3ra-819/19 — contestarea actelor administrative.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative.
- Temei legal
- subiectii impunerii; obiectul impunerii; prezentarea declaratiei cu privire la impozitul pe venit; termenele, modul, forma, locul achitarii impozitului.
3ra-819/19 — contestarea actelor administrative. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-819/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: O. Cojocaru, S. Iorgov, E. Clim) D E C I Z I E 27 noiembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Victor Burduh Sveatoslav Moldovan examinând recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Plagov Irina împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani c o n s t a t ă: La 30 ianuarie 2017 Plagov Irina reprezentată de avocatul Armanu-Ghemu Ludmila în baza mandatului seria MA nr. 0075652 din 26 ianuarie 2017, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în prezent Serviciul Fiscal de Stat) cu privire la contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii avocatul Armanu-Ghemu Ludmila a indicat că prin actele de control nr. 5-675552 din 29 iulie 2016, nr. 5-675556 și nr. 5-675558 din 03 august 2016, inspectorii principali din cadrul Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat au efectuat controlul fiscal prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit a persoanei fizice Plagov Irina pentru perioada anilor 2013 – 2015. Plagov Irina în termenii stabiliți a manifestat dezacordul în scris cu actele de control, invocând că sursele financiare au fost primite de ea (transferate de peste hotarele țării) de la compania „Thenelinex” Ltd, rezidentă a Ciprului, a cărui fondator și director este Ciuntu Veaceslav.
1 O parte din sursele financiare au fost obținute în baza acordului de angajare nr. 2012 -7 semnat cu „Eximstar Oorldwide” Ltd. A primit mijloace financiare din afara țării în baza unui contract civil și aceste sume reprezintă surse de venit neimpozabile. Prin decizia nr. 247 din 13 octombrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, au fost respinse argumentele Irinei Plagov expuse în dezacordul la Actul de control nr. 5-675556 din 03 august 2016 și s-a decis: I. calcularea și încasarea la buget a sumei de 567.510, 95 de lei – impozit pe venit obținut de persoana fizică Plagov Irina în perioada anului 2014; II. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, conform art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, a amenzii egale cu 100% din suma diminuării ce a constituit 567.510,95 de lei; III.
aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, majorarea de întârziere calculată în cadrul controlului fiscal, conform art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, în mărime de 145.907,07 lei. Prin decizia nr. 248 din 13 octombrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, s-au respins argumentele Irinei Plagov expuse în dezacordul la actul de control nr. 5-675552 din 29 iulie 2016 și s-a decis: I. calcularea și încasarea la buget a sumei de 507.886,97 de lei – impozit pe venit obținut de persoana fizică Plagov Irina în perioada anului 2013; II. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, conform art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, a amenzii egale cu 100% din suma diminuării ce a constituit 507.886,97 de lei; III.
aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, majorarea de întârziere calculată în cadrul controlului fiscal, conform art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, în mărime de 166.688,51 de lei. Prin decizia nr. 249 din 13 octombrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, au fost respinse argumentele Irinei Plagov expuse în dezacordul la Actul de control nr. 5-675558 din 03 august 2016 și s-a decis: I. calcularea și încasarea la buget a sumei de 230.160,26 de lei – impozit pe venit obținut de persoana fizică Plagov Irina în perioada anului 2015; II. aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, conform art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, a amenzii egale cu 100% din suma diminuării ce a constituit 230.160,26 de lei; IV.
aplicarea față de Irina Plagov pentru încălcarea legislației fiscale, majorarea de întârziere calculată în cadrul controlului fiscal, conform art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, în mărime de 32.544,66 de lei. La 03 noiembrie 2016 Plagov Irina a depus contestație la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, solicitând anularea deciziilor nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016, ca fiind emise ilegal și neîntemeiat. Prin decizia nr. 310 din 01 decembrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată, Irina Plagov fiind obligată să execute deciziile nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală.
Decizia nr. 310 din 01 decembrie 2016 Plagov Irina a recepționat-o la 04 ianuarie 2017. 2 Consideră Plagov Irina că în deciziile contestate în mod eronat se abordează presupusele încălcări a legislației fiscale imputate ei, și anume: nedeclararea venitului obținut în perioada anilor 2013 – 2015 și neonorarea obligației de achitare în termen la buget a impozitului pe venit pentru anii 2013 – 2015, acestea neavând un suport juridic. În cadrul controlului fiscal, cât și ulterior, organul fiscal nu a ținut cont că sursele financiare primite de Plagov Irina în perioada anilor 2013 – 2015 au fost transferate de peste hotarele țării de la compania „Thenelinex” Ltd, rezidentă a Ciprului, a cărui fondator și director este Ciuntu Veaceslav.
O parte din sursele financiare au fost obținute de Plagov Irina în baza acordului de angajare nr. 2012 -7 semnat cu „Eximstar Oorldwide” Ltd, director Mary Jane Maria. Venitul obținut peste hotarele țării în urma realizării contractului nu poate fi supus impozitării pe teritoriul Republicii Moldova. Nu s-a ținut cont nici de faptul că contractul prezentat de Plagov Irina a fost autentificat inclusiv și de către organele fiscale din Cipru. Organul fiscal nu a întreprins măsuri pentru a elucida natura mijloacelor bănești obținute de Plagov Irina pe teritoriul Ciprului. În deciziile contestate se face referire la un răspuns incomplet al Ministerului Finanțelor din Cipru din 23 decembrie 2015 potrivit căruia compania „Thenelinex” LTD a fost fondată în Cipru la 08 aprilie 2011, cu nr. de înregistrare XXXXX, însă Plagov Irina în calitate de persoană fizică nu figurează pe lista angajaților acestei companii.
Concomitent, menționându-se că în perioada anilor 2013 – 2015, de către Plagov Irina și compania nominalizată supra nu au fost achitate careva taxe în bugetul Republicii Cipru. În scrisoarea enunțată au fost indicate date eronate referitor la denumirea întreprinderii, în loc de cea corectă „Thenelinex” LTD s-a menționat greșit „Thenelines” LTD, având în vedere faptul că potrivit certificatului din 09 aprilie 2009 emis de Ministerul Comerțului, Industriei și Turismului, Departamentul înregistrărilor companiilor și birourilor de primire oficial Nicosia, Republica Cipru, se confirmă înregistrarea firmei „Thenelinex” LTD, nr. de înregistrare XXXXX, director Ciuntu Veaceslav, secretar Fadeeva Elena.
A fost ignorat faptul că actele de primire-predare a lucrărilor pentru perioadele supuse controlului, în limba engleză și traducerile în limba rusă, nr. 1/PI din 24 decembrie 2012, nr. 2/PI din 27 decembrie 2013 și nr. 3/PI din 26 decembrie 2014, confirmă executarea lucrărilor de Plagov Irina și lipsa pretențiilor beneficiarului. Or, conform art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului.
A cerut Plagov Irina reprezentată de avocatul Armanu-Ghemu Ludmila admiterea acțiunii, anularea deciziilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală, prin care a fost sancționată pentru nedeclararea venitului obținut pentru anul 2013 – 2015 și pentru neonorarea obligației de achitare în termen la buget a impozitului pe venit pentru perioada 2013 – 2015, anularea deciziei nr. 310 din 01 decembrie 2016, prin care a fost respinsă contestația și menținute deciziile nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016, ca fiind ilegale și neîntemeiate. 3 Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost admisă în parte.
S-au anulat deciziile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală. În rest, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Instanțele de judecată au motivat soluțiile că venitul obținut de Plagov Irina pentru anii 2013 – 2015 nu poate fi catalogat la surse de venit impozabil conform art. 18 lit. o) din Codul fiscal, deoarece aceasta, ca persoană fizică, nu are calitatea de subiect al impunerii și sumele obținute pe teritoriul Republicii Cipru nu constituie obiect al impunerii în Republice Moldova.
Prevederile art. 13 alin. (1) lit. a), b), b1), c), d) și e) și art. 14 alin. (1) lit. a), b), b1), c), d), e) din Codul fiscal, nu sunt aplicabile speței, dat fiind faptul că Plagov Irina nu a obținut venit în Republica Moldova și nici nu a desfășurat activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova. Organul fiscal nu a prezentat probe concludente că Plagov Irina s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova cel puțin 183 de zile pe parcursul fiecărui an fiscal 2013 – 2015 pentru care a fost sancționată.
Instanțele de judecată au concluzionat că Plagov Irina, ca persoană fizică, nu a obținut venit în Republica Moldova, nu a desfășurat activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, iar sursele financiare au fost primite de la compania „Thenelinex” Ltd, rezidentă în Republica Cipru, pentru activitatea desfășurată pe teritoriul Republicii Cipru, a cărui fondator și director este Ciuntu Veaceslav, reclamanta fiind angajată în baza acordului de angajare nr. 2012-7, fapt ce denotă că ultima nu este subiect al impunerii și lipsește obiectul impunerii, respectiv nu există temei de sancționare a acesteia conform legislației Republicii Moldova, care stipulează că cetățenii Republicii Moldova pot fi supuși impozitării în țară numai în cazul în care ei sunt rezidenți în scopuri fiscale în Republica Moldova sau se află aici cel puțin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.
Mai mult ca atât, în cazul Irinei Plagov, organul fiscal a aplicat metoda indirectă de estimare a venitului impozabil. Potrivit art. 2266 alin. (7) din Codul fiscal, obligația de a prezenta dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimat se pune pe seama Serviciului Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul examinării cauzei, nu a prezentat dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimat, și anume dacă compania „Thenelinex” Ltd a transferat pe contul Irinei Plagov sumele bănești, pe care organul fiscal le-a determinat ca venit impozabil, sau că persoană fizică Plagov Irina personal a transferat pe contul său sumele indicate în deciziile contestate, dacă prin transferul acestor sume nu a fost comisă vreo încălcare/contravenție/infracțiune pe teritoriul Republicii Cipru, pentru care este pasibilă de răspundere.
La 07 mai 2019 Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 20 septembrie 2019 a prezentat supliment la cererea de recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.
4 În susținerea recursului Serviciul Fiscal de Stat a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza superficial, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, în special nu a fost aplicat art. 14 alin. (1) și (2) din Convenția între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, ratificată prin Legea nr. 91 din 25 aprilie 2008, care prevede că sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 și 18, salariile, simbriile și alte remunerații similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepția cazului, când munca salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant.
Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remunerațiile astfel primite de acolo pot fi impuse în acel celălalt Stat. Indiferent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menționat, dacă: a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat; b) remunerațiile sunt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident al celuilalt Stat, și c) remunerațiile nu sunt suportate de o reprezentanță permanentă pe care patronul o are în celălalt Stat.
Instanțele de judecată nu au ținut cont că Plagov Irina în perioadele supuse verificării 2013 – 2015 a fost rezidentă a Republicii Moldova, aflându-se pe teritoriul țării o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul unui an și activitatea a desfășurat- o în Republica Moldova, dar nu în Republica Cipru.
Mai mult ca atât, în ședința de judecată a primei instanțe din 13 martie 2018, Plagov Irina a explicat: că nu a știut că mijloacele bănești transferate pe conturile sale bancare urmează a fi declarate; că sumele respective nu au constituit salariul său, dar erau investiții mai departe în paginile web; în anul 2011 Ciuntu Veaceslav (fondatorul companiei Thenelinex LTD din Republica Cipru) a angajat-o la companie în calitate de traducător, ajutor, iar în anul 2013 a înregistrat căsătoria; mai mult s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova, decât pe teritoriul Ciprului pe parcursul fiecărui an verificat, precum și că persoanele, pe care le-a angajat ca să o ajute, nu erau angajați oficiali.
Afară de aceasta, Plagov Irina a comunicat că banii primiți au fost transferați pentru executarea unui contract civil cu compania Thenelinex LTD din Republica Cipru a cărui director este Ciuntu Veaceslav, care de fapt este soțul ei, fără însă de a prezenta dovezi că acești bani au fost impozitați în țara de origine, Republica Cipru. Potrivit informației nr. I.R.3.10.56.2/A V.2 P.5 din 23 decembrie 2015 eliberată de Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru, compania Thenelinex LTD a fost fondată în Republica Cipru la 08 aprilie 2011, cu nr. de înregistrare XXXXX. Persoana fizică Plagov Irina nu figurează pe lista angajaților acestei companii. Pentru perioadele 2014-2015, nu există date cu privire la Plagov Irina.
Suplimentar Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru a comunicat că Plagov Irina și compania Thenelinex LTD în perioada anilor 2011 – 2015 nu au achitat careva taxe în bugetul Republicii Cipru. Extrasele bancare pentru perioadele fiscale supuse verificării de către organul fiscal 2013 – 2015, expres prevăd că transferurile bănești reprezintă remunerarea 5 persoanei fizice Plagov Irina pentru munca prestată și nu cheltuieli ai companiei Thenelinex LTD. Din informația prezentată de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova rezultă că Plagov Irina pe parcursul anilor 2013 – 2015 s-a deplasat peste hotarele Republicii Moldova pe perioade scurte între 1 și 20 de zile.
La materialele dosarului sunt suficiente probe care demonstrează că Plagov Irina a obținut venit din sursele aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea desfășurată în Republica Moldova în perioadele supuse contorului fiscal 2013 – 2015. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa Serviciului Fiscal de Stat la 10 aprilie 2019 (f.d. 44, vol. II), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurent.
Cererea de recurs a fost depusă la 07 mai 2019, adică în termenul prevăzut de lege. La 03 iunie 2019 în adresa Irinei Plagov a fost expediată copia recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 13 august 2019, Irina Plagov a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, cu menținerea deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral 6 decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza în instanța de apel, din motivele ce succed.
Din informațiile prezente la actele cauzei privind rulajul mijloacelor bănești, soldul pe conturile bancare, tranzacțiile și operațiunile efectuate rezultă că în perioada 01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2013, 01 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014 și 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 pe conturile bancare ale Irinei Plagov deschise la BC „Moldindconbank” SA au fost efectuate transferuri bănești în valută străină parvenite din afara țării în sumă de: 5742,34 de dolari SUA și 163671,06 Euro (2013); 16484,83 de dolari SUA și 157137,48 de Euro (2014); 64285,35 de Euro, 16484,83 de dolari SUA și 4383,60 de dolari SUA (2015), nefiind clară destinația acestor transferuri (f.d.
135-157, vol. I). La 03 septembrie 2015 în adresa Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a prevenit sesizarea nr. 13/9-3427 din 03 septembrie 2015 a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a Centrului National Anticorupție, prin care s-a solicitat efectuarea controlului fiscal privind declararea veniturilor obținute de Plagov Irina și achitarea impozitului pe venit pentru perioada anilor 2011 – 2015 (f.d.
134, vol. I). În urma investigațiilor financiare întreprinse întru depistarea schemelor frauduloase de legalizare a impozitelor și taxelor neachitate către bugetul de stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a Centrului National Anticorupție a depistat activitatea suspectă a lui Ciuntu Veaceslav și Irinei Plagov, care pe parcursul anilor 2011- 2015 au obținut venituri în proporții deosebit de mari nedeclarate și impozitate de către Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova S-a stabilit că în perioada 11 mai 2011 – 15 iulie 2015 Ciuntu Veaceslav a primit în cont mijloace bănești în sumă totală de 958388,54 de dolari SUA de la compania Thenelinex LTD, rezidentă a Ciprului, având ca destinație „plata pentru luna ianuarie, februarie, etc”.
În perioada 02 aprilie 2013 – 01 iulie 2015 compania nerezidentă Thenelinex LTD a transferat pe contul Irinei Plagov mijloace bănești în valoare de 30495 de dolari SUA și 372000 de Euro cu aceeași destinație. S-a constatat că fondator și administrator al companiei Thenelinex LTD, rezidentă a Ciprului, este Ciuntu Veaceslav, iar mijloacele financiare provin din activitatea economică a companiei respective. Fiind chestionat Ciuntu Veaceslav a comunicat că mijloacele bănești obținute de el și soția sa Plagov Irina reprezintă venituri salariale, care au fost impozitate în Cipru, conform acordului de evitare a dublei impozitări încheiat între Republica Moldova și Cipru.
La 29 iulie 2016 și la 03 august 2016 inspectorii principali din cadrul Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în baza deciziilor nr. 10/4-217, nr. 10/4-218 și nr. 10/4-219 din 23 iunie 2016 privind inițierea controlului fiscal, au efectuat controlul fiscal prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice 7 Plagov Irina pentru perioadele anilor 2013 – 2015, în rezultatul căruia au fost întocmite actele de control nr. 5-675552 din 29 iulie 2016, nr. 5-675556 și nr. 5- 675558 din 03 august 2016, prin care s-au depistat venituri estimate impozabil nedeclarate: în mărime de 2832685,63 de lei pentru anul 2013; în mărime de 3174730.86 de lei pentru anul 2014 și în mărime de 1309165.45 de lei pentru anul 2015 (f.d.
103-108, 113-117, 122-126, vol. I). La 25 august 2016 Plagov Irina a contestat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat actele de control nr. 5-675552 din 29 iulie 2016, nr. 5-675556 și nr. 5-675558 din 03 august 2016 a Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, solicitând anularea acestora (f.d.
109, 118, 127, vol. I). Prin deciziile nr. 247 din 13 octombrie 2016, nr. 248 din 13 octombrie 2016 și nr. 249 din 13 octombrie 2016 ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, au fost respinse contestațiile Irinei Plagov și s-a încasat la bugetul de stat suma de 507886,97 de lei impozitului pe venit obținut de Irina Plagov în perioada anului 2013; 567510, 95 de lei impozitul pe venit obținut de Irina Plagov în perioada anului 2014 și 230160,26 de lei impozitul pe venit obținut de Plagov Irina în perioada anului 2015. S-au aplicat față de Plagov Irina amenzi și majorări de întârziere pentru încălcarea legislației fiscale. La 03 noiembrie 2016 Plagov Irina a depus contestație la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, solicitând anularea deciziilor nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016, ca fiind ilegale (f.d.
26-27, vol. I). Prin decizia nr. 310 din 01 decembrie 2016 a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată, Irina Plagov fiind obligată să execute deciziile nr. 247, nr. 248 și nr. 249 din 13 octombrie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală (f.d. 18-21, vol. I). Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că nu au fost elucidate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, s-au interpretat eronat normele de drept material.
Conform art. 5 pct. 5) lit. a) din Codul fiscal, rezident: a) orice persoană fizică care corespunde uneia din cerințele: i) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv: - se află la tratament sau la odihnă, sau la învățătură, sau în deplasare peste hotare; - este persoană cu funcții de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exercițiul funcțiuni peste hotare; ii) se află în Republica Moldova cel puțin 183 de zile pe parcursul anului fiscal; Potrivit art. 13 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoare activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.
Subiecții impunerii sunt obligați să declare venitul brut obținut din toate sursele. Reieșind din prevederile art. 14 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, obiect al impunerii constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor 8 la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoare activitate de întreprinzător.
Conform art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal (în vigoare la data inițierii controlului fiscal și emiterii deciziilor contestate), sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai societăților și acționari ai fondurilor de investiții) care nu au obligații privind achitarea impozitului, dar obțin venit impozabil din surse altele decât salariul. Din conținutul art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, rezultă că contribuabilul care, conform art. 83, este obligat să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declarației (fără a ține cont de prelungirea termenului).
În urma analizei datelor prezentate de către sursele indirecte de informații, s-a identificat că în perioada anilor 2013 – 2015 persoana fizică Plagov Irina a obținut venituri ce depășesc cumulativ suma de 1 milion de lei pentru fiecare an, iar ultima a înregistrat venituri estimate impozabil nedeclarate, după cum urmează: în decursul anului 2013 în mărime de 2832685,63 de lei; în decursul anului 2014 în mărime de 3174730,86 de lei și în decursul anului 2015 în mărime de 1309165,45 de lei.
În rezultatul controlului efectuat, organul fiscal a stabilit că contrar art. 83 alin. (2) și art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, Plagov Irina nu a declarat și nu a achitat impozitul pe venit în mărime de 507886,97 de lei pentru anul 2013; în mărime de 567510,95 de lei pentru anul 2014 și în mărime de 230160,26 de lei pentru anul 2015, care conform art. 18 lit. o) din Codul fiscal, reprezintă surse de venit impozabile obținute în urma transferurilor de peste hotarele Republicii Moldova. Potrivit informației nr. I.R.3.10.56.2/A V.2 P.5 din 23 decembrie 2015 eliberată de Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru, compania Thenelinex LTD a fost fondată în Republica Cipru la 08 aprilie 2011, nr. de înregistrare XXXXX (f.d.
128-131, vol. I). Persoanele fizice Ciuntu Veaceslav și Plagov Irina nu figurează pe lista angajaților acestei companii. Pentru anii 2014-2015 aceștia nu au completat nicio declarație cu privire la impozitul pe venit. Pe parcursul perioadei 1/5/2011-15/7/2015 există niște calcule cu privire la Ciuntu Veaceslav după cum urmează: 2011 – 5850 de Euro; 2012 – 18850 de Euro și 2013 – 18850 de Euro. Pentru anii 2014 – 2015 nu există date disponibile. Lipsesc informații că Plagov Irina și compania Thenelinex LTD în perioada anilor 2011 – 2015 au achitat careva taxe în bugetul Republicii Cipru, precum și nu se atestă date că compania a efectuate alte tranzacții economice.
Din informația oferită de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, pe parcursul anilor 2013 – 2015 Plagov Irina s-a deplasat peste hotarele Republicii Moldova în intervale scurte de timp între 1 și 20 de zile, fapt ce denotă că în perioada supusă controlului fiscal aceasta s-a aflat pe teritoriul țării o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul unui an și activitatea a desfășurat-o tot în Republica Moldova, dar nu în Republica Cipru (f.d. 132-133, vol. I). 9 Instanța de apel nu a elucidat și nu s-a expus în privința rulajului mijloacelor bănești parvenite din afara țării în valută străină pe conturile bancare ale Irinei Plagov deschise la BC „Moldindconbank” SA în perioada 01 ianuarie 2013 –31 decembrie 2013; 01 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014 și 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015, or, nu este clară destinația acestor transferuri bănești, adică ce reprezintă acestea salariu sau alte plăți (f.d.
135-157, vol. I). Afară de aceasta, în ședința de judecată a primei instanțe din 13 martie 2018, Plagov Irina a explicat că: - nu a știut că transferurile bănești parvenite din afara țării pe conturile sale bancare urmează a fi declarate; -banii obținuți nu au constituit salariul său, dar au fost investiții mai departe în paginile web; -în anul 2011 Ciuntu Veaceslav (fondatorul companiei Thenelinex LTD din Republica Cipru) a angajat-o la companie în calitate de traducător, ajutor, iar în anul 2013 au înregistrat căsătoria; -pe teritoriul Republicii Moldova s-a aflat mai mult decât pe teritoriul Republicii Cipru pe parcursul fiecărui an verificat; -banii i-a primit în Republica Moldova, deoarece aici locuiește, precum și că persoanele, pe care le-a angajat, nu au fost înregistrați oficial (f.d.
234-235, vol. I). La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului Serviciului Fiscal de Stat că în speță urma să fie aplicată Convenția încheiată între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, ratificată prin Legea nr. 91 din 25 aprilie 2008, care la articolul 14 alin. (1) și (2) stipulează că, sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 și 18, salariile, simbriile și alte remunerații similare, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat, cu excepția cazului, când munca salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant.
Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remunerațiile astfel primite de acolo pot fi impuse în acel celălalt Stat. Indiferent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile, primite de un rezident al unui Stat Contractant în legătură cu munca salariată exercitată în celălalt Stat Contractant, vor fi impuse numai în primul Stat menționat, dacă: a) primitorul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile în orice perioadă de douăsprezece luni, ce se începe sau se termină în anul fiscal dat; b) remunerațiile sunt plătite de un patron sau în numele unui patron, care nu este rezident al celuilalt Stat, și c) remunerațiile nu sunt suportate de o reprezentanță permanentă pe care patronul o are în celălalt Stat.
Prima instanță și instanța de apel nu au ținut cont de circumstanțele și normele de drept menționate, încălcând în așa mod dreptul recurentului la un proces echitabil.
Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994; Lebedinschi c. Republicii Moldova, hotărârea din 16 iunie 2015). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul 10 specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, de a casa integral decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza la Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 247, 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat. Se casează integral decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Plagov Irina împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Victor Burduh Sveatoslav Moldovan 11
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.