2ra-1604/15 — Înlăturarea impedimentelor în folosirea bunului

prima instanţă, jud.: Gh. Mîra dosarul nr. 2ra-1604/15 instanţa de apel, jud.: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „MoldAgroCon”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „MoldAgroCon” şi Melnic Angela împotriva Annei Lidvinscaia (Dorif) şi Lidvinschii Arcadii, intervenient Notarul Public Radu Marian cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 29 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „MoldAgroCon” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 17 septembrie 2014, de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 19 august 2013, SRL „MoldAgroCon” şi Melnic Angela au depus cerere de chemare în judecată împotriva Annei Lidvinscaia (Dorif), Lidvinschii Arcadii intervenient Notarul Public Radu Marian cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea bunurilor.

În motivarea acţiunii au indicat că în baza contractului de vînzare- cumpărare din 14 noiembrie 2006, Melnic Angela a procurat de la Lidvinschii (Dorif) Anna şi Lidvinschii Nicolae apartamentul nr. 37 din str. Viilor 11, or. Soroca. Susţin că la momentul tranzacţiei au convenit cu vînzătorii că ultimii vor locui în apartament pînă îşi vor procura o altă locuinţă. Menţionează reclamanţii că Melnic Angela o perioadă îndelungată s-a aflat peste hotarele ţării, din care motiv nu a insistat asupra eliberării apartamentului, însă a preîntîmpinat pîrîţii că, la întoarcerea sa în ţară vor fi obligaţi să elibereze locuinţa. Afirmă că anul în 2010, Melnic Angela s-a întors în ţară şi le-a cerut pîrîţilor să elibereze apartamentul, la ce ultimii au refuzat, din motivul lipsei unei alte locuinţe, şi continuă să locuiască pînă în prezent în apartamentul litigios.

Mai menţionează reclamanţii că Melnic Angela are intenţia de a locui în locuinţa procurată, cît şi de a-1 da în locaţiune, iar pentru administrarea bunului respectiv, la data de 20 ianuarie 2012, a încheiat un Contract de administrare fiduciară cu SRL „MoldAgroCon”. De asemenea, invocă că la 10 iunie 2013, SRL „MoldAgroCon” a înaintat o cerere prealabilă Annei Lidvinscaia (Dorif), prin care a solicitat eliberarea apartamentului litigios şi care a fost recepţionată de ultima la 12 iunie 2013, însă cererea a fost lăsată fără răspuns. Solicită reclamanţii SRL „MoldAgroCon” şi Melnic Angela obligarea Annei Lidvinscaia (Dorif) şi Lidvinschii Arcadii să nu le creeze impedimente în folosirea apartamentului nr. 37 din str. Viilor 11, or.

Soroca. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 17 septembrie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată şi a fost încasat de la SRL „MoldAgroCon” în beneficiul Annei Lidvinscaia cheltuielile de judecată în mărime de 3 300 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 ianuarie 2015, a fost respins apelul declarat de SRL „MoldAgroCon” şi menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Soroca din 17 septembrie 2014. La 10 februarie 2015 SRL „MoldAgroCon” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în partea încasării cheltuielilor de judecată în mărime de 3 300 lei. În motivarea recursului au invocat că decizia instanţei de apel este emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural.

Astfel, indică că instanţa de apel eronat a apreciat probele prezentate. Or, instanţa de apel a selectat probele anexate la materialele cauzei potrivite unor interpretări părtinitoare. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvîrşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SRL „MoldAgroCon” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de SRL „MoldAgroCon” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „MoldAgroCon” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „MoldAgroCon” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat