3ra-256/19 — contestarea actului administrativ

3ra-256/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-256/19

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. Sv.Bragarenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)

ÎNCHEIERE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Vasile Moldovan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile

Moldovan împotriva Consiliului comunal Baccealia și Primăriei comunei

Baccealia, raionul Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Vasile Moldovan și a fost menținută

hotărârea din 4 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 13 martie 2018, Vasile Moldovan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului comunal Baccealia și Primăriei comunei

Baccealia, raionul Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Vasile Moldovan

a invocat că într-un alt litigiu la cererea de chemare în judecată depusă de

dânsul împotriva lui Tudor Strungari și Ion Plotnic cu privire la înlăturarea

obstacolelor la folosirea terenului aferent casei de locuit și la cererea

reconvențională depusă de Ion Plotnic împotriva sa și Primăriei satului

Baccealia, raionul Căușeni cu privire la recunoașterea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea eliberării unui nou

titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost adoptată hotărârea

irevocabilă din 24 iunie 2014 a Judecătoriei Căușeni prin care acțiunea inițială a

fost respinsă ca nefondată, iar acțiunea reconvențională a fost admisă parțial,

fiind recunoscut nul Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

eliberat lui Vasile Moldovan la 10 decembrie 2000 pentru terenul aferent casei

1

de locuit, cu nr. cadastral xxxx cu suprafața de 0,2096 ha și a fost obligată

Primăria satului Baccealia, r-nul Căușeni să-i elibereze lui Vasile Moldovan un

alt Titlu cu indicarea mărimii terenului real posedat și hotarele de fapt. În rest,

acțiunea reconvențională, în partea interzicerii lui Vasile Moldovan de a ridica

careva construcții pe fundamentul existent de lângă hotarul cu terenul lui Ion

Plotnic, a fost respinsă ca neîntemeiată. Primăria satului Baccealia, r-nul

Căușeni, la solicitarea proprietarilor Plotnic și Strungari, va elibera alte Titluri

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu indicarea mărimii terenului

aferent caselor de locuit real posedat și a hotarelor de fapt.

Ca urmare, la 31 ianuarie 2018 în vederea executării actului de dispoziție

judecătoresc, Consiliul comunal Baccealia, raionul Căușeni a adoptat decizia nr.

1/4 ,,Cu privire la anularea titlului de proprietate”, prin care a anulat Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat lui Vasile Moldovan la

10 decembrie 2000 pentru terenul aferent casei de locuit, cu nr. cadastral xxxx

cu suprafața de 0,2096 ha, iar Primăria satului Baccealia, r-nul Căușeni i-a

eliberat lui Vasile Moldovan un alt Titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxx cu suprafața de 0,1938 ha.

În opinia reclamantului, decizia nominalizată este neîntemeiată și

contravine legislației în vigoare, deoarece inginerii cadastrali Nina Vrabie și Ion

Popa au dat declarații mincinoase la judecată la măsurări. În realitate, aceștia au

ascuns actele necesare.

După cum a invocat reclamantul în prezenta acțiune, la caz Consiliul

comunal Baccealia, raionul Căușeni intenționat i-a eliberat un al Titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu o altă suprafață din 0,2096 ha

în 0,1938 ha ca să-i apere pe vecini să nu demoleze construcția construită ilegal

pe terenul aferent casei de locuit acestuia, motiv pentru care a fost depusă

prezenta acțiune.

Vasile Moldovan a solicitat anularea deciziei nr. 1/4 din 31 ianuarie 2018

a Consiliului comunal Baccealia, raionul Căușeni ,,Cu privire la anularea titlului

de proprietate”.

Prin hotărârea din 4 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moldovan a fost respinsă ca

fiind nefondată.

Prin decizia din 24 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Vasile Moldovan și a fost menținută hotărârea din 4

iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că într-un alt

litigiu prin hotărârea din 24 iunie 2014 a Judecătoriei Căușeni, menținută prin

decizia din 5 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 11 noiembrie

2015 a Curții Supreme de Justiție, acțiunea depusă de către Vasile Moldovan

privind obligarea pârâților Ion Plotnic și Tudor Strungari de a nu-i crea

obstacole în folosirea terenului aferent casei de locuit din satul Baccealia,

raionul Căușeni – strămutarea hotarelor terenurilor în conformitate cu titlul de

2

autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată, iar cererea reconvențională depusă de către Ion Plotnic a fost

admisă parțial, fiind recunoscut nul Titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat lui Vasile Moldovan la 10 decembrie 2000, pentru

terenul aferent casei de locuit cu nr. cadastral xxxx cu suprafața de 0,2096 ha. A

fost obligată Primăria comunei Baccealia, raionul Căușeni să-i elibereze lui

Vasile Moldovan, un alt titlu de proprietate, cu indicarea mărimii terenului real

posedată și hotarelor de fapt iar Primăria comunei Baccealia, la solicitarea

proprietarilor Plotnic și Strungari, urma să elibereze alte titluri de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, cu indicarea mărimii terenului aferent caselor

de locuit real posedată și hotarelor de fapt (f.d.62-63,87-89,91-93).

Dat fiind faptul că la caz exista o hotărâre judecătorească defintivă și

irevocabilă care obliga primăria să-i elibereze lui Vasile Moldovan un nou titlu

cu suprafața reală a terenului, consilierii Consiliului comunal Baccealia, raionul

Căușeni au adoptat decizia nr. 1/4 din 31 ianuarie 2018 de anulare a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat lui Vasile Moldovan la

10 decembrie 2000 pentru terenul aferent casei de locuit, cu nr. cadastral xxxx

cu suprafața de 0,2096 ha.

Or, Consiliul comunal Baccealia, raionul Căușeni prin emiterea deciziei

care se solicită a fi anulată nu a făcut nimic altceva decât să execute un act de

dispoziție judecătoresc care a rămas definitiv și care era obligatoriu pentru

Consiliu, în calitate de reprezentant al autorității publice.

Pe cale de consecință, instanțele de judecată au concluzionat că actul

administrativ contestat reprezintă o necesitate apărută în contextul obligației de

a executa hotărârea irevocabilă din din 24 iunie 2014 a Judecătoriei Căușeni, or,

neexecutarea intenționată a unui act de dispoziție judecătoresc, care este

definitiv și obligatoriu, atrage după sine răspundere contravențională sau după

caz penală, în consecință decizia nr. 1/4 din 31 ianuarie 2018 a Consiliului

comunal Baccealia fiind una legală, emisă de organul competent, cu respectarea

procedurii prevăzute de lege.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 4 ianuarie 2019, 9 ianuarie 2019 și, respectiv la 28

ianuarie 2019, Vasile Moldovan le-a contestat cu recurs și recursuri

suplimentare, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 24 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet

de judecată.

În motivarea recursurilor s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel a fost emisă cu încălcarea

art. 390 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, fiind adoptată de către o Curte

de Apel neexistentă și, anume în dispozitivul deciziei fiind indicată greșit

Curtea de Apel Căușeni, în realitate fiind Curtea de Apel Chișinău.

3

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere a apelului și de menținere a hotărârii (vol.II,f.d.2-15).

Prin referința depusă la 5 martie 2019, Primăria comunei Baccealia,

raionul Căușeni a solicitat declararea recursului înaintat de Vasile Moldovan ca

inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or, argumentele invocate în recursul

enunțat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 octombrie

2018 (vol.I,f.d.184), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 4 ianuarie 2019

(vol.II,f.d.2) este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vasile Moldovan în raport

cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Moldovan nu

4

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în

contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Vasile Moldovan.

Cu referire la argumentul recursului precum că decizia Curții de Apel a

fost emisă cu încălcarea art. 390 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, fiind

adoptată de către o Curte de Apel neexistentă și, anume în dispozitivul deciziei

5

fiind indicată greșit Curtea de Apel Căușeni, în realitate fiind Curtea de Apel

Chișinău, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că recurentul Vasile Moldovan nu este lipsit de

dreptul de a solicita Curții de Apel Chișinău prin prisma art. 249 Cod de

procedură civilă de a emite o încheiere de corectare a greșelei în acest sens, or,

aceste circumstanțe nu constituie drept temei absolut pentru casarea deciziei

instanței de apel, iar completul Colegiului nu este competent să soluționeze

această chestiune.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Vasile Moldovan se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

6