, pește, pasări și vânat, extracte din carne, dulcețuri, compoturi, ouă (cu excepția lapte și produse lactate) și clasa 30 integral.

Reclamantul a cosiderat ca fiind ilegală hotărârea din 13 iunie 2018 a Comisiei de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și făcând referire la prevederile art.5 din Legea privind protecția mărcilor nr.38 din 29 februarie 2008, a susținut că nu există identitate și/sau similitudine între cele două mărci în discuție, datorită elementului figurativ distinctiv al mărcii sale LAKTO.

A explicat că din punct de vedere vizual, mărcile sunt diferite, cuvintele LAKTO și LACTA NOUĂ armonia gustului LACTA FRECH au o distinctivitate ridicată și este tocmai elementul său figurativ, iar din punct de vedere fonetic (auditiv), mărcile în conflict sunt diferite, diferența fiind creată de dimensiunile diferite ale elementelor verbale ale mărcilor LAKTO vs LACTA NOUĂ armonia gustului LACTA FRECH (L,A,K,T,O, 5 litere, vs L,A,C,T,A,N,O,U,Ă, L,A,C,T,A,F,R,E,C,H, 19 litere; LAKTO - 2 silabe vs LAC-TA-NO-UĂ-LAC-TA- FRECH –7 silabe), ceea ce face ca publicul consumator să diferențieze ușor mărcile.

Tot aici, a menționat că din punct de vedere conceptual și semantic, cele două mărci sunt diferite, astfel că marca stilizată LAKTO este compusă din litera K cu finisarea vocalei O, în timp ce marca anterioară LACTA este compusă din litera C cu finisarea vocalei A, iar consumatorii nu vor analiza componentele mărcii LAKTO identic, ci vor considera acest cuvânt în ansamblul său și nici o asociere nu va fi făcută cu marca ulterioară, care este stilizată și compusă, incluzând litera C. A mai relevat că comparând ambele mărci, se poate observa că acestea sunt diferite auditiv, explicând astfel că sunt multe mărci înregistrate care au în 2 componența lor LACTA, spre exemplu ProdLacta, nr. 033036, clasele 29 și 30, care a fost înregistrată ulterior mărcii LACTA și pentru aceleași produse.

La fel, a declarat că marca verbală LAKTO întrunește perfect criteriile stabilite de normele legale pentru a putea constitui marca și a fi înregistrată în Registrul național al mărcilor. A explicat că determinarea gradului de confuzie sau lipsa acestuia, a caracterului uzual/neuzual, urmează a fi realizată cu implicarea nemijlocită a consumatorului, eventual prin intermediul unui sondaj de opinie, realizat de către o instituție specializată în acest domeniu. Prima recepție pe care o creează o marcă este una subiectivă și diferă de la persoană la persoană, de la consumator la consumator, iar o părere subiectivă nu poate sta la baza unei decizii, îndeosebi când prin această decizie se naște sau se sting drepturi și obligații patrimoniale.

Suplimentar a enunțat că marca LAKTO este deja înregistrată în țări precum Ucraina, Rusia, Letonia, Turcia ș.a., astfel încât hotărârile contestate prin care s-a respins cererea de înregistrare a mărcii, încalcă grav dreptul constituțional la proprietatea intelectuală, consfințit în art.33 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, care stabilește că dreptul cetățenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale și morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creație intelectuală sunt apărate de lege.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 47 alin. (1), 48 din Legea cu privire la protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008. A solicitat anularea hotărârii Comisiei de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 13 iunie 2018 cu privire la respingerea de înregistrare în Republica Moldova a mărcii naționale LAKTO pentru produsele din clasa 29 și 30 Deciziei de respingere nr. 1366 din 1 februarie 2018; casarea hotărârii Comisiei de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 13 iunie 2018 cu privire la respingerea de înregistrare în Republica Moldova a mărcii naționale LAKTO pentru produsele din clasa 29 și 30 Deciziei de respingere nr. 1366 din 1 februarie 2018, cu emiterea unei noi hotărâri prin care: - să fie anulată decizia Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 1 februarie 2018 de respingere a înregistrării mărcii și hotărârea Comisiei de contestații a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 13 iunie 2018; - să fie obligată Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să înregistreze în deplină măsură marca LAKTO pentru toate produsele solicitate din clasa 29 și anume: carne, pește, păsări și vânat; extracte din carne; fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi; ouă; lapte și produse lactate;

uleiuri și grăsimi comestibile, conform Clasificării de la Nisa; să fie obligată Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să acorde protecție juridică în deplină măsură mărcii LAKTO pentru toate produsele solicitate din clasa 29 și anume: carne, pește, păsări și vânat; extracte din carne; fructe și legume conservate, congelate, uscate și fierte; jeleuri, dulcețuri, compoturi; ouă; lapte și produse lactate; uleiuri și grăsimi comestibile, conform Clasificării de la Nisa. Prin încheierea protocolară din 9 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost atras în proces în calitate de persoană terță Vladimir Jardan. Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

3 La 10 iunie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Vitalie Bîrcă a depus apel împotriva hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Vitalie Bîrcă și a fost menținută hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având învedere că din analiza circumstanțelor cauzei s-a constatat că la cererea apelantului de înregistrare a mărcii propuse, s-a opus marca națională combinată LACTA NOUĂ armonia gustului LACTA FRECH nr. 20684 din 5 mai 2009, înregistrată pentru o parte a produselor din clasa 29, pe numele titularului Vladimir Jardan, motiv din care în temeiul dreptului discreționar conferit de legislația administrativă autorității publice, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a considerat necesar a refuza parțial cererea de înregistrare a mărcii solicitate.

Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios. La 3 decembrie 2019 Vitalie Bîrcă a depus recurs împotriva deciziei din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relevat că în speță, instanța de apel nu a ținut cont de mai multe aspecte legislative și a omis să examineze toate argumentele invocate în cererea de chemare în judecată. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 noiembrie 2019. Astfel, recursul depus la 3 decembrie 2019, este în termen. Prin referința din 26 decembrie 2019 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a solicitat respingerea recursului. 4 În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Vitalie Bîrcă, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Vitalie Bîrcă, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

5 În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Vitalie Bîrcă.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Vitalie Bîrcă, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan 6