2r-663/19 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Restituirea recursului împotriva încheierii
2r-663/19 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2r-663/19
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central – V. Schibin
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Corcenco, D. Stăvilă, D. Corolevschi
ÎNCHEIERE
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
Judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând recursul declarat de către avocatul Ion Gheorghița în interesele lui
Vladislav Dragancea,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihai
Benderschi împotriva lui Vladislav Dragancea cu privire la încasarea datoriei,
dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din data de 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin
care s-a restituit apelul declarat de către avocatul Ion Gheorghița în interesele lui
Vladislav Dragancea ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare
apel,
constată:
La 15 mai 2019 Mihai Benderschi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vladislav Dragancea, prin care a solicitat încasarea datoriei în mărime
de 430 euro, dobânzii de întârziere în mărime de 68,11 euro și a cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din data de 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul lui Vladislav
Dragancea în beneficiul lui Mihai Benderschi datoria în mărime de 430 euro,
dobânda de întârziere în mărime de 68,11 euro, cheltuielile de judecată în mărime de
1 061,80 lei, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 5,73 lei, în rest s-a
respins acțiunea. (f.d. 21)
Împotriva hotărârii instanței de fond la 19 august 2019 a depus apel nemotivat
avocatul Ion Gheorghița în interesele lui Vladislav Dragancea, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea
cererii de chemare în judecată. (f.d. 28-29)
Prin încheierea din data de 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a restituit
apelul declarat de către avocatul Ion Gheorghița în interesele lui Vladislav Dragancea
ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. (f.d. 34-35)
Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la 15 octombrie 2019 a depus
recurs avocatul Ion Gheorghița în interesele lui Vladislav Dragancea, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei
la rejudecare. ( f.d.42-44)
În motivarea recursului avocatul Ion Gheorghița în interesele lui Vladislav
Dragancea a indicat că prin prisma art. 6, § 1 CEDO fiecare persoană are dreptul la
1
examinarea cauzei în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de asemenea
garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță să soluționeze orice contestație
privitoare la drepturile sale civile, iar dreptul de a sesiza instanța nu constituie, decât
unul dintre aspectele dreptului la un tribunal. În opinia recurentului menținerea
încheierii contestate constituie o îngrădire la liberul acces la justiție.
În conformitate cu art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și
a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul declarat de către avocatul Ion Gheorghița în interesele lui Vladislav
Dragancea împotriva încheierii din data de 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți
urmează a fi restituit din considerentele ce preced.
În conformitate cu prevederile art. 4261 alin. (1), lit. b) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă
cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție constată că recursul declarat împotriva încheierii din data de 19 septembrie
2019 a Curții de Apel Bălți este depus și semnat de către avocatul Ion Gheorghița în
interesele lui Vladislav Dragancea.
Prin prisma art.75, alin.(1) din Codul de procedură civilă, în proces civil
persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.
În conformitate cu art. 80, alin. (7) din Codul de procedură civilă,
împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,
eliberat de reprezentat și certificat de avocat.
La caz, avocatul Ion Gheorghița în susținerea împuternicirilor a prezentat
mandatul avocațional seria MA, nr. 1465755, eliberat la data de 14 august 2019.
În conformitate cu pct. 6, alin. (2), lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din
28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a
mandatului avocatului și al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului
conține următoarele elemente obligatori: pe verso se inserează împuternicirile
avocatului.
Prin prisma normei de drept sus-citate Colegiul constată că mandatul
avocațional seria MA, nr. 1465755 din 14 august 2019, anexat la fila dosarului 27, nu
este completat în conformitate cu prevederile pct. 6, alin. (2), lit. a) din Hotărârea
Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și
modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, ori pe verso
lipsesc împuternicirile avocatului.
În urma celor menționate este cert că în cazul dat, cererea de recurs este
înaintată de către o persoană care nu este în drept de a înainta recurs.
Instanța de recurs atenționează că recursul e o cale de atac distinctă, respectiv
împuternicirile de a semna și depune recursul trebuie să fie expres delegate în
mandat.
În conformitate cu prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă
împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a
exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a
2
semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru
soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a
majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul
acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a
intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a
ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau
eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi
bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres,
sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în
mandatul eliberat avocatului.
Drept urmare, se reține că avocatului Ion Gheorghița nu a prezentat
împuterniciri, care să ateste expres dreptul de a exercita din numele lui Vladislav
Dragancea calea de atac recursul. Un alt act, care ar acorda expres dreptul avocatului
Ion Gheorghița de a contesta cu recurs încheierea din data de 19 septembrie 2019 a
Curții de Apel Bălți, în interesele lui Vladislav Dragancea, după cum menționează
art. 81 din Codul de procedură civilă, la materialele dosarului lipsește, fapt ce prin
prisma art. 4261, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă constituie temei de
restituire a recursului, ori este semnat de o persoana care nu este în drept să-l declare.
Colegiul ține să menționeze că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele Curții Europene a Drepturilor Omului, care a relevat în practica sa că
dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder vs the United
Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări din
partea statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale
indivizilor (Ashingdane vs the United Kingdom, 28 mai 1985).
Din considerentele menționate și având în vedere că recursul împotriva
încheierii din data de 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost semnat de către
o persoană care nu este în drept să declare recurs, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității
restituirii recursului declarat de către Ion Gheorghița în interesele lui Vladislav
Dragancea, or, în caz contrar s-ar aduce atingere dreptului părții adverse la un proces
echitabil consacrat de art. 6 CEDO.
În conformitate cu art. 269-270, art. 4261, alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Se restituie recursul declarat de către Ion Gheorghița în interesele lui Vladislav
Dragancea împotriva încheierii din data de 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
3