3rh-11/19 — obligarea eliberării cazierului judiciar cu mentiunea despre lipsa antecedentelor penale si repararea prejudiciului moral

3rh-11/19 — obligarea eliberării cazierului judiciar cu mentiunea despre lipsa antecedentelor penale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3rh-11/19

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Centru (jud. A. Catană)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. I. Sîrcu, D. Visternicean, G. Stratulat, N. Craiu, N.

Vascan)

Î N C H E I E R E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de către Iurii Sorochin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurii Sorochin

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Serghei Strungaru,

șefului Direcției Serviciului Public și Interdepartamental al Serviciului Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Mihail

Draghinici, Biroului de Servicii Publice și Executive Interdepartamentale al Serviciului

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Oleg Ciobanu cu privire la obligarea eliberării cazierului judiciar cu mențiunea despre

lipsa antecedentelor penale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 11 noiembrie 2016, Iurii Sorochin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Serghei Strungaru,

șefului Direcției Serviciului Public și Interdepartamental al Serviciului Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Mihail

Draghinici, Biroului de Servicii Publice și Executive Interdepartamentale al Serviciului

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Oleg Ciobanu cu privire la obligarea eliberării cazierului judiciar cu mențiunea despre

lipsa antecedentelor penale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în urma solicitării eliberării cazierului

juridic, la 17 octombrie 2016 a primit un certificat de cazier judiciar, în care a fost

făcută mențiunea precum că dânsul a fost înregistrat în Registrul de informații al

criminalității și criminologiei Republicii Moldova.

1

A menționat că, nu este de acord cu mențiunea din certificatul sus enunțat, acesta

fiind eliberat cu încălcarea prevederilor art. 21 din Constituție, conform cărora orice

persoană acuzată de o infracțiune este considerată nevinovată până la dovedirea

vinovăției conform legii într-un proces public în care el a avut toate garanțiile necesare

apărării sale.

Reclamantul a solicitat anularea răspunsului din 17 octombrie 2016 a Direcției

Servicii Publice și Interdepartamental al Serviciului Tehnologii Informaționale, prin

care i s-a făcut mențiunea că este „înscris în Registrul informației criminalistice și

criminologice a Republicii Moldova”, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i

elibera cazierul judiciar fără mențiunea „este înscris în registrul informației

criminalistice și criminologice a Republicii Moldova” și compensarea prejudiciului

moral.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de către Iurii Sorochin a fost admisă parțial. S-a obligat Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova să elibereze lui Iurii Sorochin certificat de

cazier judiciar cu privire la existența sau inexistența antecedentelor penale conform

prevederilor art. 21 din Constituția Republicii Moldova. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

declarate de Ministerul Afacerilor Interne și de către Iurii Sorochin și s-a menținut

hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de Iurii Sorochin, s-a admis recursul declarat de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, s-a casat integral decizia din 20 martie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 19 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de

către Iurii Sorochin a fost respinsă.

La 12 noiembrie 2018, Iurii Sorochin a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat casarea deciziei

date cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, nu este de acord cu decizia a cărui

revizuire se cere din considerentele ce urmează. Conform sentinței din 12 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, procesul penal în privința lui Iurii

Sorochin, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1), 27, 190 alin.

(2) lit. c) din Codul penal a fost încetat, astfel în momentul pronunțării deciziei instanței

de recurs, nu a cunoscut despre circumstanța dată, fapt ce se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. a), b), e) din Codul de procedură civilă.

A menționat că, instanța de judecată nu a luat în considerare că, procurorul în

Procuratura sect. Râșcani l-a învinuit pe Iurii Sorochin de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 310 alin. (1), 27, 190 alin. (2) lit. c) din Codul penal, însă, ulterior

procurorul a renunțat la învinuirea înaintată, motiv din care urmează a fi restabilit în

dreptul lezat, precum și a i se elibera cazierul judiciar despre lipsa antecedentelor

penale.

A afirmat că, instanța de recurs a aplicat prevederile ordinului Ministerului

Afacerilor Interne din 18 noiembrie 2016, care la caz nu sunt aplicabile, cererea de

chemare în judecată fiind depusă la 11 noiembrie 2016.

2

În drept, Iurii Sorochin și-a întemeiat cererea de revizuire în baza dispozițiilor art.

446, 447, 448, 449 lit. a), b), e), 451, 452, 453 din Codul de procedură civilă.

Prin referința depusă la data de 24 ianuarie 2019, Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire este de

competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară

fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de

revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune

înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (l) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447 din Codul de procedură civilă,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 din Codul de

procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt

invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de

procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce

la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

În același rând, în sensul art. 446 din Codul de procedură civilă, pe calea revizuirii

poate fi retractat un act judecătoresc irevocabil, care este greșit în raport cu unele

împrejurări survenite după pronunțarea acestuia, iar motivele pentru care se poate

dispune retractarea sunt prevăzute expres și limitativ de art. 449 din Codul de procedură

civilă.

În temeiul art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă.

În speță, întru susținerea poziției sale Iurii Sorochin a invocat că sentința din 12

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care procesul penal în

privința lui Iurii Sorochin, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin.

(1), 27, 190 alin. (2) lit. c) din Codul penal, a fost încetat pe motiv că fapta comisă

constituie contravenție, se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. a) din Codul de

procedură civilă.

3

Alegație ce nu poate fi reținută de către instanța de revizuire, or, de fapt acest temei

se referă la cazurile în care un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre alți

participanți la proces enumerați în art. 55, 59 din Codul de procedură civilă, care au luat

parte la judecarea unei pricini civile, au fost condamnați printr-o sentință penală

irevocabilă pentru infracțiune în legătură cu judecarea pricinii civile, anterior examinate.

Deci, în acest caz, forță probantă o are doar sentința irevocabilă, care să fie în legătură

cu expunerea pricinii.

În continuare, în argumentarea opiniei sale, Iurii Sorochin a notat temeiul prevăzut

de art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, conform căruia revizuirea se declară în

cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere.

La caz, se reține că nu a fost anulata sau modificată hotărârea, sentința sau decizia

instanței judecătorești care a servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere.

Or, faptul că, în privința lui Iurii Sorochin învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute art. 310 alin. (1), 27, 190 alin. (2) lit. c) din Codul penal a fost încetat

procesul penal, nu constituie temei de revizuire, întrucât art. 20 lit. b) din Legea nr. 216

din 29 mai 2013 cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a

infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni statuează

expres că în cadrul Sistemului se iau la evidență centralizată următoarele categorii de

persoane: puse sub învinuire.

În condițiile date se subliniază că, la momentul eliberării cazierului judiciar cu

mențiunea „înscris în Registrul informației criminalistice și criminologie a Republicii

Moldova”, Iurii Sorochin era învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute art. 310 alin.

(1), 27, 190 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Tot irelevantă pentru admiterea cererii de revizuire și retractarea actului

judecătoresc irevocabil este și invocarea temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă, deoarece din cererea de revizuire depusă de Iurii Sorochin nu se

conturează careva circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii confirmate prin probe

concludente care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Or, art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, prevede că revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele.

Deși, la acest segment este important de menționat că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei

(hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească

devine irevocabilă.

Respectiv, art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, stipulează despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială

pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute

aceste circumstanțe (fapte).

4

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi

apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în

judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de

revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu

orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe

conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile

în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligatoriu al temeiului prevăzut la

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Având în vedere normele legale sus citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul nu a probat

nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire.

În consecință, instanța de revizuire reține că argumentele enunțate de revizuent nu se

încadrează în categoria circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica

răsturnarea soluției pronunțate prin decizia a cărei revizuire se cere.

Iar admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului

securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul

căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit

căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor

să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61,

ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

5

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la

acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că motivele indicate în cererea de

revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Iurii Sorochin

împotriva deciziei din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Sorochin împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Serghei Strungaru, șefului Direcției

Serviciului Public și Interdepartamental al Serviciului Tehnologii Informaționale al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Mihail Draghinici, Biroului de

Servicii Publice și Executive Interdepartamentale al Serviciului Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Oleg

Ciobanu cu privire la obligarea eliberării cazierului judiciar cu mențiunea despre lipsa

antecedentelor penale și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

6