3ra-221/19 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului

Dosarul nr. 3ra-221/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vladimir Țurcan,

reprezentat de avocatul Gheorghe Malic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir

Țurcan împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absentei forțate de la

muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a respins apelul declarat de către Vladimir Țurcan și s-a menținut hotărârea din 02

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată :

La 08 septembrie 2016 Vladimir Țurcan s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, ulterior și-a completat acțiunea, împotriva Ministerului Afacerilor Interne,

prin care a solicitat anularea ordinului nr. 102ef. din 15 iunie 2016 „Cu privire la

destituirea din funcția deținută a lui Vladimir Țurcan, șef al Direcției generale

analiză, monitorizare și evaluare a polițiștilor a MAI”, încasarea tuturor plăților ce

se cuvin în perioada în care a fost lipsit de dreptul la muncă și a altor drepturi conexe

funcției publice, până la data restabilirii în serviciu, a prejudiciului moral în mărime

de 30 000 lei și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 153-158, vol. I)

În motivarea cererii reclamantul a invocat că a activat în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne începând cu 22 august 2011 în funcția de director al Direcției

generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, reconfirmat în funcție la data

de 07 martie 2013, prin ordinul nr. 168ef.

A indicat că prin ordinul nr. 86EF. din 08 mai 2014 Ministerul Afacerilor

Interne a suspendat raporturile de serviciu cu Vladimir Țurcan, în conformitate cu

1

art. 53 lit. c) al Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

La 23 mai 2016 Comisia Națională de Integritate s-a adresat cu sesizarea nr.

04/1327 Ministerului Afacerilor Interne în vederea destituirii din funcția publică a

lui Vladimir Țurcan.

Prin ordinul nr. 102ef. din 15 iunie 2016 „Cu privire la destituirea din funcția

deținută a lui Vladimir Țurcan, șef al Direcției generale analiză, monitorizare și

evaluare a polițiștilor a MAI” a fost destituit din funcția publică din 17 iunie 2016

în baza sesizării Comisiei Naționale de Integritate nr. 04/1327 din 23 mai 2016 și a

actului de constatare al Comisiei Naționale de Integritate nr. 04/22 din 23.06.2013.

Reclamantul a menționat că în ordinul contestat s-a strecurat o informație falsă,

precum că a deținut funcția de administrator în cadrul SRL „Euro-Metal”, care nu

corespunde adevărului.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 14 iulie 2016 a înaintat

Ministerului Afacerilor Interne o cerere prealabilă, la care nu a primit nici un

răspuns, iar la 08 septembrie 2016 a depus acțiunea în instanță.

Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Țurcan împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la anularea ordinului, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru perioada absentei forțate de la muncă, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată ca fiind tardivă. (f.d.

201, 233-235, vol. I)

Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Vladimir Țurcan și s-a menținut hotărârea din 02 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 245, 246-251, vol. I)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că litigiul dedus

judecății este unul de muncă, că funcția, din care a fost destituit Vladimir Țurcan,

prin ordinul nr. 102ef. din 15 iunie 2016 și anume șef al Direcției generale analiză,

monitorizare și evaluare a polițiștilor a MAI, este una publică și litigiul urmează a fi

examinat prin prisma Legii contenciosului administrativ, respectiv și termenul de

adresare în judecată urmează a fi calculat și aplicat conform regulilor stabilite de art.

17 alin. (1) lit. c).

În speță, instanțele au constatat că termenul de adresare în judecată a început a

curge de la data aducerii la cunoștință lui Vladimir Țurcan a ordinului nr. 102ef. din

15 iunie 2016. Acțiunea a fost depusă în instanță peste termen, la data de 08

septembrie 2016, fără o solicitare suplimentară de repunere a acțiunii în termen.

La 03 ianuarie 2019 Vladimir Țurcan, reprezentat de avocatul Gheorghe Malic

a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite integral acțiunea. (f.d. 2-11,

vol. II)

În motivarea recursului a invocat că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor

au aplicat eronat normele de drept material, exprimate prin aplicarea unor legi care

nu trebuiau să fie aplicate, prin interpretarea eronată a legii, care a dus la soluționarea

greșită a cauze, or, erorile comise au provocat încălcarea drepturilor li libertăților

fundamentale ale omului.

2

La 05 martie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a depus referință, prin care a

solicitat a declara recursul lui Vladimir Țurcan ca fiind inadmisibil. (f.d. 15-16, vol.

II)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 noiembrie

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vladimir

Țurcan, reprezentat de avocatul Gheorghe Malic este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

3

declarat de către Vladimir Țurcan, reprezentat de avocatul Gheorghe Malic

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Vladimir Țurcan, reprezentat de avocatul Gheorghe Malic,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Vladimir Țurcan, reprezentat de avocatul Gheorghe

Malic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4