ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.03.2019

2r-21/19 — intoarcerea executatii

HOTĂRÂRE
06.03.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
intoarcerea executatii
Temei legal
temeiurile declararii revizuirii
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2r-21/19 — intoarcerea executatii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-21/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (jud. M. Gavriliță)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Nogai, V. Pruteanu, N. Budăi)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, N. Simciuc, N. Budăi)

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Agenția Proprietății Publice,

în cauza, la cererea depusă de Societatea pe Acțiuni „Avicola Bucovăț”

împotriva Societății pe Acțiuni „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” cu

privire la întoarcerea executării, la cererea de revizuire depusă de Agenția

Proprietății Publice împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

împotriva încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire,

c o n s t a t ă:

La 27 aprilie 2012, conform sigiliului oficiului poștal (Vol. I, f.d.21), SA

„Avicola-Bucovăț” a depus cerere împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere

din Chișinău” solicitând întoarcerea executării încheierii din 22 iunie 1998 a

Judecătoriei Strășeni prin încasarea de la SA „Combinatul de Produse Cerealiere din

Chișinău” în beneficiul SA „Avicola-Bucovăț” a contravalorii bunurilor imobile și

mobile primite în baza acestei încheieri, stabilită la data întoarcerii executării.

Prin încheierea din 31 mai 2012 a Judecătoriei Strășeni s-a dispus efectuarea

expertizei privind stabilirea valorii reale de piață a bunurilor imobile și mobile.

Prin încheierea din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni s-a admis cererea SA

„Avicola-Bucovăț” împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău”

cu privire la întoarcerea executării încheierii din 22 iunie 1998 a Judecătoriei

Strășeni; s-a încasat de la SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” în

beneficiul SA „Avicola-Bucovăț” suma de 25061854 de lei, ceea ce constituie

contravaloarea stabilită la data întoarcerii executării a bunurilor imobile și mobile

transmise SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” în proprietate în

baza încheierii din 22 iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni.

Prin decizia din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul

declarat de SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și s-a menținut

încheierea din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni privind întoarcerea executării

încheierii in 22 iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni.

1

La 15 iulie 2013 SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău și

a încheierii din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni solicitând admiterea cererii

de revizuire, casarea încheierii din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni și a

deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău cu trimitere la rejudecare.

Prin încheierea din 12 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții

de Apel Chișinău.

Prin decizia din 30 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și s-a

menținut încheierea din 12 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

La 25 martie 2014 SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel

Chișinău și a încheierii din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni, solicitând

repunerea în termen dacă va considera că este peste termen, admiterea cererii de

revizuire, casarea integrală a încheierii din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni și

a deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 31 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de repunere în termen a cererii de revizuire; s-a respins ca fiind tardivă și

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SA „Combinatul de Produse Cerealiere

din Chișinău” împotriva încheierii din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni și a

deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 10 septembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și s-a

menținut încheierea din 31 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 septembrie 2017 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului al Republicii Moldova a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din

02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de revizuire,

casarea deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău, restituirea cauzei la

rejudecare în instanța de fond, atragerea în calitate de intervenient accesoriu

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova,

emiterea unei hotărâri de respingere a cererii depuse de SA „Avicola-Bucovăț”

împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” cu privire la

întoarcerea executării încheierii din 22 iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni.

La 23 noiembrie 2017 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului al Republicii Moldova a depus cerere de concretizare a cererii de revizuire,

reiterând cerințele din cererea de revizuire depusă inițial.

Prin încheierea din 01 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului al Republicii Moldova împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza la cererea depusă de SA „Avicola-Bucovăț”

împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” cu privire la

întoarcerea executării.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul

declarat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii

Moldova și s-a menținut încheierea din 01 februarie 2018.

2

La 24 august 2018 Agenția Proprietății Publice a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond, atragerea în calitate de

intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice, emiterea unei hotărâri de

respingere a cererii depuse de SA „Avicola-Bucovăț” împotriva SA „Combinatul de

Produse Cerealiere din Chișinău” cu privire la întoarcerea executării încheierii din

22 iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că statul, prin intermediul Agenției

Proprietății Publice, deține 79,62 % din acțiunile SA „Combinatul de Produse

Cerealiere din Chișinău”. În baza deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel

Chișinău, SA „Avicola-Bucovăț” a înregistrat gajul legal asupra bunurilor imobile

ce aparțin SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău”. Ulterior, în baza

ordonanței din 02 aprilie 2014 a Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău, SA „Avicola-

Bucovăț” SA a înstrăinat în mod ilegal bunurile imobile ce aparțineau SA

„Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău”, cauzând un prejudiciu societății

și statului, care este acționarul majoritar al SA „Combinatul de Produse Cerealiere

din Chișinău”, în mărime de 101570000 de lei, fapt constatat prin Actul elaborat de

Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova

privind rezultatele inspecției financiare tematice a activității economico-financiare a

SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău”, pe perioada 01 iunie 2012 -

31 octombrie 2014. În atare circumstanțe, prin decizia din 02 iulie 2013 a Curții de

Apel Chișinău din 02 iulie 2013, îi sunt lezate grav drepturile, deoarece Agenția

Proprietății Publice nu a participat la examinarea cauzei și respectiv nu a avut

posibilitatea să cunoască circumstanțele.

Revizuentul a precizat că recent a luat cunoștință de situația și actele care

demonstrează necesitatea revizuirii, inclusiv de decizia contestată, în rezultatul

recepționării plângerii Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

al Republicii Moldova nr. 01/01-2720 din 05 iunie 2018.

Revizuentul a declarat că suma încasată prin încheierea din 22 aprilie 2013 a

Judecătoriei Strășeni, menținută prin decizia din 02 iulie 2013 a Curții de Apel

Chișinău, a cărei revizuire se cere, în mărime de 25061854,00 de lei este exagerată,

depășind cu mult contravaloarea reală a bunurilor respective, astfel fiindu-i cauzat

un prejudiciu considerabil statului. În acest sens, la 11 septembrie 2017 a fost

efectuat Raportul de evaluare de către SRL „Lexeos-Imobil” prin care s-a stabilit că

valoarea totală inclusă a bunurilor supuse evaluării la situația din data de 06

noiembrie 2012, constituia: minim 7705045 de lei și maxim 10483940 de lei. Astfel,

comparând concluziile privind valoarea bunurilor la momentul dispunerii întoarcerii

executării, expusă în raportul de evaluare nr. 37A-09/2017 din 11 septembrie 2017,

efectuat de către SRL „Lexeos-Imobil” cu cea din raportul de evaluare nr. 2222,

întocmit la 06 noiembrie 2012 de către Centrul Național de Expertize Judiciare, se

atestă o diferență considerabilă, or, Centrul Național de Expertize Judiciare a stabilit

o valoare de piață a bunurilor imobile de câteva ori mai mare decât valoarea reală a

acestora.

Totodată, a opinat că la momentul dispunerii întoarcerii executării, prima

instanța urma să ia în considerare datele raportului de evaluare efectuat de către

Centrul Tehnic Internațional „CTI Print” din anul 1998 și nu cele cuprinse în

3

Raportul de evaluare nr. 2222 întocmit la 06 noiembrie 2012 de către Centrul

Național de Expertize Judiciare.

Revizuentul a menționat că întoarcerea executării a fost dispusă ilegal,

deoarece conform art. 157 alin. (1) Cod de executare, întoarcerea executării poate

avea loc doar în cazul anulării hotărârii prin care s-a încasat suma, însă hotărârea din

17 decembrie 1997 a Judecătoriei Economice de Circumscripție privind încasarea

sumei de 6028090 de lei de la SA „Avicola-Bucovăț” în beneficiul SA „Combinatul

de Produse Cerealiere din Chișinău” este în vigoare. Astfel, instanța de fond și

instanța de apel au interpretat în mod eronat legea, iar întoarcerea executării nu putea

avea loc. De altfel, instanța de fond nu urma să se expună asupra cererii privind

întoarcerea executării prin încheiere, dar să emită o hotărâre pasibilă apelului.

De asemenea, a indicat că prin decizia din 02 iulie 2013 a Curții de Apel

Chișinău i-au fost lezate grav drepturile și interesele legitime, fiindu-i cauzate

prejudicii materiale semnificative printr-o decizie emisă ilegal.

Prin încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția Proprietății Publice

împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău, în cauza la cererea

depusă de SA „Avicola-Bucovăț” împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere

din Chișinău” cu privire la întoarcerea executării.

La 23 noiembrie 2018, Agenția Proprietății Publice a declarat recurs împotriva

încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

pronunțarea unei decizii de admitere a cererii de revizuire, casarea deciziei din 02

iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău, atragerea în calitate de intervenient accesoriu

Agenția Proprietății Publice, emiterea unei hotărâri de respingere a cererii depuse de

SA „Avicola-Bucovăț” împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere din

Chișinău” cu privire la întoarcerea executării încheierii din 22 iunie 1998 a

Judecătoriei Strășeni.

În motivarea recursului s-a invocat că raportul de expertiză nr. 2222, întocmit

la 06 noiembrie 2012 de către Centrul Național de Expertize Judiciare, conform

căruia au fost evaluate bunurile și respectiv dispusă întoarcerea executării prin

încheierea din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni, menținută prin decizia din 02

iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău, din punct de vedere juridic, nu poate fi

considerat un raport de evaluare, deoarece nu este elaborat conform Legii cu privire

la activitatea de evaluare nr. 989 din 12 aprilie 2002. La fel, instanțele nu au luat în

considerare că persoanele ce au procurat bunurile de la SA „Combinatul de Produse

Cerealiere din Chișinău”, au efectuat lucrări prin care au mărit considerabil valoarea

bunurilor. În acest sens, a considerat a fi relevant Actul privind rezultatele inspecției

financiare tematice a activității economico-financiare a SA „Combinatul de Produse

Cerealiere din Chișinău”, pe perioada 01 iunie 2012 - 31 octombrie 2014. Or,

raportul de evaluare nr. 2222 din 06 noiembrie 2012 a Centrului Național de

Expertize Judiciare, a fost efectuat la situația din 06 noiembrie 2012, iar instanța

urma să ia în considerare raportul de evaluare din 1998, efectuat de către Centrul

Tehnic Internațional „CTI Print”, raport care nu a fost contestat și prezintă date

veridice referitor la valoarea bunurilor. De altfel, în raportul de evaluare nr. 37A-

09/2017 din 11 septembrie 2017, efectuat de către SRL „Lexeos-Imobil”, se indică

valoare retrospectivă a bunurilor supuse evaluării la 06 noiembrie 2012, care este de

4

7705045 de lei, adică o valoare mai mică decât cea conform raportului nr. 2222 din

06 noiembrie 2012, care este de 31089944 de lei.

Recurentul a opinat că argumentele instanței de revizuire expuse în încheierea

din 08 noiembrie 2018 sunt neîntemeiate, or, afirmația instanței de revizuire precum

că referirile revizuentului la raportul de evaluare nr. 37A-09/2017 din 11 septembrie

2017 întocmit de SRL „Lexeos-Imobil” și raportul de evaluare nr. 2222 din 06

noiembrie 2012 întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare și precum că

întoarcerea executării a fost dispusă ilegal, vizează fondul cauzei cu privire la

întoarcerea executării, iar legalitatea acesteia a fost constatată la examinarea în

ordine de recurs prin decizia din 02 iulie 2013 și nu cade sub incidența art. 449 lit.

c) Cod de procedură civilă. De altfel, a fost solicitată restituirea cauzei la rejudecare

în instanța de fond, demonstrând interesul în acest proces, deoarece s-a emis o

hotărâre în privința drepturilor unei persoane ce nu a fost atrasă în proces. Drept

urmare, a rejudecării va putea demonstra ilegalitatea raportului de evaluare nr. 2222

din 06 noiembrie 2012 întocmit Centrul Național de Expertize Judiciare. Totodată,

a indicat că SA „Avicola-Bucovăț” urma să solicite întoarcerea executării în

procedură de ordonanță și doar în cazul refuzului în primirea cererii, urma să se

adreseze în instanță cu o acțiune. La fel, instanța urma să se pronunțe prin hotărâre

asupra întoarcerii executării și nu prin încheiere.

Recurentul a menționat că instanța nu a luat în considerare că întoarcerea

executării putea fi dispusă doar în rezultatul anulării hotărârii prin care s-a încasat

suma, iar hotărârea din 17 decembrie 1997 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție privind încasarea sumei de 6028090 de lei de la SA „Avicola-

Bucovăț” în beneficiul SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” este în

vigoare. La fel, a precizat că nu este clară poziția instanței de revizuire referitor la

modalitate de contestare a actelor executorului judecătoresc și precum că instanța

urmează să se expună prin încheiere asupra cererilor creditorului/debitorului în

procedura de executare. De asemenea, a specificat că în cazul în care executarea s-a

efectuat prin vânzarea unor bunuri, drept rezultat întoarcerea executării putea să se

efectueze prin restituirea de către SA „Combinatul de Produse Cerealiere din

Chișinău” a sumei ce a primit-o din vânzarea bunurilor, care este cu mult mai mică

decât valoarea încasată de instanță.

Recurentul a declarat că prin decizia din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău

i-au fost lezate grav drepturile și interesele legitime, fiindu-i cauzate prejudicii

materiale prin decizia emisă ilegal, fiind prejudiciate în primul rând interesele

statului. Or, anume în rezultatul deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău

a fost înregistrat gajul ilegal asupra tuturor bunurilor imobile ale SA „Combinatul

de Produse Cerealiere din Chișinău”, iar ulterior SA „Avicola-Bucovăț” s-a adresat

în instanță întru executarea gajului, fiind emisă ordonanța judecătorească din 03

februarie 2013, menținută prin încheierea din 17 februarie 2014 a Judecătoriei

Ciocana, mun.Chișinău, menținută prin decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel

Chișinău. În opinia recurentului, este indubitabil că gajul a fost instituit în rezultatul

emiterii încheierii din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni și a deciziei din 02 iulie

2013 a Curții de Apel Chișinău, în caz contrar SA „Avicola-Bucovăț” nu ar fi putut

înregistra gajul și drept urmare nu ar fi putut solicita transmiterea în posesie a

bunurilor gajate cu înstrăinarea ulterioară a acestora.

5

Recurentul a opinat că în speță nu va fi încălcat principiul securității

raporturilor juridice, deoarece circumstanțele enunțate sunt fundamentale și

obligatorii pentru instanță și constituie temeiuri suficient de întemeiate pentru a

permite revizuirea hotărârii judecătorești devenite irevocabile. Deși argumentele

expuse în cererea de revizuire sunt similare cu cererile de revizuire depuse de

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova și

de SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău”, există deosebiri vădite în

privința statutului procesual-juridic al părților, precum și statutul părților ca parte a

raportului materiale-litigios. Astfel, urmează a fi analizate în mod distinct

argumentele privind respectarea termenului prevăzut la art. 450 lit. c) Cod de

procedură civilă cu referire la art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă ținând cont de

circumstanțele invocate în cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 08 noiembrie 2018,

iar Agenția Proprietății Publice a declarat recurs la 23 noiembrie 2018, ceea ce

denotă că recursul este în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat neîntemeiat și pasibil de a fi respins, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Art. 447 lit. b) Cod de procedură civilă prevede că sunt în drept să depună cerere

de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi

prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească.

Din materialele cauzei rezultă că la 24 august 2018 Agenția Proprietății Publice

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel

Chișinău solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 02 iulie 2013

a Curții de Apel Chișinău, restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond,

atragerea în calitate de intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice, emiterea

unei hotărâri de respingere a cererii depuse de SA „Avicola-Bucovăț” împotriva SA

„Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” cu privire la întoarcerea executării

încheierii din 22 iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni (Vol.II, f.d.89-97).

Ca temei de drept, revizuentul a invocat art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

adică faptul emiterii de către instanța a unei hotărâri cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Prin încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Agenția Proprietății Publice

împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău, în cauza la cererea

6

depusă de SA „Avicola-Bucovăț” împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere

din Chișinău” cu privire la întoarcerea executării (Vol. III, f.d.220-221).

Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de revizuire privind

respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depuse de Agenția Proprietății

Publice împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că prin decizia din 02 iulie 2013 a

Curții de Apel Chișinău, a cărei revizuire se cere, s-a respins recursul declarat de SA

„Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și s-a menținut încheierea din 22

aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni privind întoarcerea executării încheierii in 22

iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni (Vol.II, 68-73).

Or, prin încheierea din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni s-a admis cererea

SA „Avicola-Bucovăț” împotriva SA „Combinatul de Produse Cerealiere din

Chișinău” cu privire la întoarcerea executării încheierii din 22 iunie 1998 a

Judecătoriei Strășeni; s-a încasat de la SA „Combinatul de Produse Cerealiere din

Chișinău” în beneficiul SA „Avicola-Bucovăț” suma de 25061854 de lei, ceea ce

constituie contravaloarea stabilită la data întoarcerii executării a bunurilor imobile

și mobile transmise SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” în

proprietate în baza încheierii din 22 iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni (Vol. II,

f.d.51-52).

Colegiul notează că la declararea revizuirii, Agenția Proprietății Publice a

invocat faptul că SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” este o

întreprindere cu capital majoritar de stat, unde statul prin intermediul Agenției

Proprietății Publice deține 79, 62 de % din acțiuni. Inițial a precizat că pachetul de

acțiuni al statului a fost administrat de Ministerul Agriculturii și Industriei

Alimentare al Republicii Moldova, în baza contractului de cesionare (transmitere) a

exercitării drepturilor de acționar și de administrare a proprietății de stat nr. 12/06

din 04 iunie 2010 și a contractului de cesionare (transmitere) a exercitării drepturilor

de acționar și de administrare a proprietății de stat nr. 1/06 din 03 august 2015.

Astfel, deținând 79, 62 de % din acțiunile SA „Combinatul de Produse Cerealiere

din Chișinău”, Agenția Proprietății Publice a pretins lezarea drepturilor la emiterea

deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău contestată cu revizuire.

Aici Colegiul menționează că în pct.12 din contractul nr. 1/06 din 03 august

2015, s-a indicat că din data semnării prezentului contract, își pierde valabilitatea

contractul de cesionare (transmitere) a exercitării drepturilor de acționar și de

administrare a proprietății de stat nr. 12/06 din 04 iunie 2010 încheiat între Agenția

Proprietății Publice și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova (Vol.III, f.d.114 verso).

La acest capitol, Colegiul acceptă raționamentul instanței de revizuire precum

că la momentul semnării contractului de cesiune din 03 august 2015, Agenția

Proprietății Publice în virtutea Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Agenției Proprietății Publice din subordinea Ministerului Economiei și a efectivului-

limită al acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1008 din 10 septembrie

2007, exercitând funcția de proprietar al proprietății publice a statului, inclusiv și

drepturile ce decurg din calitatea de acționar în numele statului, urma să cunoască

despre situația existentă și de actele judecătorești emise în privința SA „Combinatul

de Produse Cerealiere din Chișinău”. Or, decizia supusă revizuirii a fost emisă

anterior semnării contractului de cesiune din 03 august 2015.

7

De altfel, obligația Agenției Proprietății Publice de a cunoaște despre decizia

din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău, inclusiv de însăși existența problemei

soluționate, nu este decât rezultatul exercitării obligațiilor sale ce-i reveneau în bază

de Hotărâre de Guvern. Atribuțiile acordate în baza hotărârii executivului Republicii

Moldova îi permiteau valorificarea drepturilor în calitate de acționar în numele

statului.

În atare circumstanțe, Colegiul reține constatarea instanței de revizuire precum

că revizuentul nu poate invoca necunoașterea situației în privința SA „Combinatul

de Produse Cerealiere din Chișinău” și respectiv necunoașterea emiterii deciziei din

02 iulie 2013.

Cu referire la alegația recurentului precum că prin decizia din 02 iulie 2013 a

Curții de Apel Chișinău i s-a lezat dreptul, Colegiul reliefă că instanța de revizuire

corect a punctat că prin decizia din 02 iulie 2013 a fost examinată în ordine de recurs

legalitatea încheierii din 22 aprilie 2013 a Judecătoriei Strășeni, emisă în procedură

de executare a hotărârii din 17 decembrie 1997 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție. Or, la examinarea cererii de recurs împotriva încheierii din 22 aprilie

2013 a Judecătoriei Strășeni, instanța nu putea dispune atragerea în proces a Agenției

Proprietății Publice în temeiul art. 67 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Legea reglementează prin norme stricte atât modul de formulare a cererii de

intervenție, cât și momentul până la care se poate face.

Art. 67 alin. (1) Cod de procedură civilă statuează expres că persoana interesată

într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau

de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea

pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de una din părți.

Rezultă din acest mod de reglementare rigurozitatea legiuitorului în privința

momentului până la care se poate introduce o cerere de intervenție.

De altfel, în contextul situației de fapt profilată anterior, nu s-au identificat

anumite împrejurări în care Agenția Proprietății Publice exercitând funcția de

proprietar al proprietății publice a statului în baza unei Hotărâri de Guvern, a

intenționat intervenirea în proces până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima

instanță, înaintând demersurile necesare în acest sens și i s-ar fi refuzat.

Colegiul reiterează că întoarcerea executării a fost soluționată în cadrul

procedurii de executare, ceea ce presupune o procedură necontencioasă prin

înaintarea unei cereri în sensul art. 7 alin.(3) Cod de procedură civilă.

Conform art. 157 alin. (1), (2) Cod de executare în cazul în care hotărârea

executată se anulează și, după rejudecarea cauzei, se adoptă o hotărâre prin care

acțiunea se respinge parțial sau integral ori o încheiere de încetare a procesului sau

de scoatere a cererii de pe rol, instanța de judecată dispune din oficiu restituirea către

pârât (debitor), din contul reclamantului (creditorului), a tot ceea ce s-a încasat în

temeiul hotărârii anulate, precum și a cheltuielilor de executare. Dacă restituirea în

natură a bunurilor este imposibilă, instanța de judecată prevede restituirea

contravalorii lor, stabilită la data întoarcerii executării.

Art. 158 alin. (2) Cod de procedură civilă prevede că dacă instanța de judecată

care a rejudecat cauza nu a soluționat întoarcerea executării hotărârii anulate, pârâtul

este în drept, în termenele de prescripție, să înainteze în această instanță o cerere de

întoarcere a executării în procedură în ordonanță, fără respectarea procedurii

prealabile.

8

În contextul art. 344 alin. (1) Cod de procedură civilă, ordonanța judecătorească

este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de

creditor, privind încasarea de sume bănești sau revendicarea de bunuri de la debitor

în pretențiile specificate la art.345.

Raportând criticile recurentului privind obligația soluționării cererii de

întoarcere a executării în procedură de ordonanță la normele de drept citate, Colegiul

subliniază că procedura de ordonanță presupune a fi o procedură simplificată, pe

când la caz s-a pus problema numirii de către instanța de judecată a unei expertize

pentru stabilirea valorii reale de piață a bunurilor primite în baza încheierii din 22

iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni, ceea ce în procedura de ordonanță este

inadmisibil.

În ceea ce privește argumentul recurentului precum că instanța urma să se

pronunțe prin hotărâre și nu prin încheiere, Colegiul menționează că în contextul

prevederilor Codului de Executare, drept urmare a examinării cererilor creditorilor

și sau debitorilor, instanța emite încheieri.

Prin prisma argumentului recurentului privind prejudicierea intereselor

statului, Colegiul reține ca fiind rațională ipoteza instanței de revizuire precum că

transmiterea în posesie a bunurilor gajate cu evacuarea persoanelor și a bunurilor din

imobile, s-a efectuat prin ordonanța judecătorească din 03 februarie 2014, menținută

prin încheierea din 17 februarie 2014 a Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău și

decizia din 02 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău (Vol.II, f.d.159-161).

De asemenea, Colegiul consideră imperios de a reitera că cererea de revizuire,

în conformitate cu art.447 lit. b) Cod de procedură civilă, poate fi depusă de

persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin

hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

Agenția Proprietății Publice insistă a fi anume acea persoană care cade sub

incidența prevederilor legale menționate.

La acest capitol, Colegiul va puncta că, art.55 Cod civil statuează că persoana

juridică este organizația care are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile

sale cu acest patrimoniu, poate să dobândească și să exercite în nume propriu

drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi

reclamant și pârât în instanță de judecată.

Din prevederile legale menționate rezultă cert că în cadrul unor proceduri

judiciare, persoana juridică apare ca subiect de sine stătător cu drepturi și obligații

distincte și urmărește scopul apărării drepturilor și intereselor sale care incubă, de

fapt, drepturile și interesele fondatorilor săi. Persoana juridică dispune de capacitate

procesuală personală, în conformitate cu art.58 Cod de procedură civilă, care nu

trebuie confundată sau interpusă cu capacitatea procesuală a acționarilor sau

fondatorilor săi.

Altfel spus, persoana juridică va apărea în instanța de judecată, în cazul unor

litigii privind patrimoniul său, în calitate de reclamant sau pârât exercitând drepturile

procesuale distinct, nefiind necesară intervenirea în proces a participanților la

persoana juridică.

În speță, litigiul a vizat încasarea și restituirea unor sume de bani din contul SA

„Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și acesta din urmă a fost parte în

proces în calitate de pârât și a fost reprezentat în fața instanțelor de judecată de

organul executiv.

9

Prin hotărârile judecătorești adoptate, s-a dispus referitor la drepturile și

obligațiile persoanelor implicate în raportul juridic material litigios - SA „Avicola

Bucovăț” și SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și nicidecum

instanțele de judecată nu s-au pronunțat în privința drepturilor Agenției Proprietății

Publice sau ale statului.

Altfel, prin hotărârile pronunțate nu s-a adus atingere drepturilor revizuentului,

ci nemijlocit părților aflate în litigiu.

Faptul că statul deține 79,62% din acțiunile SA „Combinatul de Produse

Cerealiere din Chișinău” nu acordă dreptul Agenției Proprietății Publice de a

interveni în acest caz cu cerere de revizuire, deoarece instanțele nu s-au pronunțat

asupra cotei-părți a statului din acțiunile agentului economic, aceasta rămânând

intactă.

Respectiv, drepturile statului nu au fost majorate, diminuate sau supuse altor

modificări.

Alegația revizuentului precum că statului i-a fost cauzat un prejudiciu nu este

întemeiată, deoarece conform art.55 Cod civil patrimoniul persoanei juridice este

distinct de patrimoniul fondatorilor acesteia și răspunderea în fața terților de

asemenea este distinctă și dacă a și fost cauzat un prejudiciu, atunci acest prejudiciu

se referă la patrimoniul persoanei juridice și nu la patrimoniul statului.

În altă ordine de idei, instanța de revizuire a accentuat precum că acțiunile SA

„Avicola-Bucovăț” au fost verificate și sub aspect penal, fiind emisă în data de 16

iunie 2014 o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale în privința factorilor de

decizie ai SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și ai SA „Avicola-

Bucovăț”, deoarece nu există faptul infracțiunii (Vol.III, f.d.10-20).

Corelând conținutul cererii de revizuire cu situația de fapt, cu normele de drept

pertinente speței și criticile formulate în recurs, Colegiul reliefă că instanța a răspuns

motivelor revizuentului invocate în cererea de revizuire și în corolar corect a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.

În mare parte criticile recurentului vizează de fapt netemeinicia soluției din

recurs, iar acestea nu pot fi primite, deoarece instituția revizuirii are cauze expres și

limitativ prevăzute de dispoziția art. 449 Cod de procedură civilă. De altfel, prin

intermediul revizuirii nu pot fi supuse atenției cauzele de recurs, deoarece s-ar

încălca autoritatea de lucru judecat și principiul securității raporturilor juridice în

materie civilă.

Or, procedura de revizuire prevăzută la art. 449-453 Cod de procedură civilă

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, conform

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, inter alia, că o soluție

definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu

este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul

Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

Referitor la alegațiile recurentului precum că circumstanțele invocate sunt

fundamentale și obligatorii pentru instanță și ar constitui niște temeiuri suficient de

întemeiate pentru a permite revizuirea hotărârii judecătorești devenite irevocabile,

10

Colegiul notează că eludarea valorificării drepturilor de către Agenția Proprietății

Publice nu poate determina instanțele de judecată de a încălca principiul securității

raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate

de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale.

Concomitent, Colegiul relevă ca aserțiunile recurentului invocate în recurs nu

pot duce la casarea încheierii contestate.

De asemenea, Colegiul învederează că revizuirea actelor judecătorești

presupune și respectarea unui termen la înaintarea unor astfel de solicitări.

Or, în conformitate cu art. 450 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat

cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit. c).

La acest capitol, Colegiul punctează că instanța de revizuire a reținut că

Agenția Proprietății Publice a cunoscut despre existența litigiului din anul 2014, însă

revizuirea a declarat-o la 24 august 2018, prin ce, concomitent, a conchis că

revizuirea este tardivă.

Subsidiar Colegiul reiterează că cesiunea menționată anterior s-a realizat între

Agenția Proprietății Publice și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al

Republicii Moldova, iar ultimul la 03 iunie 2014 a adresat o scrisoare Procurorului

General al Republicii Moldova, în textul căreia s-a referit și la existența litigiului

între SA „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” și SA „Avicola-

Bucovăț”. De altfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii

Moldova a menționat și despre acțiunile efectuate în cadrul procedurii de executare,

inclusiv privind transmiterea în natură către SA „Combinatul de Produse Cerealiere

din Chișinău” a averii ce aparținea cu drept de proprietate SA „Avicola-Bucovăț”,

prin încheierea din 22 iunie 1998 a Judecătoriei Strășeni, întoarcerea executării

căreia s-a solicitat de către SA „Avicola-Bucovăț”.

Subsecvent împrejurările descrise atestă suplimentar precum că Agenția

Proprietății Publice urma să cunoască despre existența litigiului și urma să manifeste

maximă diligență care i-ar fi permis valorificarea drepturilor în exercitarea funcției

de proprietar al proprietății publice a statului și în calitate de acționar în numele

statului în modul și termenul prevăzut de lege, inclusiv prin realizarea drepturilor

procedurale în cadrul litigiului existent, inclusiv care rezultă din procedura de

executare.

Cu referire la incertitudinile care, în opinia recurentului, s-ar deduce din textul

încheierii contestate, referitor la actele de dispoziție emise și care de fapt, în opinia

sa, urmau a fi emise la examinarea cauzei, Colegiul menționează că acestea nu

justifică aserțiunile Agenției Proprietății Publice invocate în calitate de revizuent,

inclusiv omisiunile acesteia.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de Agenția

Proprietății Publice cu menținerea încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

11

Se respinge recursul declarat de Agenția Proprietății Publice.

Se menține încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza, la cererea depusă de Societatea pe Acțiuni „Avicola Bucovăț” împotriva

Societății pe Acțiuni „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău” cu privire la

întoarcerea executării, la cererea de revizuire depusă de Agenția Proprietății Publice

împotriva deciziei din 02 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-04-25
0,97
2r-373/18 — cu privire la întoarcerea executării hotărârii judecătorești
prima instanţă: M. Gavriliţă dosarul nr. 2r-373/18 instanţa de recurs: N. Budăi, A. Nogai, V. Pruteanu instanţa de revizuire: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros DECIZIE 25 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios a
CSJ 2018-11-21
0,95
3ra-645/18 — contestarea actului administrativ.
i pe valoare adăugată diminuată, precum și în partea pct. 3.1, prin care au fost aplicate amenzi SA „Avicola-Bucovăț” în proces de insolvabilitate pentru încălcarea legislației fiscale în mărime de 248.201,73 de lei – 30% pentru diminuarea
CSJ 2019-03-06
0,95
2r-8/19 — eliberarea ordonantei judecatoresti
Dosarul nr. 2r-8/19 Instanţa de revizuire: Curtea de Apel Chişinău: (jud. N. Simciuc, I. Țurcanu, Iu. Cotruță) DECIZIE 6 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în co
CSJ 2019-02-20
0,95
2dsc-6/19 — încasarea datoriei
tul de produse cerealiere din Chişinău”. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea cu privire la explicarea deciziei
CSJ 2020-09-16
0,95
3ra-258/20 — contestarea actului administrativ
ând o normă străină acestuia. A mai declarat recurentul că verificarea temeiniciei și legalității pretenției privind obligația de a achita contravaloarea bunurilor urma să se efectueze prin prisma dispozițiilor legale prevăzute de art. 18 l
Sursă