2r-143/19 — incasarea datoriei de baza, a dobanzii, a dobanzii de intarziere, a penalitatii si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2r-143/ 19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sângerei (judecător H. Craveț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători E. Grumeza, N. Chircu și S. Procopciuc)

D E C I Z I E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Mihail Gherman,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de AEÎ „Mărinești“

împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și Liliei Bostan cu privire la

încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a dobânzii de întârziere, a penalității și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă de Mihail Gherman împotriva hotărârii din

23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei,

c o n s t a t ă:

La 17 septembrie 2018, AEÎ „Mărinești“ a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și Liliei Bostan cu

privire la încasarea datoriei de bază în sumă de 40 000 lei, a dobânzii în sumă de

4 706, 64 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 5 477, 33 lei, a penalității în sumă

de 1 264, 64 lei și a cheltuielilor de judecată (f.d. 7-9).

Prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, a

fost admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de AEÎ „Mărinești“

împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și Liliei Bostan cu privire la

încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a dobânzii de întârziere, a penalității și a

cheltuielilor de judecată (f.d. 33-35).

La 23 noiembrie 2018, Mihail Gherman a declarat apel împotriva hotărârii

din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de AEÎ „Mărinești“ împotriva lui Gheorghe

Iamandii, Mihail Gherman și Liliei Bostan cu privire la încasarea datoriei de bază,

a dobânzii, a dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată (f.d.

31-32).

Prin încheierea din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită

1

cererea de apel depusă de Mihail Gherman împotriva hotărârii din

23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de AEÎ „Mărinești“ împotriva lui Gheorghe

Iamandii, Mihail Gherman și Liliei Bostan cu privire la încasarea datoriei de bază,

a dobânzii, a dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată (f.d.

40-41).

La 21 ianuarie 2019, Mihail Gherman a declarat, prin intermediul oficiului

poștal, recurs împotriva încheierii din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți,

solicitând casarea integrală a acesteia și soluționarea prin decizie a problemei în

fond, și anume respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii de chemare în judecată

înaintate de AEÎ „Mărinești“ împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și

Liliei Bostan cu privire la încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a dobânzii de

întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată (f.d. 45-46; 48-49).

În motivarea recursului, recurentul Mihail Gherman a susținut că nu a fost

înștiințat în modul prevăzut de legislația în vigoare despre examinarea la

Judecătoria Bălți, sediul Sângerei, a cauzei civile la cererea de chemare în judecată

depusă de AEÎ „Mărinești“ împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și

Liliei Bostan cu privire la încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a dobânzii de

întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată.

Recurentul a specificat că ulterior a aflat despre existența hotărârii din

23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei.

Recurentul a făcut trimitere la art. 20 și 34 alin. (2) din Constituția

Republicii Moldova și a indicat că i-a fost încălcat dreptul de acces la justiție și la

informație.

De asemenea, recurentul a făcut referire la art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Recurentul consideră că termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii

23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, a început să curgă la data

când a aflat despre existența acesteia.

Drept urmare, recurentul a invocat că s-a încadrat în termenul de 30 de zile

de declarare a apelului, prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

luând în considerare și prevederile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Cu titlu separat, recurentul a relevat că hotărârea din 23 octombrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, este ilegală și neîntemeiată, deoarece cauza a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată.

La 11 februarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatei AEÎ „Mărinești“ copia cererii de recurs depuse de Mihail Gherman (f.d.

53).

Intimata AEÎ „Mărinești“ nu a depus referință la recursul declarat de Mihail

Gherman.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

2

După cum rezultă din actele cauzei, și anume din avizul de primire nr.

DS3118097703AS, la 11 ianuarie 2019, recurentul Mihail Gherman a recepționat

copia încheierii din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 43).

Totodată, Colegiul relevă că încheierea contestată a fost publicată pe portalul

instanțelor naționale de judecată la data de 28 decembrie 2018.

Astfel, Colegiul consideră că recurentul Mihail Gherman, care a declarat

recursul la 21 ianuarie 2019, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în

termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 425 din Codul de procedură

civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail

Gherman urmează a fi respins și a menține încheierea din 28 decembrie 2018 a

Curții de Apel Bălți, din următoarele raționamente.

Conform art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Colegiul constată că la 17 septembrie 2018, AEÎ „Mărinești“ a depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și Liliei

Bostan cu privire la încasarea datoriei de bază în sumă de 40 000 lei, a dobânzii în

sumă de 4 706, 64 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 5 477, 33 lei, a

penalității în sumă de 1 264, 64 lei și a cheltuielilor de judecată (f.d. 7-9).

Prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, a

fost admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de AEÎ „Mărinești“

împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și Liliei Bostan cu privire la

încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a dobânzii de întârziere, a penalității și a

cheltuielilor de judecată (f.d. 33-35).

La 23 noiembrie 2018, Mihail Gherman a declarat apel împotriva hotărârii

din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei (f.d. 31-32). Colegiul

evidențiază că apelantul Mihail Gherman nu a solicitat repunerea în termenul de

declarare a apelului împotriva hotărârii din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți,

sediul Sângerei.

Prin încheierea din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită

cererea de apel depusă de Mihail Gherman împotriva hotărârii din

23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei (f.d. 40-41).

Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

3

În această conjunctură, Colegiul notează că spre deosebire de termenul de

declarare a recursului, care curge din data comunicării, după caz, a încheierii,

hotărârii sau deciziei integrale, termenul de declarare a apelului curge din data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

În sensul stabilirii limitelor temporale de declarare a apelului, legiuitorul nu

a prevăzut excepții pentru participanții la proces legal înștiințați care au decis să nu

participe la examinarea cauzei în primă instanță.

Aici, Colegiul relevă că în contradicție cu alegația recurentului Mihail

Gherman precum că acesta nu a fost înștiințat în modul prevăzut de legislația în

vigoare despre examinarea la Judecătoria Bălți, sediul Sângerei, a prezentei cauze,

la materialele dosarului este amexat avizul de primire nr. DS3118381663AR, care

confirmă citarea la data de 26 septembrie 2018 a lui Mihail Gherman pentru

ședința de judecată din 23 octombrie 2018, ora 09.20, la adresa indicată și în

cererea de recurs, și anume: XXXXX (f.d. 22).

Astfel, termenul de declarare a apelului, care este comun tuturor

participanților la proces, a expirat la 22 noiembrie 2018.

În situația în care apelantul Mihail Gherman a depus cererea de apel

împotriva hotărârii din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, la

23 noiembrie 2018, este cert că termenul de declarare a apelului a fost omis, după

cum a indicat și instanța de apel.

Or, legea procesuală civilă în vigoare nu prevede deplasarea momentului în

care a început să curgă termenul de declarare a apelului, și nici întreruperea

acestuia.

Totuși, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen. Așadar, conform

art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță.

Art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează că cererea de

repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de

procedură și se examinează în ședință de judecată.

Însă, Colegiul observă că apelantul Mihail Gherman în cererea de apel

nemotivată nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva

hotărârii din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, după cum a

constatat și instanța de apel, care a considerat necesar să aplice sancțiunea

procedurală sub forma restituirii cererii de apel, or însuși apelantul a indicat că

urmează a fi considerat în termen apelul declarat la 23 noiembrie 2018, din motiv

că nu a recepționat dispozitivul hotărârii din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sângerei, la data pronunțării acestuia.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În speță, având în vedere constatarea celor două condiții de la art. 369 alin.

4

(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume depunerea apelului în afara

termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen, instanța

de apel corect a restituit cererea de apel declarată de către Mihail Gherman

împotriva hotărârii din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei.

În această privință, Colegiul consideră necesar să puncteze că cererea de

repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz trebuie să fie exprimată

din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind îndreptățită, în lipsa unor

dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu repunerea în termen, chiar dacă

din ansamblul materialului probator administrat la dosar ar rezulta că participanții

la proces au avut motive întemeiate de a nu îndeplini în termen actul de procedură.

În astfel de situații, Curtea Europeană a Drepturilor Omului este întotdeauna

tranșantă, inclusiv în raport cu Republica Moldova, echivalând repunerea

nejustificată în termenul de efectuare a actului de procedură cu încălcarea dreptului

la proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice (cauzele Melnic

v. Moldova și Popov v. Moldova (nr. 2)).

Cu titlu separat, Colegiul menționează că deși recurentul Mihail Gherman a

formulat și critici referitor la legalitatea și temeinicia hotărârii din

23 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, pe calea recursului în

Secțiunea 1 exercitat împotriva încheierii din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel

Bălți, poate fi verificată doar legalitatea și temeinicia încheierii respective.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat

de Mihail Gherman urmează a fi respins și a menține încheierea din

28 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Mihail Gherman.

Se menține încheierea din 28 decembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de AEÎ „Mărinești“

împotriva lui Gheorghe Iamandii, Mihail Gherman și Liliei Bostan cu privire la

încasarea datoriei de bază, a dobânzii, a dobânzii de întârziere, a penalității și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

5