2rh-147/16 — înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului

dosarul nr. 2rh-147/16

prima instanță: I. Sandu

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, A. Doga

instanța de recurs: I. Corolevschi, I. Oprea, L. Catana

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valeriu Doagă,

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

Examinând cererea de revizuire declarată de către Moldovan Vasile,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moldovan

împotriva lui Tudor Strungari și Ion Plotnic cu privire la înlăturarea obstacolelor la

folosirea terenului aferent casei de locuit și cererea reconvențională depusă de Ion

Plotnic împotriva lui Vasile Moldovan și Primăriei satului Baccealia, raionul Căușeni

cu privire la recunoașterea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren și obligarea eliberării unui nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de

teren,

împotriva încheierii Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2015, prin care a fost respins recursul ca

fiind inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La 08 iunie 2007, Vasile Moldovan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tudor Strungari și Ion Plotnic cu privire la înlăturarea obstacolelor la

folosirea terenului aferent casei de locuit.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este proprietarul terenului aferent

casei de locuit din s. Baccealia, r-nul Căușeni cu suprafața de 0,2096 ha, fapt ce se

atestă prin Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 10 decembrie

2000, cu nr. cadastral 2710203009, însă cu toate acestea, pârâții îi creează obstacole în

folosirea acestuia prin faptul că au schimbat hotarele terenului său.

Prin urmare, solicită înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului aferent casei

de locuit și obligarea pârâților să mute hotarele terenurilor conform Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 25 decembrie 2008 pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moldovan împotriva lui Tudor

1

Strungari și Ion Plotnic cu privire la înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului

aferent casei de locuit a fost scoasă de pe rol.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 19 februarie 2009 a fost admis recursul

declarat de către Vasile Moldovan, casată încheierea Judecătoriei Căușeni din 25

decembrie 2008 și restituită pricina la rejudecare.

La 12 mai 2009, Ion Plotnic a depus cerere reconvențională împotriva lui Vasile

Moldovan și Primăriei s. Baccealia, r-nul Căușeni cu privire la recunoașterea nulității

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea eliberării unui

nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că la eliberarea Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 10 decembrie 2000 lui Vasile

Moldovan, a fost indicată incorect suprafața de 0,2096 ha, pe când urma să fie indicată

suprafața reală de 0,1929 ha.

În acest sens, susține că la colectarea datelor de pe teren în momentul

înregistrării masive nu s-au făcut măsurări corecte, fapt confirmat de inginerul

cadastral.

Astfel, consideră Ion Plotnic că la eliberarea titlului sus-menționat au fost

încălcate prevederile legale cu privire la perfectarea actelor, prin urmare fiind încălcat

dreptul său de proprietate.

Solicită recunoașterea nulității Titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu nr. Cadastral 2710203009 din 10 decembrie 2000, unde a fost indicată

greșit suprafața de 0,2096 ha și obligarea Primăriei s. Baccealia, r-nul Căușeni de a-i

elibera lui Vasile Moldovan un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, cu indicarea corectă a suprafeței terenului, în corespundere cu măsurările

efectuate de OCT Căușeni.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 22 ianuarie 2010 acțiunea inițială a fost

respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională a fost admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 16 martie 2010 a fost admis apelul

declarat de către Vasile Moldovan, casată hotărârea primei instanțe și restituită pricina

la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoria Căușeni din 11 mai 2010 a fost dispusă efectuarea

inventarierii terenurilor în litigiu, procesul fiind suspendat până la data prezentării în

instanță a raportului de inventariere.

Prin încheierea Judecătoria Căușeni din 19 februarie 2014 procesul a fost reluat.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 24 iunie 2014 acțiunea inițială a fost

respinsă ca nefondată. Acțiunea reconvențională a fost admisă parțial. A fost

recunoscut nul Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat lui

Vasile Moldovan la 10 decembrie 2000 pentru terenul aferent casei de locuit, cu nr.

cadastral 2700203009 cu suprafața de 0,2096 ha. A fost obligată Primăria s. Baccealia,

r-nul Căușeni să-i elibereze lui Vasile Moldovan un alt Titlu cu indicarea mărimii

terenului real posedat și hotarele de fapt. Acțiunea reconvențională, în partea

interzicerii lui Moldovan Vasile de a ridica careva construcții pe fundamentul existent

2

de lângă hotarul cu terenul lui Ion Plotnic, a fost respinsă ca neîntemeiată. Primăria s.

Baccealia, r-nul Căușeni, la solicitarea proprietarilor Plotnic și Strungari, va elibera

alte Titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu indicarea mărimii

terenului aferent caselor de locuit real posedat și a hotarelor de fapt.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2015 a fost respins apelul

declarat de Vasile Moldovan și menținută hotărârea primei instanțe.

La 30 iulie 2015, în termenul prevăzut de lege, Vasile Moldovan a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei

contestate și restituirea pricinii la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că la emiterea acesteia instanța de apel a încălcat normele de drept material

și normele de drept procedural, a apreciat arbitrar probele și nu a constatat și elucidat

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a pricinii.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2015, recursul declarat de către Moldovan

Vasile a fost declarat inadmisibil.

La 09 iunie 2016, Moldovan Vasile a depus cerere de revizuire, prin care a

solicitat admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs din 11 noiembrie

2015 cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii înaintate.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a indicat că decizia pronunțată nu

are temei legal, a fost adoptată cu încălcarea legii și cu încălcarea normelor de drept

material și procedural.

Concomitent revizuientul și-a motivat cererea de revizuire și prin prisma art.

449, lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate, urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege,

iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri

strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

3

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

după emiterea hotărîrii, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, este de înțeles că

circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii,

să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și să fie

descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Prin prisma normei sus-enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuientul nu a

prezentat probe concludente și pertinente c ear avea importanță esențială pentru

justa soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 lit. b) or, cele indicate de

către revizuient au fost supuse cercetării și de către instanțele ierarhic inferioare.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru

o nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului

irevocabil al hotărîrilor judecătorești care cere, ca atunci cînd instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție.

Este important, la caz, de remarcat că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către

instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice

(cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012).

Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat (res judecata).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a),

prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că

securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității

lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

4

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată

de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Față de cele ce preced și avînd în vedere că temeiurile invocate în cererea de

revizuire nu se încadrează prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către

Moldovan Vasile ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către

Moldovan Vasile împotriva încheierii Colegiului Civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2015, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moldovan împotriva lui Tudor

Strungari și Ion Plotnic cu privire la înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului

aferent casei de locuit și cererea reconvențională depusă de Ion Plotnic împotriva lui

Vasile Moldovan și Primăriei satului Baccealia, raionul Căușeni cu privire la

recunoașterea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și

obligarea eliberării unui nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Încheiere nu este supusă nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

5