3r-266/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie

3r-266/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3r-266/19

Prima instanță: Judecătoria Grigoriopol (N. Costin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Malîi, V. Negru)

D E C I Z I E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Sergiu Țurcan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Țurcan împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și restabilirea în

funcție,

împotriva încheierii din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan Sergiu

c o n s t a t ă:

La 26 august 2014 Sergiu Țurcan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

solicitând anularea ordinului pârâtului nr. 419 ef din 15 iulie 2014 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajatului Inspectoratul de Poliție Botanica a Direcției

de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, locotenent-major de poliție Sergiu Țurcan”, restabilirea în funcția

de ofițer de urmărire penală a Secției urmărire penală a Inspectoratului de Poliție

Botanica a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției.

Prin hotărârea din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Sergiu Țurcan împotriva Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

anularea ordinului de concediere și restabilirea în funcție.

Prin decizia din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Sergiu Țurcan și s-a menținut hotărârea din 12 iulie 2016 a

Judecătoriei Grigoriopol.

Prin încheierea din 12 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Sergiu Țurcan împotriva deciziei din 15 decembrie

2016 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 martie 2019 Sergiu Țurcan a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 12 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea încheierii din 12 aprilie 2017 a Curții Supreme de

Justiție, admiterea recursului declarat, casarea deciziei din 15 decembrie 2016 a

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe din 12 iulie 2016, examinarea cauzei

în fond cu emiterea unei noi hotărâri privind anularea ordinului Inspectoratului

General al Poliției nr. 419 ef din 15 iulie 2014 cu restabilirea în funcția deținută până

la 15 iulie 2014 în cadrul Inspectoratului de Poliție Botanica, în funcția de ofițer de

1

urmărire penală, cu achitarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu cu

executarea imediată a hotărârii.

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan Sergiu.

La 27 iunie 2019 Țurcan Sergiu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan Sergiu.

La 07 noiembrie 2019 Țurcan Sergiu a depus recurs împotriva încheierii 03

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că argumentele instanței de revizuire indicate

în încheierea supusă recursului – achitarea pe latura penală a faptelor comise și

constatate ca încălcări disciplinare în cadrul anchetei de serviciu, nu constituie temei

de absolvire de răspundere disciplinară pentru încălcările constatate ca abateri

disciplinare, vin în contradicție cu constatările invocate în hotărârea din 12 iulie

2016 a Judecătoriei Grigoriopol, menținute prin decizia din 15 decembrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău – constatarea faptei penale presupune și săvârșirea

abaterilor disciplinare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) al

Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

Prin prisma art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 03 octombrie

2019, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar

lipsesc. Astfel, recursul declarat la 07 noiembrie 2019 este depus cu respectarea

termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

2

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169-171.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură

civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele considerente.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs nu are suport legal și nu constituie temei de

casare a încheierii contestate.

Colegiul reține că recurentul a invocat drept temei pentru declararea revizuirii

art.449 lit. b) și e) Cod de procedură civilă.

Invocând prevederile art. 449 lit. b) și e) Cod de procedură civilă, revizuentul

a menționat că prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a

admis apelul procurorului în Procuratura Anticorupție, Catan Sergiu, declarat

împotriva sentinței din 27 ianuarie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica,

casând sentința parțial, inclusiv din oficiu și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care

s-a achitat Țurcan Sergiu, învinuit în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Iar prin decizia din 27 martie 2019 a

Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău în cauza penală privindu-l pe Țurcan Sergiu.

Astfel, în opinia revizuentului, cu autoritate de lucru judecat, pe de o parte

Judecătoria Botanica a constatat că apelantul a fost pus ilegal sub învinuire, iar pe

de altă parte, instanța de fond, Judecătoria Grigoriopol ,a emis o hotărâre în baza

unor acțiuni care au fost recunoscute ulterior ilegale.

Or, temeiul veritabil reținut de instanța de fond, cât și de instanța de apel, a

decăzut odată cu pronunțarea publică la 27 martie 2019 a deciziei Curții Supreme de

Justiție, fapt ce în opinia revizuentului, constituie temei de revizuire a deciziei

instanței de apel cu casarea acesteia, admiterea apelului declarat de Sergiu Țurcan

împotriva hotărârii din 12 iulie 2016 a Judecătoriei Grigoriopol cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii, adică anularea ordinului de concediere nr. 419 ef din

15.07.2014 al IGP cu restabilirea în funcția deținută până la 15.07.2014 în cadrul IP

Botanica, în calitate de ofițer de urmărire penală și achitarea salariului pentru

lipsirea forțată de la serviciu, cu executarea imediată a hotărârii.

În conformitate cu art.449 lit. b) și e) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care b) - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; e) - s-a anulat ori s-a modificat

3

hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru

emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că din dispozițiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este

o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește oportun a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul

procedural.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție apreciază ca fiind justă concluzia Curții de Apel Chișinău de respingere a

temeiurilor de revizuire invocate și anume că atât prin decizia din 15 decembrie 2016

a Curții de Apel Chișinău, cât și prin hotărârea din 12 iulie 2016 a Judecătoriei

Grigoriopol, instanțele nu au pus la baza soluției sale învinuirea adusă revizuentului

în ordine penală, ci au constatat temeiul eliberării din serviciu din încălcarea

disciplinară constatată în cadrul anchetei de serviciu.

Or, pentru a putea invoca temeiul de revizuire prevăzut de art.449 lit. e) Cod

de procedură civilă, este important ca actul de dispoziție în cauză (hotărârea,

sentința, ordonanța sau decizia) să devină irevocabil și ca acest act să fi stat la baza

emiterii hotărârii supuse revizuirii. Justificarea acestui temei ar consta din faptul că

au intervenit modificări în materialul probator pe care s-a sprijinit inastanța la

pronunțarea hotărârii.

Astfel, Colegiul consideră că este întemeiată aprecierea instanței de revizuire

a Curții de Apel Chișinău pusă la baza respingerii argumentului revizuirii, că soluția

instanței de judecată menținută prin decizia supusă revizuirii nu s-a axat pe marginea

sentinței casate ulterior, însă pe acțiunile revizuentului prin prisma prevederilor

Codului muncii și ale Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului. Or, faptul necondamnării persoanei într-o cauză

penală, nu exclude aplicarea sancțiunilor disciplinare în ordine civilă, în condițiile

în care legislația în vigoare permite aplicarea sancțiunilor disciplinare de către

angajator pentru abaterile disciplinare comise.

Mai mult, în cadrul judecării anterioare a pricinii, instanța de judecată a pus

la baza soluției pronunțate circumstanțele constatate în cadrul anchetei de serviciu

și i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară, însă nu și-a bazat soluția pe

circumstanțele constatate în cadrul procesului penal finalizat cu achitarea

revizuentului.

Referitor la invocarea prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă,

drept temei de revizuire, Colegiul reține că pentru a redeschide procesul pe acest

temei este important ca circumstanțele nou descoperite trebuie să aibă importanță

4

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei instanței de fond, trebuie să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut

cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și

soluționării pricinii civile. La fel, mijloacele de probă prin care se constată

„circumstanțele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării

procesului terminat prin hotărârea revizuită, iar revizuentul să fi fost împiedicat a

prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința sa.

Colegiul reține că revizuentul nu a prezentat careva circumstanțe nou

descoperite, acest temei de revizuire invocat purtând un caracter declarativ, fiind

lipsit de substanță.

Pertinentă speței, Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO la examinarea

cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art.6 §1

din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh

v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 03

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de

drept pertinente, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente

elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc

recurat, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3), art.258 alin. (3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Țurcan Sergiu.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5