3r-266/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie

Dosarul nr. 3r-266/19 Prima instanță: Judecătoria Grigoriopol (N. Costin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Malîi, V. Negru) D E C I Z I E 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Sergiu Țurcan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Țurcan împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție, împotriva încheierii din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan Sergiu c o n s t a t ă: La 26 august 2014 Sergiu Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, solicitând anularea ordinului pârâtului nr. 419 ef din 15 iulie 2014 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratul de Poliție Botanica a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, locotenent-major de poliție Sergiu Țurcan”, restabilirea în funcția de ofițer de urmărire penală a Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Botanica a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției. Prin hotărârea din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Țurcan împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere și restabilirea în funcție. Prin decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Sergiu Țurcan și s-a menținut hotărârea din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol.

Prin încheierea din 12 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Sergiu Țurcan împotriva deciziei din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău. La 26 martie 2019 Sergiu Țurcan a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 12 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 12 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, admiterea recursului declarat, casarea deciziei din 15 decembrie 2016 a instanței de apel și a hotărârii primei instanțe din 12 iulie 2016, examinarea cauzei în fond cu emiterea unei noi hotărâri privind anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 419 ef din 15 iulie 2014 cu restabilirea în funcția deținută până la 15 iulie 2014 în cadrul Inspectoratului de Poliție Botanica, în funcția de ofițer de 1 urmărire penală, cu achitarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu cu executarea imediată a hotărârii.

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan Sergiu. La 27 iunie 2019 Țurcan Sergiu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin încheierea din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan Sergiu. La 07 noiembrie 2019 Țurcan Sergiu a depus recurs împotriva încheierii 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că argumentele instanței de revizuire indicate în încheierea supusă recursului – achitarea pe latura penală a faptelor comise și constatate ca încălcări disciplinare în cadrul anchetei de serviciu, nu constituie temei de absolvire de răspundere disciplinară pentru încălcările constatate ca abateri disciplinare, vin în contradicție cu constatările invocate în hotărârea din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol, menținute prin decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău – constatarea faptei penale presupune și săvârșirea abaterilor disciplinare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. Prin prisma art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 03 octombrie 2019, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 07 noiembrie 2019 este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. 2 În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-171. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele considerente. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs nu are suport legal și nu constituie temei de casare a încheierii contestate. Colegiul reține că recurentul a invocat drept temei pentru declararea revizuirii art.449 lit. b) și e) Cod de procedură civilă.

Invocând prevederile art. 449 lit. b) și e) Cod de procedură civilă, revizuentul a menționat că prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul procurorului în Procuratura Anticorupție, Catan Sergiu, declarat împotriva sentinței din 27 ianuarie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, casând sentința parțial, inclusiv din oficiu și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a achitat Țurcan Sergiu, învinuit în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Iar prin decizia din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza penală privindu-l pe Țurcan Sergiu.

Astfel, în opinia revizuentului, cu autoritate de lucru judecat, pe de o parte Judecătoria Botanica a constatat că apelantul a fost pus ilegal sub învinuire, iar pe de altă parte, instanța de fond, Judecătoria Grigoriopol ,a emis o hotărâre în baza unor acțiuni care au fost recunoscute ulterior ilegale.

Or, temeiul veritabil reținut de instanța de fond, cât și de instanța de apel, a decăzut odată cu pronunțarea publică la 27 martie 2019 a deciziei Curții Supreme de Justiție, fapt ce în opinia revizuentului, constituie temei de revizuire a deciziei instanței de apel cu casarea acesteia, admiterea apelului declarat de Sergiu Țurcan împotriva hotărârii din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, adică anularea ordinului de concediere nr. 419 ef din 15.07.2014 al IGP cu restabilirea în funcția deținută până la 15.07.2014 în cadrul IP Botanica, în calitate de ofițer de urmărire penală și achitarea salariului pentru lipsirea forțată de la serviciu, cu executarea imediată a hotărârii.

În conformitate cu art.449 lit. b) și e) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care b) - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; e) - s-a anulat ori s-a modificat 3 hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că din dispozițiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac, Colegiul găsește oportun a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind justă concluzia Curții de Apel Chișinău de respingere a temeiurilor de revizuire invocate și anume că atât prin decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cât și prin hotărârea din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol, instanțele nu au pus la baza soluției sale învinuirea adusă revizuentului în ordine penală, ci au constatat temeiul eliberării din serviciu din încălcarea disciplinară constatată în cadrul anchetei de serviciu. Or, pentru a putea invoca temeiul de revizuire prevăzut de art.449 lit. e) Cod de procedură civilă, este important ca actul de dispoziție în cauză (hotărârea, sentința, ordonanța sau decizia) să devină irevocabil și ca acest act să fi stat la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii.

Justificarea acestui temei ar consta din faptul că au intervenit modificări în materialul probator pe care s-a sprijinit inastanța la pronunțarea hotărârii. Astfel, Colegiul consideră că este întemeiată aprecierea instanței de revizuire a Curții de Apel Chișinău pusă la baza respingerii argumentului revizuirii, că soluția instanței de judecată menținută prin decizia supusă revizuirii nu s-a axat pe marginea sentinței casate ulterior, însă pe acțiunile revizuentului prin prisma prevederilor Codului muncii și ale Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Or, faptul necondamnării persoanei într-o cauză penală, nu exclude aplicarea sancțiunilor disciplinare în ordine civilă, în condițiile în care legislația în vigoare permite aplicarea sancțiunilor disciplinare de către angajator pentru abaterile disciplinare comise.

Mai mult, în cadrul judecării anterioare a pricinii, instanța de judecată a pus la baza soluției pronunțate circumstanțele constatate în cadrul anchetei de serviciu și i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, însă nu și-a bazat soluția pe circumstanțele constatate în cadrul procesului penal finalizat cu achitarea revizuentului. Referitor la invocarea prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, drept temei de revizuire, Colegiul reține că pentru a redeschide procesul pe acest temei este important ca circumstanțele nou descoperite trebuie să aibă importanță 4 esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de fond, trebuie să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării pricinii civile.

La fel, mijloacele de probă prin care se constată „circumstanțele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărârea revizuită, iar revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința sa. Colegiul reține că revizuentul nu a prezentat careva circumstanțe nou descoperite, acest temei de revizuire invocat purtând un caracter declarativ, fiind lipsit de substanță. Pertinentă speței, Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art.6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de drept pertinente, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3), art.258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Țurcan Sergiu.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 5