3r-27/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-27/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: S. Garștea-Bria) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) DECIZIE 6 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, intervenienți principali Viorel Gortolomei și Valeriu Celcinschi împotriva Consiliului comunei Băcioi municipiul Chișinău, Ivan Roman, Ecaterina Roman, Alexandr Druța, Mihail Terenti, Stepan Popescu, Serghei Roman, Andrei Șalari, Mihail Stati, Madlena Stati, Grigore Comendant, Sergiu Cernicenco, Alina Cernicenco, Valeriu Zbereanu și Nina Zbereanu cu privire la contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractelor de vânzare-cumpărare, împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca fiind depus tardiv și fără solicitarea de repunere în termen, c o n s t a t ă : La 15 iulie 2015 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Băcioi municipiul Chișinău, Ivan Roman, Ecaterina Roman, Alexandr Druța, Mihail Terenti,

Stepan Popescu, Serghei Roman, Andrei Șalari, Mihail Stati, Madlena Stati, Grigore Comendant, Sergiu Cernicenco, Alina Cernicenco, Valeriu Zbereanu și Nina Zbereanu cu privire la contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractelor de vânzare- cumpărare. Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, Viorel Gortolomei și Valeriu Celcinschi au intervenit în proces în calitate de intervenienți principali. Prin hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 4 mai 2018 prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

1 Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca fiind depus tardiv și fără solicitarea de repunere în termen. La 28 noiembrie 2018 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate normele de drept procesual. Recurentul a susținut că nu a omis termenul de contestare a hotărârii primei instanțe, deoarece a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii la 12 aprilie 2018 și respectiv, cererea de apel a depus-o în termen.

Prin urmare, a menționat că restituirea cererii de apel este contrară prevederilor legale. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și remiterea cauzei la rejudecare. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 30 octombrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 28 noiembrie 2018, este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege. În temeiul art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din materialele cauzei s-a constatat că prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a fost restituit ca fiind depus tardiv și fără solicitarea de repunere în termen. Pentru a se pronunța în felul acesta, instanța de apel a reținut că cererea de apel a fost depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel legală și întemeiată. În acest context, instanța de recurs reiterează prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs reține că, la 2 aprilie 2018 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin care 2 cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a fost respinsă ca neîntemeiată. În conformitate cu art. 236 alin. (4) Cod de procedură civilă, participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile.

Instanța de recurs reține că la pronunțarea dispozitivului hotărârii primei instanțe, reprezentantul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, nu a fost prezent. Prin scrisoarea cu nr. 6041 din 3 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în adresa Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a fost expediată copia dispozitivului hotărârii. Totodată, din conținutul scrisorii anexate la cererea de recurs, rezultă că dispozitivul hotărârii din 2 aprilie 2018 a fost recepționat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în data de 12 aprilie 2018. Actele cauzei atestă însă că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe la 4 mai 2018 și fără solicitarea de repunere în termen.

În acest sens, instanța de recurs consideră oportun de a reitera prevederile art. 110 Cod de procedură civilă, care stipulează că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În conformitate cu art. 111 alin. (1) Cod de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Iar în accepțiunea alin. (3) al aceluiași articol, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Raționând prin prisma normelor de drept enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât întrun anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. În speță, instanța de recurs menționează că, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la 3 aprilie 2018, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 2 mai 2018, aceasta fiind ultima zi de declarare a apelului, pe când cererea de apel a fost depusă la 4 mai 2018, fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea termenului de declarare.

În această ordine, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că termenul de declarare a apelului urmează a fi calculat de la data recepționării dispozitivului hotărârii, or, legea expres prevede că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii și nu de la data recepționării acestuia. 3 Astfel, instanța de recurs reiterează că termenul declarării apelului începe a curge în ziua imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la comunicarea acestuia, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțare, iar în ultimul caz, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a actului de procedură conform art. 116 Cod de procedură civilă, dar numai la prezentarea probelor și motivelor întemeiate, ceea ce în prezenta speță nu s-a solicitat.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă și faptul că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a fost în cunoștință despre existența prezentului litigiu și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul acceptării unui apel tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil. În context, instanța de recurs amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut.

În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. În astfel de circumstanțe, instanța de recurs respinge argumentele formulate în recurs, deoarece aceastea sunt în contradicție cu constatările expuse și sunt lipsite de suport legal. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. 4 Se menține încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, intervenienți principali Viorel Gortolomei și Valeriu Celcinschi împotriva Consiliului comunei Băcioi municipiul Chișinău, Ivan Roman, Ecaterina Roman, Alexandr Druța, Mihail Terenti, Stepan Popescu, Serghei Roman, Andrei Șalari, Mihail Stati, Madlena Stati, Grigore Comendant, Sergiu Cernicenco, Alina Cernicenco, Valeriu Zbereanu și Nina Zbereanu cu privire la contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractelor de vânzare-cumpărare.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 5