3ra-819/19 — contestarea actelor administrative.

3ra-819/19 — contestarea actelor administrative. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-819/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: O. Cojocaru, S. Iorgov, E. Clim)

D E C I Z I E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Plagov Irina împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea din 29 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

c o n s t a t ă:

La 30 ianuarie 2017 Plagov Irina reprezentată de avocatul Armanu-Ghemu

Ludmila în baza mandatului seria MA nr. 0075652 din 26 ianuarie 2017, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în

prezent Serviciul Fiscal de Stat) cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii avocatul Armanu-Ghemu Ludmila a indicat că prin actele de

control nr. 5-675552 din 29 iulie 2016, nr. 5-675556 și nr. 5-675558 din 03 august

2016, inspectorii principali din cadrul Direcției impozitarea persoanelor fizice cu

venituri mari a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat au efectuat controlul fiscal prin

metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului

impozabil, al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit a

persoanei fizice Plagov Irina pentru perioada anilor 2013 – 2015.

Plagov Irina în termenii stabiliți a manifestat dezacordul în scris cu actele de

control, invocând că sursele financiare au fost primite de ea (transferate de peste

hotarele țării) de la compania „Thenelinex” Ltd, rezidentă a Ciprului, a cărui fondator

și director este Ciuntu Veaceslav.

1

O parte din sursele financiare au fost obținute în baza acordului de angajare nr.

2012 -7 semnat cu „Eximstar Oorldwide” Ltd.

A primit mijloace financiare din afara țării în baza unui contract civil și aceste

sume reprezintă surse de venit neimpozabile.

Prin decizia nr. 247 din 13 octombrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat, au fost respinse argumentele Irinei Plagov expuse în dezacordul la Actul de

control nr. 5-675556 din 03 august 2016 și s-a decis:

I. calcularea și încasarea la buget a sumei de 567.510, 95 de lei – impozit pe

venit obținut de persoana fizică Plagov Irina în perioada anului 2014;

II. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, conform

art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, a amenzii egale cu 100% din suma

diminuării ce a constituit 567.510,95 de lei;

III. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, majorarea

de întârziere calculată în cadrul controlului fiscal, conform art. 228 alin. (2)

și (3) din Codul fiscal, în mărime de 145.907,07 lei.

Prin decizia nr. 248 din 13 octombrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat, s-au respins argumentele Irinei Plagov expuse în dezacordul la actul de control nr.

5-675552 din 29 iulie 2016 și s-a decis:

I. calcularea și încasarea la buget a sumei de 507.886,97 de lei – impozit pe

venit obținut de persoana fizică Plagov Irina în perioada anului 2013;

II. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, conform

art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, a amenzii egale cu 100% din suma

diminuării ce a constituit 507.886,97 de lei;

III. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, majorarea

de întârziere calculată în cadrul controlului fiscal, conform art. 228 alin. (2)

și (3) din Codul fiscal, în mărime de 166.688,51 de lei.

Prin decizia nr. 249 din 13 octombrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat, au fost respinse argumentele Irinei Plagov expuse în dezacordul la Actul de

control nr. 5-675558 din 03 august 2016 și s-a decis:

I. calcularea și încasarea la buget a sumei de 230.160,26 de lei – impozit pe

venit obținut de persoana fizică Plagov Irina în perioada anului 2015;

II. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, conform

art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, a amenzii egale cu 100% din suma diminuării ce a

constituit 230.160,26 de lei;

IV. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, majorarea

de întârziere calculată în cadrul controlului fiscal, conform art. 228 alin. (2)

și (3) din Codul fiscal, în mărime de 32.544,66 de lei.

La 03 noiembrie 2016 Plagov Irina a depus contestație la Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat, solicitând anularea deciziilor nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13

octombrie 2016, ca fiind emise ilegal și neîntemeiat.

Prin decizia nr. 310 din 01 decembrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată, Irina Plagov fiind obligată să execute

deciziile nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare

fiscală.

Decizia nr. 310 din 01 decembrie 2016 Plagov Irina a recepționat-o la 04 ianuarie

2017.

2

Consideră Plagov Irina că în deciziile contestate în mod eronat se abordează

presupusele încălcări a legislației fiscale imputate ei, și anume: nedeclararea venitului

obținut în perioada anilor 2013 – 2015 și neonorarea obligației de achitare în termen la

buget a impozitului pe venit pentru anii 2013 – 2015, acestea neavând un suport

juridic.

În cadrul controlului fiscal, cât și ulterior, organul fiscal nu a ținut cont că sursele

financiare primite de Plagov Irina în perioada anilor 2013 – 2015 au fost transferate de

peste hotarele țării de la compania „Thenelinex” Ltd, rezidentă a Ciprului, a cărui

fondator și director este Ciuntu Veaceslav.

O parte din sursele financiare au fost obținute de Plagov Irina în baza acordului

de angajare nr. 2012 -7 semnat cu „Eximstar Oorldwide” Ltd, director Mary Jane

Maria.

Venitul obținut peste hotarele țării în urma realizării contractului nu poate fi

supus impozitării pe teritoriul Republicii Moldova.

Nu s-a ținut cont nici de faptul că contractul prezentat de Plagov Irina a fost

autentificat inclusiv și de către organele fiscale din Cipru.

Organul fiscal nu a întreprins măsuri pentru a elucida natura mijloacelor bănești

obținute de Plagov Irina pe teritoriul Ciprului.

În deciziile contestate se face referire la un răspuns incomplet al Ministerului

Finanțelor din Cipru din 23 decembrie 2015 potrivit căruia compania „Thenelinex”

LTD a fost fondată în Cipru la 08 aprilie 2011, cu nr. de înregistrare XXXXX, însă

Plagov Irina în calitate de persoană fizică nu figurează pe lista angajaților acestei

companii. Concomitent, menționându-se că în perioada anilor 2013 – 2015, de către

Plagov Irina și compania nominalizată supra nu au fost achitate careva taxe în bugetul

Republicii Cipru.

În scrisoarea enunțată au fost indicate date eronate referitor la denumirea

întreprinderii, în loc de cea corectă „Thenelinex” LTD s-a menționat greșit

„Thenelines” LTD, având în vedere faptul că potrivit certificatului din 09 aprilie 2009

emis de Ministerul Comerțului, Industriei și Turismului, Departamentul înregistrărilor

companiilor și birourilor de primire oficial Nicosia, Republica Cipru, se confirmă

înregistrarea firmei „Thenelinex” LTD, nr. de înregistrare XXXXX, director Ciuntu

Veaceslav, secretar Fadeeva Elena.

A fost ignorat faptul că actele de primire-predare a lucrărilor pentru perioadele

supuse controlului, în limba engleză și traducerile în limba rusă, nr. 1/PI din 24

decembrie 2012, nr. 2/PI din 27 decembrie 2013 și nr. 3/PI din 26 decembrie 2014,

confirmă executarea lucrărilor de Plagov Irina și lipsa pretențiilor beneficiarului.

Or, conform art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, toate îndoielile apărute la aplicarea

legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului.

A cerut Plagov Irina reprezentată de avocatul Armanu-Ghemu Ludmila admiterea

acțiunii, anularea deciziilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 247, nr. 248 și

nr. 249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală, prin care a fost

sancționată pentru nedeclararea venitului obținut pentru anul 2013 – 2015 și pentru

neonorarea obligației de achitare în termen la buget a impozitului pe venit pentru

perioada 2013 – 2015, anularea deciziei nr. 310 din 01 decembrie 2016, prin care a fost

respinsă contestația și menținute deciziile nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie

2016, ca fiind ilegale și neîntemeiate.

3

Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

a fost admisă în parte.

S-au anulat deciziile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 247, nr. 248 și nr.

249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea din 29 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanțele de judecată au motivat soluțiile că venitul obținut de Plagov Irina

pentru anii 2013 – 2015 nu poate fi catalogat la surse de venit impozabil conform art.

18 lit. o) din Codul fiscal, deoarece aceasta, ca persoană fizică, nu are calitatea de

subiect al impunerii și sumele obținute pe teritoriul Republicii Cipru nu constituie

obiect al impunerii în Republice Moldova.

Prevederile art. 13 alin. (1) lit. a), b), b1), c), d) și e) și art. 14 alin. (1) lit. a), b),

b1), c), d), e) din Codul fiscal, nu sunt aplicabile speței, dat fiind faptul că Plagov Irina

nu a obținut venit în Republica Moldova și nici nu a desfășurat activitate de

întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.

Organul fiscal nu a prezentat probe concludente că Plagov Irina s-a aflat pe

teritoriul Republicii Moldova cel puțin 183 de zile pe parcursul fiecărui an fiscal 2013

– 2015 pentru care a fost sancționată.

Instanțele de judecată au concluzionat că Plagov Irina, ca persoană fizică, nu a

obținut venit în Republica Moldova, nu a desfășurat activitate de întreprinzător pe

teritoriul Republicii Moldova, iar sursele financiare au fost primite de la compania

„Thenelinex” Ltd, rezidentă în Republica Cipru, pentru activitatea desfășurată pe

teritoriul Republicii Cipru, a cărui fondator și director este Ciuntu Veaceslav,

reclamanta fiind angajată în baza acordului de angajare nr. 2012-7, fapt ce denotă că

ultima nu este subiect al impunerii și lipsește obiectul impunerii, respectiv nu există

temei de sancționare a acesteia conform legislației Republicii Moldova, care stipulează

că cetățenii Republicii Moldova pot fi supuși impozitării în țară numai în cazul în care

ei sunt rezidenți în scopuri fiscale în Republica Moldova sau se află aici cel puțin 183

de zile pe parcursul anului fiscal.

Mai mult ca atât, în cazul Irinei Plagov, organul fiscal a aplicat metoda indirectă

de estimare a venitului impozabil.

Potrivit art. 2266 alin. (7) din Codul fiscal, obligația de a prezenta dovezi privind

caracterul impozabil al venitului estimat se pune pe seama Serviciului Fiscal de Stat.

Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul examinării cauzei, nu a prezentat dovezi

privind caracterul impozabil al venitului estimat, și anume dacă compania

„Thenelinex” Ltd a transferat pe contul Irinei Plagov sumele bănești, pe care organul

fiscal le-a determinat ca venit impozabil, sau că persoană fizică Plagov Irina personal a

transferat pe contul său sumele indicate în deciziile contestate, dacă prin transferul

acestor sume nu a fost comisă vreo încălcare/contravenție/infracțiune pe teritoriul

Republicii Cipru, pentru care este pasibilă de răspundere.

La 07 mai 2019 Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, iar la 20 septembrie 2019 a prezentat supliment la cererea de recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu

emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.

4

În susținerea recursului Serviciul Fiscal de Stat a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat cauza superficial, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material, în special nu a fost aplicat art. 14 alin. (1) și (2) din Convenția între Guvernul

Republicii Moldova și Guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri și

prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, ratificată prin Legea nr.

91 din 25 aprilie 2008, care prevede că sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 și

18, salariile, simbriile și alte remunerații similare, primite de un rezident al unui Stat

Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat, cu

excepția cazului, când munca salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă

munca salariată este exercitată în acest mod, remunerațiile astfel primite de acolo pot fi

impuse în acel celălalt Stat.

Indiferent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile, primite de un rezident al

unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat

Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menționat, dacă: a) primitorul este

prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile

în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat; b)

remunerațiile sunt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident

al celuilalt Stat, și c) remunerațiile nu sunt suportate de o reprezentanță permanentă pe

care patronul o are în celălalt Stat.

Instanțele de judecată nu au ținut cont că Plagov Irina în perioadele supuse

verificării 2013 – 2015 a fost rezidentă a Republicii Moldova, aflându-se pe teritoriul

țării o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul unui an și activitatea a desfășurat-

o în Republica Moldova, dar nu în Republica Cipru.

Mai mult ca atât, în ședința de judecată a primei instanțe din 13 martie 2018,

Plagov Irina a explicat: că nu a știut că mijloacele bănești transferate pe conturile sale

bancare urmează a fi declarate; că sumele respective nu au constituit salariul său, dar

erau investiții mai departe în paginile web; în anul 2011 Ciuntu Veaceslav (fondatorul

companiei Thenelinex LTD din Republica Cipru) a angajat-o la companie în calitate de

traducător, ajutor, iar în anul 2013 a înregistrat căsătoria; mai mult s-a aflat pe

teritoriul Republicii Moldova, decât pe teritoriul Ciprului pe parcursul fiecărui an

verificat, precum și că persoanele, pe care le-a angajat ca să o ajute, nu erau angajați

oficiali.

Afară de aceasta, Plagov Irina a comunicat că banii primiți au fost transferați

pentru executarea unui contract civil cu compania Thenelinex LTD din Republica

Cipru a cărui director este Ciuntu Veaceslav, care de fapt este soțul ei, fără însă de a

prezenta dovezi că acești bani au fost impozitați în țara de origine, Republica Cipru.

Potrivit informației nr. I.R.3.10.56.2/A V.2 P.5 din 23 decembrie 2015 eliberată

de Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru, compania Thenelinex LTD a fost fondată

în Republica Cipru la 08 aprilie 2011, cu nr. de înregistrare XXXXX.

Persoana fizică Plagov Irina nu figurează pe lista angajaților acestei companii.

Pentru perioadele 2014-2015, nu există date cu privire la Plagov Irina.

Suplimentar Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru a comunicat că Plagov

Irina și compania Thenelinex LTD în perioada anilor 2011 – 2015 nu au achitat careva

taxe în bugetul Republicii Cipru.

Extrasele bancare pentru perioadele fiscale supuse verificării de către organul

fiscal 2013 – 2015, expres prevăd că transferurile bănești reprezintă remunerarea

5

persoanei fizice Plagov Irina pentru munca prestată și nu cheltuieli ai companiei

Thenelinex LTD.

Din informația prezentată de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova rezultă că

Plagov Irina pe parcursul anilor 2013 – 2015 s-a deplasat peste hotarele Republicii

Moldova pe perioade scurte între 1 și 20 de zile.

La materialele dosarului sunt suficiente probe care demonstrează că Plagov Irina

a obținut venit din sursele aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea

desfășurată în Republica Moldova în perioadele supuse contorului fiscal 2013 – 2015.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa Serviciului Fiscal de Stat la 10 aprilie 2019

(f.d. 44, vol. II), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurent.

Cererea de recurs a fost depusă la 07 mai 2019, adică în termenul prevăzut de

lege.

La 03 iunie 2019 în adresa Irinei Plagov a fost expediată copia recursului depus

de Serviciul Fiscal de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 13 august 2019, Irina Plagov a depus referință, solicitând să fie declarat

inadmisibil recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, cu menținerea deciziei din 19

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că

instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele,

care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă

suportului probatoriu al cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare

la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

6

decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza în instanța de apel, din motivele

ce succed.

Din informațiile prezente la actele cauzei privind rulajul mijloacelor bănești,

soldul pe conturile bancare, tranzacțiile și operațiunile efectuate rezultă că în perioada

01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013, 01 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014 și 01

ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 pe conturile bancare ale Irinei Plagov deschise la

BC „Moldindconbank” SA au fost efectuate transferuri bănești în valută străină

parvenite din afara țării în sumă de: 5742,34 de dolari SUA și 163671,06 Euro (2013);

16484,83 de dolari SUA și 157137,48 de Euro (2014); 64285,35 de Euro, 16484,83 de

dolari SUA și 4383,60 de dolari SUA (2015), nefiind clară destinația acestor

transferuri (f.d. 135-157, vol. I).

La 03 septembrie 2015 în adresa Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a

prevenit sesizarea nr. 13/9-3427 din 03 septembrie 2015 a Serviciului Prevenirea și

Combaterea Spălării Banilor a Centrului National Anticorupție, prin care s-a solicitat

efectuarea controlului fiscal privind declararea veniturilor obținute de Plagov Irina și

achitarea impozitului pe venit pentru perioada anilor 2011 – 2015 (f.d. 134, vol. I).

În urma investigațiilor financiare întreprinse întru depistarea schemelor

frauduloase de legalizare a impozitelor și taxelor neachitate către bugetul de stat,

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a Centrului National Anticorupție

a depistat activitatea suspectă a lui Ciuntu Veaceslav și Irinei Plagov, care pe parcursul

anilor 2011- 2015 au obținut venituri în proporții deosebit de mari nedeclarate și

impozitate de către Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova

S-a stabilit că în perioada 11 mai 2011 – 15 iulie 2015 Ciuntu Veaceslav a primit

în cont mijloace bănești în sumă totală de 958388,54 de dolari SUA de la compania

Thenelinex LTD, rezidentă a Ciprului, având ca destinație „plata pentru luna ianuarie,

februarie, etc”.

În perioada 02 aprilie 2013 – 01 iulie 2015 compania nerezidentă Thenelinex

LTD a transferat pe contul Irinei Plagov mijloace bănești în valoare de 30495 de dolari

SUA și 372000 de Euro cu aceeași destinație.

S-a constatat că fondator și administrator al companiei Thenelinex LTD, rezidentă

a Ciprului, este Ciuntu Veaceslav, iar mijloacele financiare provin din activitatea

economică a companiei respective.

Fiind chestionat Ciuntu Veaceslav a comunicat că mijloacele bănești obținute de

el și soția sa Plagov Irina reprezintă venituri salariale, care au fost impozitate în Cipru,

conform acordului de evitare a dublei impozitări încheiat între Republica Moldova și

Cipru.

La 29 iulie 2016 și la 03 august 2016 inspectorii principali din cadrul Direcției

impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat, în baza deciziilor nr. 10/4-217, nr. 10/4-218 și nr. 10/4-219 din 23 iunie 2016

privind inițierea controlului fiscal, au efectuat controlul fiscal prin metoda verificării

tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al

corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice

7

Plagov Irina pentru perioadele anilor 2013 – 2015, în rezultatul căruia au fost

întocmite actele de control nr. 5-675552 din 29 iulie 2016, nr. 5-675556 și nr. 5-

675558 din 03 august 2016, prin care s-au depistat venituri estimate impozabil

nedeclarate: în mărime de 2832685,63 de lei pentru anul 2013; în mărime de

3174730.86 de lei pentru anul 2014 și în mărime de 1309165.45 de lei pentru anul

2015 (f.d. 103-108, 113-117, 122-126, vol. I).

La 25 august 2016 Plagov Irina a contestat la Inspectoratul Fiscal Principal de

Stat actele de control nr. 5-675552 din 29 iulie 2016, nr. 5-675556 și nr. 5-675558 din

03 august 2016 a Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari a

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, solicitând anularea acestora (f.d. 109, 118,

127, vol. I).

Prin deciziile nr. 247 din 13 octombrie 2016, nr. 248 din 13 octombrie 2016 și nr.

249 din 13 octombrie 2016 ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, au fost respinse

contestațiile Irinei Plagov și s-a încasat la bugetul de stat suma de 507886,97 de lei

impozitului pe venit obținut de Irina Plagov în perioada anului 2013; 567510, 95 de lei

impozitul pe venit obținut de Irina Plagov în perioada anului 2014 și 230160,26 de lei

impozitul pe venit obținut de Plagov Irina în perioada anului 2015.

S-au aplicat față de Plagov Irina amenzi și majorări de întârziere pentru încălcarea

legislației fiscale.

La 03 noiembrie 2016 Plagov Irina a depus contestație la Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat, solicitând anularea deciziilor nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13

octombrie 2016, ca fiind ilegale (f.d. 26-27, vol. I).

Prin decizia nr. 310 din 01 decembrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată, Irina Plagov fiind obligată să execute

deciziile nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare

fiscală (f.d. 18-21, vol. I).

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că nu au fost elucidate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, s-au interpretat

eronat normele de drept material.

Conform art. 5 pct. 5) lit. a) din Codul fiscal, rezident: a) orice persoană fizică

care corespunde uneia din cerințele: i) are domiciliu permanent în Republica Moldova,

inclusiv: - se află la tratament sau la odihnă, sau la învățătură, sau în deplasare peste

hotare; - este persoană cu funcții de răspundere a Republicii Moldova, aflată în

exercițiul funcțiuni peste hotare; ii) se află în Republica Moldova cel puțin 183 de zile

pe parcursul anului fiscal;

Potrivit art. 13 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii

sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoare

activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile

din orice surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.

Subiecții impunerii sunt obligați să declare venitul brut obținut din toate sursele.

Reieșind din prevederile art. 14 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, obiect al

impunerii constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv

facilitățile acordate de angajator, precum și din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor

8

la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii

Moldova care nu desfășoare activitate de întreprinzător.

Conform art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal (în vigoare la data inițierii

controlului fiscal și emiterii deciziilor contestate), sunt obligați să prezinte declarația

cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii

Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai societăților și acționari ai

fondurilor de investiții) care nu au obligații privind achitarea impozitului, dar obțin

venit impozabil din surse altele decât salariul.

Din conținutul art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, rezultă că contribuabilul care,

conform art. 83, este obligat să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit (fără

cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu

mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declarației (fără a ține cont de

prelungirea termenului).

În urma analizei datelor prezentate de către sursele indirecte de informații, s-a

identificat că în perioada anilor 2013 – 2015 persoana fizică Plagov Irina a obținut

venituri ce depășesc cumulativ suma de 1 milion de lei pentru fiecare an, iar ultima a

înregistrat venituri estimate impozabil nedeclarate, după cum urmează: în decursul

anului 2013 în mărime de 2832685,63 de lei; în decursul anului 2014 în mărime de

3174730,86 de lei și în decursul anului 2015 în mărime de 1309165,45 de lei.

În rezultatul controlului efectuat, organul fiscal a stabilit că contrar art. 83 alin.

(2) și art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, Plagov Irina nu a declarat și nu a achitat

impozitul pe venit în mărime de 507886,97 de lei pentru anul 2013; în mărime de

567510,95 de lei pentru anul 2014 și în mărime de 230160,26 de lei pentru anul 2015,

care conform art. 18 lit. o) din Codul fiscal, reprezintă surse de venit impozabile

obținute în urma transferurilor de peste hotarele Republicii Moldova.

Potrivit informației nr. I.R.3.10.56.2/A V.2 P.5 din 23 decembrie 2015 eliberată

de Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru, compania Thenelinex LTD a fost fondată

în Republica Cipru la 08 aprilie 2011, nr. de înregistrare XXXXX (f.d. 128-131, vol.

I).

Persoanele fizice Ciuntu Veaceslav și Plagov Irina nu figurează pe lista

angajaților acestei companii.

Pentru anii 2014-2015 aceștia nu au completat nicio declarație cu privire la

impozitul pe venit.

Pe parcursul perioadei 1/5/2011-15/7/2015 există niște calcule cu privire la

Ciuntu Veaceslav după cum urmează: 2011 – 5850 de Euro; 2012 – 18850 de Euro și

2013 – 18850 de Euro.

Pentru anii 2014 – 2015 nu există date disponibile.

Lipsesc informații că Plagov Irina și compania Thenelinex LTD în perioada anilor

2011 – 2015 au achitat careva taxe în bugetul Republicii Cipru, precum și nu se atestă

date că compania a efectuate alte tranzacții economice.

Din informația oferită de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, pe parcursul

anilor 2013 – 2015 Plagov Irina s-a deplasat peste hotarele Republicii Moldova în

intervale scurte de timp între 1 și 20 de zile, fapt ce denotă că în perioada supusă

controlului fiscal aceasta s-a aflat pe teritoriul țării o perioadă mai mare de 183 de zile

pe parcursul unui an și activitatea a desfășurat-o tot în Republica Moldova, dar nu în

Republica Cipru (f.d. 132-133, vol. I).

9

Instanța de apel nu a elucidat și nu s-a expus în privința rulajului mijloacelor

bănești parvenite din afara țării în valută străină pe conturile bancare ale Irinei Plagov

deschise la BC „Moldindconbank” SA în perioada 01 ianuarie 2013 –31 decembrie

2013; 01 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014 și 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015,

or, nu este clară destinația acestor transferuri bănești, adică ce reprezintă acestea

salariu sau alte plăți (f.d. 135-157, vol. I).

Afară de aceasta, în ședința de judecată a primei instanțe din 13 martie 2018,

Plagov Irina a explicat că:

- nu a știut că transferurile bănești parvenite din afara țării pe conturile sale

bancare urmează a fi declarate;

-banii obținuți nu au constituit salariul său, dar au fost investiții mai departe în

paginile web;

-în anul 2011 Ciuntu Veaceslav (fondatorul companiei Thenelinex LTD din

Republica Cipru) a angajat-o la companie în calitate de traducător, ajutor, iar în anul

2013 au înregistrat căsătoria;

-pe teritoriul Republicii Moldova s-a aflat mai mult decât pe teritoriul Republicii

Cipru pe parcursul fiecărui an verificat;

-banii i-a primit în Republica Moldova, deoarece aici locuiește, precum și că

persoanele, pe care le-a angajat, nu au fost înregistrați oficial (f.d. 234-235, vol. I).

La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului Serviciului Fiscal de

Stat că în speță urma să fie aplicată Convenția încheiată între Guvernul Republicii

Moldova și Guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea

evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, ratificată prin Legea nr. 91 din 25

aprilie 2008, care la articolul 14 alin. (1) și (2) stipulează că, sub rezerva prevederilor

articolelor 15, 17 și 18, salariile, simbriile și alte remunerații similare, primite de un

rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în

acest Stat, cu excepția cazului, când munca salariată este exercitată în celălalt Stat

Contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remunerațiile astfel

primite de acolo pot fi impuse în acel celălalt Stat.

Indiferent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile, primite de un rezident al

unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat

Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menționat, dacă: a) primitorul este

prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile

în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat; b)

remunerațiile sunt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident

al celuilalt Stat, și c) remunerațiile nu sunt suportate de o reprezentanță permanentă pe

care patronul o are în celălalt Stat.

Prima instanță și instanța de apel nu au ținut cont de circumstanțele și normele de

drept menționate, încălcând în așa mod dreptul recurentului la un proces echitabil.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c.

Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994; Lebedinschi c. Republicii Moldova,

hotărârea din 16 iunie 2015).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

10

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, de a casa integral

decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza la Curtea

de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2), art. 258 alin. (3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat.

Se casează integral decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Plagov Irina împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor

administrative, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

11