2ra-435/19 — rezolutiunea contractului prestari servicii, incasarea sumei, a penalitatii, reparare prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezolutiunea contractului prestari servicii, incasarea sumei, a penalitatii, reparare prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-435/19 — rezolutiunea contractului prestari servicii, incasarea sumei, a penalitatii, reparare prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 2ra-435/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (S. Daguța)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
ÎNCHEIERE
13 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Societatea cu
Răspundere Limitată „Mobihouse”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Tănăsescu
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Mobihouse” cu privire la rezoluțiunea
contractului de prestări servicii, încasarea sumei, a penalității, a prejudiciu moral și
compensarea cheltuielilor de judecată și la acțiunea reconvențională depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Mobihouse” împotriva lui Viorel Tănăsescu cu
privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Mobihouse” și
a fost menținută hotărârea din 30 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana,
c o n s t a t ă:
La 20 ianuarie 2017 Viorel Tănăsescu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Mobihouse” cu privire la rezoluțiunea
contractului de prestări servicii, încasarea sumei, a penalității, a prejudiciu moral și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că la 29.11.2016 a încheiat cu SRL
„Mobihouse” contract privind procurarea și montarea a 8 uși de model „Greta”.
Termenul de prestare a serviciilor a fost stipulat pentru 12.12.2016. Însă, SRL
„Mobihouse” a instalat ușile abia la data de 16.12.2016.
A menționat reclamantul că după montarea ușilor, nu a semnat actul de
prestare a serviciilor, obiectând asupra calității serviciilor prestate de SRL
„Mobihouse”: ușile au fost aduse cu întârziere de 4 zile, fără a fi ambalate, acestea
nu păreau a fi noi, cu defecte vizibile, zgârieturi și de diferite dimensiuni Or,
conform contractului, au fost comandate 8 uși din lemn, model „Greta” de origine
ucraineană, iar SRL „Mobihouse” i-a adus ușile care nu corespund contractului și
montarea nu a fost făcută corect.
A menționat că după examinarea ușilor, a stabilit că acestea au fost anterior
montate, scoase de la alt obiect, prefăcute, micșorate și montate în apartamentul său,
fără a fi prezentat certificatul de calitate.
La 21.12.2016 a înaintat pârâtului o pretenție scrisă care a fost recepționată la
22.12.2016, însă, ultimul nu a înlăturat neajunsurile.
Astfel, pentru a stabili calitatea serviciilor prestate, la 12.01.2017 a apelat la
un expert și conform raportului de expertiză judiciară au fost depistate mai multe
neregularități în produsul livrat și instalat de SRL „Mobihouse”.
A solicitat reclamantul rezoluțiunea contractului de prestări servicii încheiat
la 29 noiembrie 2016, încasarea sumei de 18 000 de lei cu titlu de restituire a
avansului, restituirea sumei de 3 600 de lei cu titlu de penalitate, încasarea sumei de
50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, compensarea cheltuielilor de judecată.
La 20 februarie 2017 SRL „Mobihouse” a depus cerere reconvențională
împotriva lui Viorel Tănăsescu prin care a solicitat încasarea datoriei neachitate în
sumă de 5 000 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 141,9 lei, a penalității în
suma de 3 700 de lei, care rezultă din contractul de prestări servicii din 29.11.2016.
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că la data de 29.11.2016 a
încheiat cu Viorel Tănăsescu contractul privind livrarea și instalarea în locuința
ultimului a 8 uși interioare, cu valoarea totală a contractului în sumă de 20 000 de
lei. În conformitate cu contractul încheiat, SRL ”Mobihouse” urma să livreze și să
instaleze în locuința lui Viorel Tănăsescu 8 uși interioare, iar ultimul urma să le
recepționeze și să plătească costul ușilor și a lucrărilor.
La 16.12.2016 SRL „Mobihouse” a livrat marfa menționată, iar Viorel
Tănăsescu a refuză șă-și onoreze obligațiunile contractuale, astfel acumulând
datoria neachitată în sumă de 5000 de lei.
Prin hotărârea din 30 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
acțiunea inițială a fost admisă parțial; s-a dispus rezoluțiunea contractului de
prestări servicii încheiat la 29.11.2016 între SRL „Mobihouse” și Viorel Tănăsescu;
s-a încasat de la SRL „Mobihouse” în beneficiul lui Viorel Tănăsescu suma de
18 000 de lei cu titlu de restituire a avansului, suma de 3 600 de lei cu titlu de
penalitate, suma de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral, iar în total s-a încasat
suma de 24 600 de lei. Acțiunea reconvențională s-a respins ca neîntemeiată.
La 04 aprilie 2018 SRL „Mobihouse” a declarat apel împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitând casarea integrală a acesteia și emiterea unei noi hotărâri
de respingere acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale, precum și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de SRL „Mobihouse” și a fost menținută hotărârea din 30 martie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Instanța de apel a conchis că având în vedere că în cadrul examinării cauzei
apelantul nu și-a exercitat sarcina probațiunii și nu a demonstrat că deficiențele
invocate de intimat nu i-ar fi imputabile, astfel consumatorul are dreptul la
restituirea sumei prin rezoluțiunea contractului în baza art. 737 și 738 Cod civil. În
acest context, instanța a stabilit că se impune în mod indubitabil și obligația
restituirii sumei achitate în avans în mărime de 18 000 de lei.
2
De asemenea, având în vedere că în cauză s-a constatat neexecutarea
obligației de plată de către prestator, iar pentru asemenea circumstanțe încasarea
penalității reprezentând o sancțiune stabilită de lege și care nu este condiționată de
sarcina probei părții, instanța de apel a concluzionat că pretenția privind încasarea
penalității își găsește suportul de fapt și de drept, aceasta în mod just fiind admisă
de către instanța de fond, or, potrivit art.32 alin.(4) din Legea privind protecția
consumatorului, plata penalităților și repararea prejudiciului nu exonerează
vânzătorul, prestatorul (executantul) de îndeplinirea obligațiilor ce îi revin față de
consumator.
Cu referire la pretenția consumatorului privind repararea prejudiciului moral
pentru acțiunile ilicite ale prestatorului, instanța de apel a apreciat ca fiind justă
concluzia instanței de fond, care a apreciat paguba morală cauzată intimatului la
suma de 3 000 de lei. Or, proba unui prejudiciu mai mare nu a fost prezentată.
La 03 ianuarie 2019 SRL „Mobihouse” a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale și respingerea acțiunii
inițiale.
În motivarea recursului s-a invocat interpretarea eronată a legii, precum și
aprecierea arbitrară a probelor
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului
copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada
recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 03 ianuarie
2019 este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Mobihouse” în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Mobihouse” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Mobihouse”.
4
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Mobihouse” se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
5