3ra-302/19 — furnizarea informatiei

Dosarul nr. 3ra-302/19 Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Centru (jud. L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 6 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Chicu împotriva Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu privire la furnizarea informației, împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de avocatul stagiar Tudor Leșanu și Dumitru Chicu, s-a casat integral hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, c o n s t a t ă : La 29 decembrie 2017, Dumitru Chicu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu privire la furnizarea informației.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 16 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea introductivă depusă de debitorul Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”, fiind intentat procesul de insolvabilitate și desemnat în calitate de administrator al insolvabilității Dumitru Chicu. A menționat că, la data de 30 octombrie 2017 în cadrul ședinței de insolvabilitate reprezentantul Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului a prezentat ordonanța din 23 iunie 2017 cu privire la recunoașterea în calitate de reprezentant al statului Republica Moldova – Ion Mamaliga.

Conform ordonanței Procurorului din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Stela Barbă, la data de 22 mai 2017 a fost inițiată cauza penală nr. 2017670126, în baza sesizării Prim- ministrului, privind acțiunile pretinse a fi ilegale ale administratorului insolvabilității Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”, Dumitru Chicu. Tot, în ordonanță s-a specificat că la data de 23 iunie 2017 în cancelaria Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a parvenit cererea Prim- 1 ministrului cu privire la recunoașterea Statului în calitate de parte vătămată și parte civilă, invocându-se că Statul a fost deetatizat de proprietatea asupra bunurilor imobile în valoare de 4 186 550 de lei.

A relatat că, la data de 21 noiembrie 2017 a expediat în adresa Cancelariei de Stat cerere, prin care a solicitat eliberarea actelor emise de Prim-ministrul Republicii Moldova, care se referă nemijlocit la activitatea sa în calitate de administrator al insolvabilității Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani” și pornirea cauzei penale pe marginea pretinselor încălcări.

În acest sens s-a invocat absurditatea înaintării cererii de recunoaștere a Statului în calitate de parte civilă, dat fiind că Statul nu este proprietarul bunului imobil, acest fapt fiind constatat printru-un act definitiv și irevocabil, și anume prin decizia din 1 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție prin care s-a stabilit că, conform extrasului de la organul cadastral, la ziua adoptării încheierii supuse revizuirii dreptul de proprietate asupra imobilelor aparținea Întreprinderii de Stat „Institutului de Fitotehnie Porumbeni”, drept înregistrat la 20 martie 2006. Reclamantul a comunicat că, la data de 12 decembrie 2017 prin răspunsul nr. 15-03- 9150 emis de Cancelaria de Stat, cererea privind furnizarea informației a fost respinsă, fiind o relatare fidelă a definiției Procuraturii fără a fi clară irelevanța dintre solicitarea de a transmite copiile actelor emise de către Prim-ministru și Cancelaria de Stat și activitatea organelor de drept.

Totodată, la finalul textului s-a menționat că solicitările abordate exced competența Cancelariei de Stat. Reclamantul a solicitat constatarea ca fiind neîntemeiat refuzul Cancelariei de Stat privind accesul la informație, dispunerea satisfacerii neîntârziate a cererii depuse către Cancelaria de Stat, cu obligarea eliberării următoarelor acte: Sesizarea Prim-ministrului al Republicii Moldova, Pavel Filip către organele competente cu privire la acțiunile pretinse a fi ilegale ale administratorului insolvabilității Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”, Dumitru Chicu; Actele care au stat la baza emiterii sesizării Prim-Ministrului; Cererea de recunoaștere a Statului în calitate de parte vătămată și parte civilă în cadrul cauzei penale nr. 2017670126; Procura nr. 15-05-3327 din 4 mai 2017, eliberată pe numele lui Mamaliga Ion.

Prin hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de către Dumitru Chicu a fost respinsă. Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de avocatul stagiar Tudor Leșanu și Dumitru Chicu, s-a casat integral hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a obligat Cancelaria de Stat a Republicii Moldova să îi elibereze lui Dumitru Chicu următoarele acte: sesizarea Prim- ministrului al Republicii Moldova, Pavel Filip către organele competente cu privire la acțiunile pretinse a fi ilegale ale administratorului insolvabilității Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologico-Experimentală Pașcani”, Dumitru Chicu și Actele care au stat la baza emiterii sesizării Prim-Ministrului.

În rest pretențiile lui Dumitru Chicu au fost respinse ca neîntemeiate. La 16 ianuarie 2019, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. 2 În motivarea recursului a indicat că, consideră decizia contestată neîntemeiată, emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și aprecierea greșită a circumstanțelor de drept și de fapt relevante cauzei. A menționat că, instanța de apel a interpretat eronat circumstanțele cauzei atunci când a reținut că au fost încălcate prevederile Legii privind accesul la informație nr. 982/2000.

Deși, a afirmat că nu au fost încălcate prevederile Legii privind accesul la informație în partea ce se referă la informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal, reclamantul fiind informat referitor la autoritatea unde se poate adresa cu solicitarea de a i se furniza informația pretinsă. În drept, și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 429, 430, 431, 432 alin.(2) lit. a), c), 434, 436, 437, 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. Prin referința depusă la data de 25 februarie 2019, Dumitru Chicu a solicitat ca recursul declarat să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 6 noiembrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 16 ianuarie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care 3 erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Cancelaria de Stat a Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Daogă judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 4