2ra-2216/16 — înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil

prima instanță: L. Trocin dosarul nr. 2ra-2216/16

instanța de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

06 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă

Judecătorii - Iuliana Oprea, Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

reprezentantul lui Caracaș Lilian, avocatul Gubceac Dmitrii,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caracaș Lilian

împotriva societății pe acțiuni “Moldtelecom” cu privire la înlăturarea impedimentelor

în folosirea bunului imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 mai 2016

c o n s t a t ă:

La 04 august 2015 Caracaș Lilian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva societății pe acțiuni “Moldtelecom” (SA “Moldtelecom” ) cu privire la

înlăturarea impedimentelor în folosirea bunului imobil.

În motivarea acțiunii a menționat că, este proprietarul terenului cu destinația

pentru construcții, suprafața de 0,4653 ha cu numărul cadastral 4371102.545 amplasat

în raionul Fălești satul Bocșa.

Susține că, angajații SA “Moldtelecom” au instalat pe terenul său doi piloni cu

rețele de comunicații, fapt ce-i creează obstacole în folosirea bunului imobil, iar la

solicitarea sa de a-i strămuta a primit refuz.

Solicită obligarea SA “Moldtelecom” de a strămuta 2 piloni, instalați ilegal pe

terenul ce-i aparține cu titlu de proprietate cu destinația pentru construcții, suprafața de

0,4653 ha cu numărul cadastral 4371102.545 amplasat în raionul Fălești satul Bocșa.

Prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 26 ianuarie 2016 s-a respins acțiunea ca

tardivă.

Prima instanță a reținut că, Caracaș Lilian devenind proprietar al terenului

menționat în speță la data de 08 decembrie 2006 și înregistrîndu-l în Registrul

bunurilor imobile la 18 decembrie 2007 a cunoscut sau trebuia să cunoască despre

amplasarea pe terenul său a pilonilor și în acest context urma să înainteze acțiunea în

interiorul termenul de prescripție extinctivă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 mai 2016 s-a admis apelul declarat de

Caracaș Lilian, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Fălești din 26 ianuarie 2016 și s-a emis

o nouă hotărîre prin care s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată

depusă de Caracaș Lilian împotriva societății pe acțiuni “Moldtelecom” cu privire la

1

înlăturarea impedimentelor în folosirea bunului imobil.

La data de 27 iulie 2016 reprezentantul lui Caracaș Lilian, avocatul Gubceac

Dmitrii a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 mai

2016 solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea

unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele nu au elucidat pe deplin

circumstanțele pricinii și au încălcat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

2

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul consideră recursul ca fiind depus în termen în condițiile în care

decizia instanței de apel a fost comunicată recurentului la 17 iunie 2016 (f.d. 118), iar

cererea de recurs a fost depusă la 27 iulie 2016 (f.d. 122).

Argumentele invocate în recurs precum că, instanțele nu au elucidat pe deplin

circumstanțele pricinii și au încălcat normele de drept material nu pot fi reținute

deoarece instanța de apel a aplicat elocvent normele de drept ce guvernează raportul

juridic litigios și a constatat că ridicarea pilonilor de către intimat a avut loc cu acordul

proprietarului terenului la acel moment – autoritatea publică locală, ulterior fiind

înstrăinat și înregistrat după Caracaș Lilian.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a

examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,

iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de reprezentantul lui Caracaș Lilian, avocatul Gubceac

Dmitrii, ca fiind inadmisibil în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul lui Caracaș Lilian, avocatul Gubceac Dmitrii

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

3