2rh-31/19 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2rh–31/18 Instanța de fond: Judecătoria Strășeni (sediul Călărași) (jud. V. Criucicova) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău,( jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, (jud. Sv. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu) Î N C H E I E R E 27 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând cererea de revizuire depusă de GȚ „Gîrbu Constantin”, împotriva deciziei din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) emise în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Mediului (actualmente reorganizat în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului) al RM împotriva GȚ „Gîrbu Constantin” cu privire la încasarea sumei grantului, c o n s t a t ă: La 10 iunie 2016, Ministerul Mediului (actualmente reorganizat în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului) al RM s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către GȚ „Gîrbu Constantin”, solicitând încasarea din contul ultimului a sumei de 500 000 lei, pentru proiectul nr. 3889. În motivarea cererii reclamantul a indicat că, la 27 decembrie 2011, de către GȚ „Gîrbu Constantin” a fost înaintată la Fondul Ecologic Național cerere de solicitare a grantului în valoare de 670 000 lei pentru plantarea terenurilor degradate cu culturi multianuale (salcâmi).

Prin decizia Consiliului de Administrare a Fondului Ecologic Național din 09 februarie 2012, procesul-verbal nr. 1 din 09 februarie 2012, a fost aprobată suma de 500 000 lei, pentru finanțarea proiectului nr. 3889 „Plantarea terenurilor degradate cu culturi multianuale (salcâmi)”, prezentat de GȚ „Gîrbu Constantin”. La 01 martie 2012, între Ministerul Mediului al RM și de GȚ „Gîrbu Constantin” a fost încheiat contractul nr. 1/2800-3889 privind finanțarea proiectului cu numărul de înregistrare 3889. Conform prevederilor contractului încheiat între Ministerul Mediului al RM și de GȚ „Gîrbu Constantin”, beneficiarul este obligat să utilizeze grantul exclusiv pentru realizarea scopului și obiectivelor specificate în proiectul prezentat donatorului, precum și să respecte cu strictețe toate clauzele contractului.

Punctul 2.1. din contract prevede că implementarea 1 proiectului urma să fie finalizată la data de 31 decembrie 2012. Ministerul Mediului al RM a mai menționat că, ÎS „CRIS „Registru” , GȚ „Gîrbu Constantin” i-a fost alocată suma de 500 000 lei pentru implementarea proiectului, iar conform Acordului adițional nr. 519 la contractul nr. 1/2800-3889 din 01 martie 2012, termenul de finalizare a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2013. Potrivit contractului, odată cu expirarea termenului de realizare a proiectului, pârâtul este obligat să prezinte Raportul Final asupra executării lucrărilor, în termen de 5 zile din momentul executării integrale a proiectului, anexând toate documentele justificative, fapt neexecutat până în prezent.

Odată cu semnarea contractului, GȚ „Gîrbu Constantin” și-a asumat responsabilitatea de a implementa pe deplin proiectul prezentat spre finanțare, iar în caz de încălcare a prevederilor prevăzute de pct. 5.2., în temeiul pct. 6.1. al contractului, beneficiarul va rambursa suma integrală în Fondul Ecologic Național. Ministerul Mediului al RM a afirmat că, pentru realizarea proiectului, de la contul acestuia către GȚ „Gîrbu Constantin” au fost transferați 500 000 lei, conform ordinelor de plată. La 26 iulie 2012, prin ordinul de plată nr. 704, Ministerul Mediului al RM a transferat către beneficiar suma de 150 000 lei, ceea ce reprezintă 30% avans din suma aprobată (500 000 lei).

De către beneficiar la 30 noiembrie 2012 a fost prezentat Raportul Intermediar, în partea II Raportul Financiar, unde suma cheltuielilor au fost indicate în mărime de 450 000 lei, cu anexarea copiilor facturilor și documentelor confirmă cheltuielile, care de facto cumulativ raportează doar suma de 150 000 lei (valoarea primei tranșe transferate de la FEN) și anume: 24 000 lei, achitate numerar persoanei fizice Tănăsescu Ilie Ion (dispoziția de plată nr. 2 din 08 august 2012), deținătorul patentei de întreprinzător seria AB nr. 135221 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra bolilor și dăunătorilor”, conform contractului nr. 2 din 20 iunie 2012, pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea serviciilor din 05 august 2012, potrivit căruia în perioada lunii iulie 2012, Tănăsescu Ilie, a executat lucrările de discuit pe suprafața de 16 ha (8 ha de 2 ori); 32 000 lei, achitate numerar persoanei fizice Cobîșcean Ion (dispoziția de plată nr. 1 din 08 august 2012), deținătorul patentei de întreprinzător seria AB nr. 135222 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra bolilor și dăunătorilor”, conform contractului nr. 5 din 20 iunie 2012,

pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea serviciilor din 08 august 2012, potrivit căruia în perioada lunii iulie 2012, Cobîșcean Ion, a executat lucrările de introducere a îngrășămintelor organice pe suprafața de 8 ha; 23 000 lei, achitate numerar persoanei fizice Harea Vădim (dispoziția de plată nr. 3 din 09 august 2012), deținătorul patentei de întreprinzător seria AB nr. 135184 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra bolilor și dăunătorilor”, conform contractului nr. 6 din 01 august 2012, pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea serviciilor din 09 august 2012 potrivit căruia în perioada lunii august 2012, Harea Vădim, a executat lucrările de boronit.

Reclamantul a mai indicat faptul că, locul desfășurării activității în baza 2 patentei de întreprinzător este indicat satul Mereșeni, Țibirica, însă, de facto, lucrările au fost efectuate în satul Hirova, prin ce rezultă că de către persoana fizică, Harea Vădim, a fost practicată activitatea de antreprenoriat fără acoperirea teritorială a acțiunii patentei de întreprinzător; 23 000 lei, achitate prin virament persoanei fizice Goncear Ion (ordinul de plată nr. 3 din 21 august 2012), deținătorul patentei de întreprinzător seria AR nr. 135223 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări (de cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra hoților și dăunătorilor”, conform contractului nr. 3 din 20 iunie 2012, pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea serviciilor din 21 august 2012 potrivit căruia în perioada lunii august 2012, Goncear Ion, a executat lucrările de arătură de nivelare pe suprafața de 8 ha; 24 000 lei, achitate prin virament persoanei fizice Goncear Maxim (ordinul de plată nr. 1 din 21 august 2012), deținătorul patentei de întreprinzător seria AR nr. 135229 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra hoților și dăunătorilor”, conform contractului nr. 4 din 20 iunie 2012,

pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea serviciilor din 21 august 2012 potrivit căruia în perioada lunii august 2012, Goncear Maxim, a executat lucrările de cultivat pe suprafața de 8 ha.

Ministerul Mediului al RM a menționat că, locul desfășurării activității în baza patentei de întreprinzător este indicat satul Țibirica, iar de facto lucrările au fost efectuate în satul Hirova, prin ce rezultă că de către persoana fizică, Gonciar Maxim, a fost practicată activitatea de antreprenoriat fără acoperirea teritorială a acțiunii patentei de întreprinzător; 24 000 lei, achitate prin virament persoanei fizice Harea Vădim (ordinul de plată nr. 2 din 21 august 2012), deținătorul patentei de întreprinzător Seria AB 135 1 84 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra hoților și dăunătorilor” conform contractului nr. 1 din 20 iunie 2012, pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea serviciilor din 25 august 2012, potrivit căruia în perioada lunii august 2012, Harea Vădim, a executat lucrările de arat (plantaj), pe o suprafață de 8 ha.

Consecutivitatea lucrărilor agricole efectuate de către beneficiar în perioada lunilor iulie-august 2012, pe suprafața de 8 ha care este indicată în actele de primire- predare și cele de decontare cu antreprenorii, pe când suprafața destinată implementării proiectului Finanțat din FEN constituie 8, 07 ha, nu corespunde cu procesul tehnologic de prelucrarea și pregătirea solului pentru plantarea materialului săditor. Reclamantul a mai susținut că, proveniența îngrășămintelor organice, care a fost raportată că ar fi fost împrăștiată pe suprafața de 8 ha de către persoana fizică Tănăsescu Ilie, în luna iulie 2012 și achitarea în numerar a sumei de 24 000 lei (lipsa actelor de procurare/achiziție cu identificarea furnizorului, cantității, prețului), este dubioasă cu suspiciuni de inexistența executării acestor servicii, toate contractele cu persoanele fizice sus menționate fiind semnate la 20 iunie 2012. La 24 aprilie 2013, C.Î.

„AGROSTOC”, în baza facturii fiscale seria FB353I769 pentru îngrășămintele primite, beneficiarul s-a achitat cu furnizorul la data de 30 aprilie 2013. De către responsabilii Serviciului Evidentă și Control a 3 Fondului Ecologic Național SFEN) a Direcției Finanțe și Evidență Contabilă a fost aprobată spre finanțare suma dată, fără prezentarea de către Beneficiar a Raportului Intermediar și la data de 29 aprilie 2013, prin ordinul de plată nr. 290 s-a transferat suma de 160 360 lei. Potrivit contractelor nr. 8 din 23 aprilie 2013 și nr. 9 din 11 septembrie 2013, de către persoana fizică Harea Vădim îngrășămintele minerale au fost încorporate.

Pentru serviciile acordate beneficiarul a transferat către persoana fizică suma de 40 000 lei, prin ordinul de plată nr. 4 din 31 decembrie 2013. La 04 noiembrie 2013, în urma organizării de către beneficiar a concursului de achiziționarea puieților de salcâm, a fost desemnat câștigător GȚ „Harea Vădim” cu care s-a semnat contractul f/n din 08 noiembrie 2013, care la rândul său prin factura de expediție seria WA nr. 0237106 din 06 decembrie 2013 livrează puieți de salcâm (inclusiv plantarea) în cantitate de 53 800 bucăți la valoarea de 121 050 lei. Actul de predare-recepție a serviciilor a fost semnat la data de 27 noiembrie 2013, pentru care beneficiarul a transferat suma de 121 050 lei la data de 13 decembrie 2013, prin ordinul de plată nr. 3. Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor f/n din 28 noiembrie 2013 a servit drept temei pentru transferul ultimei tranșe în sumă de 50 000 lei.

A mai relevat reclamantul că, toate actele justificative ce confirmă cheltuielile aferente implementării proiectului descrise în pct. 6, 7, 8 a notei informative au fost prezentate la Raportul Financiar Final din 28 aprilie 2014, cu încălcarea pct. 25 a Regulamentul privind administrarea FEN, aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 73 din 10 septembrie 2013. Respectiv din FFN, la momentul transferului, a fost transferat nejustificat suma totală de 350 000 lei (160 360 + 139 640 + 50 000), fără prezentarea de către beneficiar a Rapoartelor Intermediare, procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, prin ce de către angajații SFFN au fost ignorate prevederile pct. 3.3 a contractului de finanțare nr. 1/2800- 3889 din 01 martie 2012, precum și prevederile pct. 19 lit. (1), (q), (s) a Regulamentul privind administrarea FEN, aprobat prin ordinul Ministerului Mediului nr. 73 din 10 septembrie 2013. La 22 iulie 2013, de către inspectorul principal, Pahomi Ion, în prezența inspectorului-șef, Său Tihon, al Inspectoratului Ecologic Călărași, a fost efectuat controlul lucrărilor efectuate la proiectul finanțat din FEN „Plantarea terenurilor degradate eu culturi multianuale (salcâmi) în GȚ „Gîrbu Constantin” în urma căruia s-a constatat că, până în ziua efectuării controlului de către GȚ „Gîrbu Constantin”, pentru implementarea proiectului,

din FEN au fost primite sumele de 150 000 lei și 160 360 lei. La 16 iulie 2013, la solicitarea inspectorilor de a se deplasa la fața locului pentru verificarea volumului de lucrări executate, Gîrbu Constantin a părăsit biroul IE Călărași, care ulterior nu a fost de găsit. Deplasându-se la fața locului inspectorii, au constatat că, pe terenul cu suprafața de 8,07 ha, preconizat sădirii cu puieți de salcâm, la ziua controlului se cultivau culturi de floarea soarelui. Din explicația lui Gîrbu Constantin, din data de 16 iulie 2013, se constată că pentru suma de 160 360 lei, ultimul nu a prezentat nici o dare de seamă la FEN, iar îngrășămintele minerale achiziționate în luna aprilie 2013 sunt depozitate la depozitul întreprinderii.

Totodată, a explicat că culturile de floarea soarelui au fost sădite din motivul lipsei surselor financiare necesare pentru achiziția și sădirea 4 puieților de salcâm. Potrivit actelor prezentate anexat la Raportul Financiar Final din 28 aprilie 2014, potrivit contractului nr. 8 din 23 aprilie 2013 de către persoana fizică Harea Vădim, îngrășămintele minerale au fost încorporate în sol în luna aprilie 2013 (cantitatea de 8,6 tone de Azofosca), ceea ce demonstrează că acestea, precum și cheltuielile suportate în anul 2012 pentru pregătirea solului (150 000 lei) finanțate din FEN, au fost utilizate pentru cultivarea culturilor de floarea soarelui în vara anului 2013, deci contrar prevederilor pct.5.2 a contractului de finanțare și a Codului civil al RM, care prevăd temeiurile de inițiere, executare, încetare și rambursare a surselor financiare publice înapoi către Fondul Ecologic Național.

Ministerul Mediului al RM a invocat că, datorită faptului că, GȚ „Gîrbu Constantin” nu a respectat prevederile contractuale privind implementarea deplină a proiectului în termenii stabiliți, reclamantul a încercat să rezolve problema pe cale amiabilă, înaintând cerere prealabilă nr. 08-05/1023 din 16 mai 2016, fiind recepționată la 20 mai 2016, conform avizului de recepție, prin care a solicitat ca în termen de 5 zile lucrătoare de la momentul recepționării cererii să restituie suma de 500 000 lei la contul Fondului Ecologic Național. Prin aceiași scrisoare, pârâtul a fost informat și despre consecințele nerestituirii sumei, însă până în prezent, Ministerul nu a primit suma solicitată.

La 27 mai 2016, în adresa Ministerului Mediului a parvenit răspunsul la cererea prealabilă (nr. 08-05/1023 din 16 mai 2016) de la GȚ „Gîrbu Constantin” la care a anexat o poză de pe terenul plantat și a menționat că, pentru excluderea dubiilor referitor la implementarea proiectului va prezenta suplimentar analiza financiară a valorificării mijloacelor financiare, precum și asigurarea deplasării în teren a unui grup de lucru pentru constatarea rezultatelor implementării proiectului. Prin hotărârea din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași), acțiunea a fost admisă integral în sensul invocat. Prin decizia din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către GȚ „Gîrbu Constantin” și menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 27 iunie 2017. Prin încheierea din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către GȚ „Gîrbu Constantin” a fost considerat inadmisibil.

La 16 ianuarie 2019 (prin oficiul poștal), GȚ „Gîrbu Constantin” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași), solicitând casarea acestora și rejudecarea a cauzei cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă. La 26 februarie 2019, Ministerul Agrigulturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a depus o referință la cererea de revizuire depusă de GȚ „Gîrbu Constantin”, solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă. Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă, revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în 5 cererea de revizuirea au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34). Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte. În conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri. În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă. Totuși, în urma modificărilor operate, prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, la art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă, încheierile judecătorești, care nu se referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. În același context, legislatorul a exclus competența Curții Supreme de Justiție de a examina cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s- a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității.

Din această perspectivă, Colegiul judiciar trebuie să se pronunțe dacă încheierea irevocabilă de inadmisibilitate poate fi supusă revizuirii, în contextul solicitărilor revizuentului de a casa actele judecătorești emise de instanțele inferioare, și dacă Curtea Supremă de Justiție este competentă să judece o atare situație juridică. Cu privire la primul aspect, instanța notează că art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă confirmă că încheierea de inadmisibilitate a unui recurs nu se referă la fondul cauzei, ceea ce face aplicabil art. 446 alin. (2) al Codului de procedură civilă. Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 433 lit. a1) – d) al Codului de procedură civilă pot fi apreciate doar de instanța de recurs, iar lipsa unei căi de a atac, chiar și de retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza 6 Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, § 30). Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare.

Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia, hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre din 6 februarie 2018, § 24). La acest capitol, Colegiul judiciar observă că prin încheierea din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost considerată inadmisibilă cererea de recurs depusă de GȚ „Gîrbu Constantin”, în baza temeiul prevăzut la articolul 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. Formalitățile specificate la articolul 433 a1) – d) din Codul de procedură civilă au fost respectate de recurent, iar completul de judecată nu a avut obiecții în această parte.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție trage concluzia că încheierea menționată supra nu poate fi contestată în procedură de revizuire, iar instanța nu este competentă de a examina cererea de revizuire formulată de GȚ „Gîrbu Constantin”. Or, este evident că hotărârea din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) a fost supusă căilor de atac și a fost menținută prin decizia din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Conjunctura descrisă supra determină posibilitatea depunerii revizuirii la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței specificate în art. 448 alin. (2) al Codului de procedură civilă. Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Pe baza celor prezentate, Colegiul atestă că legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă. Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii. Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că revizuirea depusă de GȚ „Gîrbu Constantin” urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de 7 procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă GȚ „Gîrbu Constantin”, împotriva deciziei din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) emise în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Mediului (actualmente reorganizat în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului) al RM împotriva GȚ „Gîrbu Constantin” cu privire la încasarea sumei grantului. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova 8