3ra-239/19 — cu privire la anularea deciziilor

Dosarul nr. 3ra-239/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, O. Cojocaru, I. Muruianu

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către executorul judecătoresc

Liliana Ababii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către executorul

judecătoresc Liliana Ababii împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

anularea deciziilor,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat hotărârea din

25 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 09 februarie 2018 executorul judecătoresc Liliana Ababii a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea

deciziilor nr.117/2112 din 15 noiembrie 2017 și nr.11 din 11 ianuarie 2018.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 20 noiembrie 2017 a primit

decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.117/2112 din 15 noiembrie 2017 asupra căreia a

exercitat calea de atac prealabilă, dar contestația a fost respinsă.

Reclamanta a menționat că nu este de acord cu decizia dată, ori, Serviciul

Fiscal de Stat a stabilit că din toată suma de 29 380 lei, care urma să fie achitată

pentru fondul social, a fost achitată până la momentul efectuării controlului doar

suma de 20 837 lei, indicând faptul dat atât în textul deciziei, cât și în calculul

anexat. Serviciul Fiscal de Stat a decis neîntemeiat încasarea la buget în termen de

30 zile a sumei de 24 372 lei, în calitate de contribuții de asigurări sociale de stat

obligatorii. Suma contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii spre plată

până la efectuarea controlului este 8 543 lei, această sumă urmând a fi de baza, după

care urma să fie calculată amenda pentru neachitarea contribuțiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii.

Executorul judecătoresc Liliana Ababii a relatat că Serviciul Fiscal de Stat

incorect a indicat în calculul anexat sumele contribuțiilor. Organul fiscale nu au luat

în considerație că unele legi ale bugetului asigurărilor sociale de stat intrau în

1

vigoare nu la începutul anului. Astfel, Legea nr.73 din 12 aprilie 2015 a bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 a intrat în vigoare la 12 aprilie 2015, iar

Legea nr.156 din 01 iulie 2016 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 a

intrat în vigoare la 26 iulie 2016. Prin urmare, acest fapt a avut o influență și asupra

sumei rămase neachitate a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii

precum și asupra calculării majorării de întârziere.

Reclamanta a relatat că după încheierea controlului a achitat contribuțiile de

asigurări sociale obligatorii (partea restantă) în sumă de 9 169 lei ( în această sumă

este inclusă și suma de 8 543 lei), impozitul pe bunurile imobiliare în sumă de

360,77 lei, majorarea de întârziere pentru neachitarea în termen a impozitului pe

bunurile imobiliare în sumă de 102 lei și amenda pentru încălcarea legislației, pentru

neprezentarea informației în sumă de 1 500 lei.

Reclamanta a indicat că Serviciul Fiscal de Stat, examinând contestația depusă,

nu s-a expus asupra argumentelor invocate în aceasta, mai mult ca atât, în timpul

examinării contestației la Serviciul Fiscal de Stat în ședința din 11 ianuarie 2018 a

aflat că controlul în cauză nu a fost înregistrat în Registrul de stat al controalelor,

conform normelor de drept imperative prevăzute de Legea nr.131 din 08 iunie 2012

privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Prin hotărârea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către executorul judecătoresc

Liliana Ababii. S-au anulat deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr.117/2112 din 15

noiembrie 2017 și nr.11 din 11 ianuarie 2018. (f.d. 78, 80-82)

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a conchis că în lista Registrului de Stat al

Controalelor de pe site-ul oficial prezentat de Serviciul Fiscal de Stat, stabilită în

baza Planului controalelor pe anul 2017 executorul judecătoresc Liliana Ababii nu

se regăsește. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat, prin abateri de la normele legale și cu

încălcarea procedurii, a efectuat în perioada 09 octombrie 2017-17 octombrie 2017

control fiscal la fața locului prin metoda verificării totale privind corectitudinea

calculării impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii pentru perioada fiscală

01 ianuarie 2013-31 august 2017, de către executorul judecătoresc Ababii Liliana.

Instanța a considerat nefondată poziția pârâtului cu privire la faptul că controlul

fiscal din 17 octombrie 2017 a fost efectuat până la intrarea în vigoare a prevederilor

legale privind înregistrarea controalelor de stat în Registrul de stat al controalelor,

instituite prin Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra

activității de întreprinzător care se aplică începând cu 28 octombrie 2017. Instanța a

considerat că la caz este aplicabilă Legea nr.230 din 23 septembrie 2016 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, publicată la 23 septembrie 2016, în

vigoare din 28 octombrie 2016, cu unele excepții - art. XXVII, fiind publicată în

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 369-378 art. 755 din 28 octombrie 2016. În

opinia instanței de fond organele abilitate urmau a asigura funcționalitatea deplină a

Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al controalelor”.

Prin decizia din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat hotărârea din 25 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii ca lipsită de temei. (f.d. 138, 139-163)

Instanța de apel a concluzionat ca fiind emise în baza legii deciziile nr.

nr.117/2112 din 15 noiembrie 2017 și nr.11 din 11 ianuarie 2018, ori, Legea nr.131

2

din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, în

redacția Legii nr.230 din 23 octombrie 2016 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative, nu se extinde asupra controalelor efectuate de către organele fiscale,

cu excepția înregistrării, supravegherii și raportării controalelor în Registrul de stat

al controalelor.

Instanța de apel a constatat că prevederile Legii nr.131 din 08 iunie 2012

privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, privitor la înregistrarea,

supravegherea și raportarea controalelor în Registrul de stat al controalelor, sunt

aplicabile controalelor efectuate în domeniul fiscal începând cu data de 28

octombrie 2017, în rest, procedurile de control ale Serviciului Fiscal de Stat sunt

reglementate de Codul Fiscal. Instanța de apel a menționat că concluziile instanței

de fond privind data intrării in vigoare a prevederilor art. XXVII al Legii nr.230 din

23 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative sunt

eronate, or, data de 23 septembrie 2016 este data adoptării actului legislativ și nu

data publicării actului, publicarea și intrarea în vigoare a prevederilor Legii a avut

loc la data de 28 octombrie 2016, conform Monitorului Oficial nr.369-378. Prin

urmare, controlul fiscal a fost efectuat de Serviciul Fiscal de Stat înainte de a intra în

vigoare normele legale cu privire la înregistrarea controalelor de stat în Registrul de

stat al controalelor.

La 04 ianuarie 2019 executorul judecătorul Liliana Ababii a declarat recurs

împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei, cu menținerea hotărâri instanței de fond.

(f.d.166-177)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de apel a

interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept

material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. Instanța de apel la adoptarea

deciziei sale nu a luat în considerație faptul că Serviciul Fiscal de Stat nu a probat

expedierea în adresa executorului judecătoresc Liliana Ababii a delegației de control

în limitele termenului legal prevăzut, deoarece nu a fost cazul unui control inopinat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

18 octombrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 09 noiembrie

2018, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 09 noiembrie 2018.

Astfel, recursul declarat de către executorul judecătoresc Liliana Ababii la 04

ianuarie 2019, se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

executorul judecătoresc Liliana Ababii este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că executorul judecătoresc Liliana Ababii a indicat argumente ce țin de dezacordul

cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

3

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către executorul judecătoresc Liliana Ababii asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă executorul judecătoresc Liliana Ababii, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către executorul judecătoresc Liliana Ababii,

inadmisibil.

4

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către executorul judecătoresc Liliana Ababii, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5