3ra-302/19 — furnizarea informatiei

Dosarul nr. 3ra-302/19

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Centru (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

6 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Dumitru Chicu împotriva Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu privire la

furnizarea informației,

împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de avocatul stagiar Tudor Leșanu și Dumitru Chicu, s-a casat

integral hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a

pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 29 decembrie 2017, Dumitru Chicu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu privire la furnizarea informației.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 16 februarie 2015 a

Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea introductivă depusă de debitorul

Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”, fiind intentat

procesul de insolvabilitate și desemnat în calitate de administrator al insolvabilității

Dumitru Chicu.

A menționat că, la data de 30 octombrie 2017 în cadrul ședinței de insolvabilitate

reprezentantul Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului a prezentat

ordonanța din 23 iunie 2017 cu privire la recunoașterea în calitate de reprezentant al

statului Republica Moldova – Ion Mamaliga. Conform ordonanței Procurorului din

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Stela Barbă,

la data de 22 mai 2017 a fost inițiată cauza penală nr. 2017670126, în baza sesizării Prim-

ministrului, privind acțiunile pretinse a fi ilegale ale administratorului insolvabilității

Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”, Dumitru Chicu.

Tot, în ordonanță s-a specificat că la data de 23 iunie 2017 în cancelaria Procuraturii

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a parvenit cererea Prim-

1

ministrului cu privire la recunoașterea Statului în calitate de parte vătămată și parte civilă,

invocându-se că Statul a fost deetatizat de proprietatea asupra bunurilor imobile în

valoare de 4 186 550 de lei.

A relatat că, la data de 21 noiembrie 2017 a expediat în adresa Cancelariei de Stat

cerere, prin care a solicitat eliberarea actelor emise de Prim-ministrul Republicii

Moldova, care se referă nemijlocit la activitatea sa în calitate de administrator al

insolvabilității Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani” și

pornirea cauzei penale pe marginea pretinselor încălcări. În acest sens s-a invocat

absurditatea înaintării cererii de recunoaștere a Statului în calitate de parte civilă, dat

fiind că Statul nu este proprietarul bunului imobil, acest fapt fiind constatat printru-un act

definitiv și irevocabil, și anume prin decizia din 1 februarie 2017 a Curții Supreme de

Justiție prin care s-a stabilit că, conform extrasului de la organul cadastral, la ziua

adoptării încheierii supuse revizuirii dreptul de proprietate asupra imobilelor aparținea

Întreprinderii de Stat „Institutului de Fitotehnie Porumbeni”, drept înregistrat la 20 martie

2006.

Reclamantul a comunicat că, la data de 12 decembrie 2017 prin răspunsul nr. 15-03-

9150 emis de Cancelaria de Stat, cererea privind furnizarea informației a fost respinsă,

fiind o relatare fidelă a definiției Procuraturii fără a fi clară irelevanța dintre solicitarea de

a transmite copiile actelor emise de către Prim-ministru și Cancelaria de Stat și activitatea

organelor de drept. Totodată, la finalul textului s-a menționat că solicitările abordate

exced competența Cancelariei de Stat.

Reclamantul a solicitat constatarea ca fiind neîntemeiat refuzul Cancelariei de Stat

privind accesul la informație, dispunerea satisfacerii neîntârziate a cererii depuse către

Cancelaria de Stat, cu obligarea eliberării următoarelor acte: Sesizarea Prim-ministrului

al Republicii Moldova, Pavel Filip către organele competente cu privire la acțiunile

pretinse a fi ilegale ale administratorului insolvabilității Întreprinderii de Stat „Stațiunea

Tehnologico-Experimentală Pașcani”, Dumitru Chicu; Actele care au stat la baza emiterii

sesizării Prim-Ministrului; Cererea de recunoaștere a Statului în calitate de parte

vătămată și parte civilă în cadrul cauzei penale nr. 2017670126; Procura nr. 15-05-3327

din 4 mai 2017, eliberată pe numele lui Mamaliga Ion.

Prin hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de către Dumitru Chicu a fost respinsă.

Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de avocatul stagiar Tudor Leșanu și Dumitru Chicu, s-a casat integral hotărârea

din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin

care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a obligat Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova să îi elibereze lui Dumitru Chicu următoarele acte: sesizarea Prim-

ministrului al Republicii Moldova, Pavel Filip către organele competente cu privire la

acțiunile pretinse a fi ilegale ale administratorului insolvabilității Întreprinderii de Stat

„Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”, Dumitru Chicu și Actele care au stat la

baza emiterii sesizării Prim-Ministrului. În rest pretențiile lui Dumitru Chicu au fost

respinse ca neîntemeiate.

La 16 ianuarie 2019, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

2

În motivarea recursului a indicat că, consideră decizia contestată neîntemeiată, emisă

cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și aprecierea greșită a

circumstanțelor de drept și de fapt relevante cauzei.

A menționat că, instanța de apel a interpretat eronat circumstanțele cauzei atunci când

a reținut că au fost încălcate prevederile Legii privind accesul la informație nr. 982/2000.

Deși, a afirmat că nu au fost încălcate prevederile Legii privind accesul la informație

în partea ce se referă la informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra

chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal, reclamantul fiind

informat referitor la autoritatea unde se poate adresa cu solicitarea de a i se furniza

informația pretinsă.

În drept, și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 429, 430, 431, 432 alin.(2)

lit. a), c), 434, 436, 437, 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii instanței de fond.

Prin referința depusă la data de 25 februarie 2019, Dumitru Chicu a solicitat ca

recursul declarat să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 6 noiembrie 2018, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 16 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

3

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Cancelaria

de Stat a Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Daogă

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4