2rh-31/19 — Încasarea sumei

2rh-31/19 — Încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rh–31/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni (sediul Călărași) (jud. V. Criucicova)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău,( jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, (jud. Sv. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

examinând cererea de revizuire depusă de GȚ „Gîrbu Constantin”,

împotriva deciziei din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii

din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) emise în cadrul cauzei

civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Mediului

(actualmente reorganizat în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului) al RM împotriva GȚ „Gîrbu Constantin” cu privire la încasarea sumei

grantului,

c o n s t a t ă:

La 10 iunie 2016, Ministerul Mediului (actualmente reorganizat în Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului) al RM s-a adresat în instanța de

judecată cu cerere către GȚ „Gîrbu Constantin”, solicitând încasarea din contul

ultimului a sumei de 500 000 lei, pentru proiectul nr. 3889.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, la 27 decembrie 2011, de către

GȚ „Gîrbu Constantin” a fost înaintată la Fondul Ecologic Național cerere de

solicitare a grantului în valoare de 670 000 lei pentru plantarea terenurilor

degradate cu culturi multianuale (salcâmi). Prin decizia Consiliului de

Administrare a Fondului Ecologic Național din 09 februarie 2012, procesul-verbal

nr. 1 din 09 februarie 2012, a fost aprobată suma de 500 000 lei, pentru finanțarea

proiectului nr. 3889 „Plantarea terenurilor degradate cu culturi multianuale

(salcâmi)”, prezentat de GȚ „Gîrbu Constantin”.

La 01 martie 2012, între Ministerul Mediului al RM și de GȚ „Gîrbu

Constantin” a fost încheiat contractul nr. 1/2800-3889 privind finanțarea

proiectului cu numărul de înregistrare 3889. Conform prevederilor contractului

încheiat între Ministerul Mediului al RM și de GȚ „Gîrbu Constantin”, beneficiarul

este obligat să utilizeze grantul exclusiv pentru realizarea scopului și obiectivelor

specificate în proiectul prezentat donatorului, precum și să respecte cu strictețe

toate clauzele contractului. Punctul 2.1. din contract prevede că implementarea

1

proiectului urma să fie finalizată la data de 31 decembrie 2012.

Ministerul Mediului al RM a mai menționat că, ÎS „CRIS „Registru” , GȚ

„Gîrbu Constantin” i-a fost alocată suma de 500 000 lei pentru implementarea

proiectului, iar conform Acordului adițional nr. 519 la contractul nr. 1/2800-3889

din 01 martie 2012, termenul de finalizare a fost prelungit până la data de 31

decembrie 2013. Potrivit contractului, odată cu expirarea termenului de realizare a

proiectului, pârâtul este obligat să prezinte Raportul Final asupra executării

lucrărilor, în termen de 5 zile din momentul executării integrale a proiectului,

anexând toate documentele justificative, fapt neexecutat până în prezent. Odată cu

semnarea contractului, GȚ „Gîrbu Constantin” și-a asumat responsabilitatea de a

implementa pe deplin proiectul prezentat spre finanțare, iar în caz de încălcare a

prevederilor prevăzute de pct. 5.2., în temeiul pct. 6.1. al contractului, beneficiarul

va rambursa suma integrală în Fondul Ecologic Național.

Ministerul Mediului al RM a afirmat că, pentru realizarea proiectului, de la

contul acestuia către GȚ „Gîrbu Constantin” au fost transferați 500 000 lei,

conform ordinelor de plată. La 26 iulie 2012, prin ordinul de plată nr. 704,

Ministerul Mediului al RM a transferat către beneficiar suma de 150 000 lei, ceea

ce reprezintă 30% avans din suma aprobată (500 000 lei).

De către beneficiar la 30 noiembrie 2012 a fost prezentat Raportul

Intermediar, în partea II Raportul Financiar, unde suma cheltuielilor au fost

indicate în mărime de 450 000 lei, cu anexarea copiilor facturilor și documentelor

confirmă cheltuielile, care de facto cumulativ raportează doar suma de 150 000 lei

(valoarea primei tranșe transferate de la FEN) și anume: 24 000 lei, achitate

numerar persoanei fizice Tănăsescu Ilie Ion (dispoziția de plată nr. 2 din 08 august

2012), deținătorul patentei de întreprinzător seria AB nr. 135221 cu genul de

activitate „Aratul și alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice,

protecția plantelor contra bolilor și dăunătorilor”, conform contractului nr. 2 din 20

iunie 2012, pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și

de predare-primire și achitarea serviciilor din 05 august 2012, potrivit căruia în

perioada lunii iulie 2012, Tănăsescu Ilie, a executat lucrările de discuit pe suprafața

de 16 ha (8 ha de 2 ori); 32 000 lei, achitate numerar persoanei fizice Cobîșcean

Ion (dispoziția de plată nr. 1 din 08 august 2012), deținătorul patentei de

întreprinzător seria AB nr. 135222 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de

cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra bolilor și

dăunătorilor”, conform contractului nr. 5 din 20 iunie 2012, pentru achiziționarea

lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea

serviciilor din 08 august 2012, potrivit căruia în perioada lunii iulie 2012,

Cobîșcean Ion, a executat lucrările de introducere a îngrășămintelor organice pe

suprafața de 8 ha; 23 000 lei, achitate numerar persoanei fizice Harea Vădim

(dispoziția de plată nr. 3 din 09 august 2012), deținătorul patentei de întreprinzător

seria AB nr. 135184 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de cultivare a

pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra bolilor și dăunătorilor”,

conform contractului nr. 6 din 01 august 2012, pentru achiziționarea

lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea

serviciilor din 09 august 2012 potrivit căruia în perioada lunii august 2012, Harea

Vădim, a executat lucrările de boronit.

Reclamantul a mai indicat faptul că, locul desfășurării activității în baza

2

patentei de întreprinzător este indicat satul Mereșeni, Țibirica, însă, de facto,

lucrările au fost efectuate în satul Hirova, prin ce rezultă că de către persoana

fizică, Harea Vădim, a fost practicată activitatea de antreprenoriat fără acoperirea

teritorială a acțiunii patentei de întreprinzător; 23 000 lei, achitate prin virament

persoanei fizice Goncear Ion (ordinul de plată nr. 3 din 21 august 2012),

deținătorul patentei de întreprinzător seria AR nr. 135223 cu genul de activitate

„Aratul și alte lucrări (de cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția

plantelor contra hoților și dăunătorilor”, conform contractului nr. 3 din 20 iunie

2012, pentru achiziționarea lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de

predare-primire și achitarea serviciilor din 21 august 2012 potrivit căruia în

perioada lunii august 2012, Goncear Ion, a executat lucrările de arătură de nivelare

pe suprafața de 8 ha; 24 000 lei, achitate prin virament persoanei fizice Goncear

Maxim (ordinul de plată nr. 1 din 21 august 2012), deținătorul patentei de

întreprinzător seria AR nr. 135229 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de

cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra hoților și

dăunătorilor”, conform contractului nr. 4 din 20 iunie 2012, pentru achiziționarea

lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea

serviciilor din 21 august 2012 potrivit căruia în perioada lunii august 2012,

Goncear Maxim, a executat lucrările de cultivat pe suprafața de 8 ha.

Ministerul Mediului al RM a menționat că, locul desfășurării activității în

baza patentei de întreprinzător este indicat satul Țibirica, iar de facto lucrările au

fost efectuate în satul Hirova, prin ce rezultă că de către persoana fizică, Gonciar

Maxim, a fost practicată activitatea de antreprenoriat fără acoperirea teritorială a

acțiunii patentei de întreprinzător; 24 000 lei, achitate prin virament persoanei

fizice Harea Vădim (ordinul de plată nr. 2 din 21 august 2012), deținătorul patentei

de întreprinzător Seria AB 135 1 84 cu genul de activitate „Aratul și alte lucrări de

cultivare a pământului cu mijloace tehnice, protecția plantelor contra hoților și

dăunătorilor” conform contractului nr. 1 din 20 iunie 2012, pentru achiziționarea

lucrărilor/serviciilor de valoare mică și actului și de predare-primire și achitarea

serviciilor din 25 august 2012, potrivit căruia în perioada lunii august 2012, Harea

Vădim, a executat lucrările de arat (plantaj), pe o suprafață de 8 ha.

Consecutivitatea lucrărilor agricole efectuate de către beneficiar în perioada lunilor

iulie-august 2012, pe suprafața de 8 ha care este indicată în actele de primire-

predare și cele de decontare cu antreprenorii, pe când suprafața destinată

implementării proiectului Finanțat din FEN constituie 8, 07 ha, nu corespunde cu

procesul tehnologic de prelucrarea și pregătirea solului pentru plantarea

materialului săditor.

Reclamantul a mai susținut că, proveniența îngrășămintelor organice, care a

fost raportată că ar fi fost împrăștiată pe suprafața de 8 ha de către persoana fizică

Tănăsescu Ilie, în luna iulie 2012 și achitarea în numerar a sumei de 24 000 lei

(lipsa actelor de procurare/achiziție cu identificarea furnizorului, cantității,

prețului), este dubioasă cu suspiciuni de inexistența executării acestor servicii,

toate contractele cu persoanele fizice sus menționate fiind semnate la 20 iunie

2012.

La 24 aprilie 2013, C.Î. „AGROSTOC”, în baza facturii fiscale seria

FB353I769 pentru îngrășămintele primite, beneficiarul s-a achitat cu furnizorul la

data de 30 aprilie 2013. De către responsabilii Serviciului Evidentă și Control a

3

Fondului Ecologic Național SFEN) a Direcției Finanțe și Evidență Contabilă a fost

aprobată spre finanțare suma dată, fără prezentarea de către Beneficiar a Raportului

Intermediar și la data de 29 aprilie 2013, prin ordinul de plată nr. 290 s-a transferat

suma de 160 360 lei.

Potrivit contractelor nr. 8 din 23 aprilie 2013 și nr. 9 din 11 septembrie 2013,

de către persoana fizică Harea Vădim îngrășămintele minerale au fost încorporate.

Pentru serviciile acordate beneficiarul a transferat către persoana fizică suma de 40

000 lei, prin ordinul de plată nr. 4 din 31 decembrie 2013. La 04 noiembrie 2013,

în urma organizării de către beneficiar a concursului de achiziționarea puieților de

salcâm, a fost desemnat câștigător GȚ „Harea Vădim” cu care s-a semnat

contractul f/n din 08 noiembrie 2013, care la rândul său prin factura de expediție

seria WA nr. 0237106 din 06 decembrie 2013 livrează puieți de salcâm (inclusiv

plantarea) în cantitate de 53 800 bucăți la valoarea de 121 050 lei. Actul de

predare-recepție a serviciilor a fost semnat la data de 27 noiembrie 2013, pentru

care beneficiarul a transferat suma de 121 050 lei la data de 13 decembrie 2013,

prin ordinul de plată nr. 3. Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor f/n

din 28 noiembrie 2013 a servit drept temei pentru transferul ultimei tranșe în sumă

de 50 000 lei.

A mai relevat reclamantul că, toate actele justificative ce confirmă cheltuielile

aferente implementării proiectului descrise în pct. 6, 7, 8 a notei informative au

fost prezentate la Raportul Financiar Final din 28 aprilie 2014, cu încălcarea pct.

25 a Regulamentul privind administrarea FEN, aprobat prin Ordinul Ministerului

Mediului nr. 73 din 10 septembrie 2013. Respectiv din FFN, la momentul

transferului, a fost transferat nejustificat suma totală de 350 000 lei (160 360 + 139

640 + 50 000), fără prezentarea de către beneficiar a Rapoartelor Intermediare,

procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, prin ce de către angajații

SFFN au fost ignorate prevederile pct. 3.3 a contractului de finanțare nr. 1/2800-

3889 din 01 martie 2012, precum și prevederile pct. 19 lit. (1), (q), (s) a

Regulamentul privind administrarea FEN, aprobat prin ordinul Ministerului

Mediului nr. 73 din 10 septembrie 2013.

La 22 iulie 2013, de către inspectorul principal, Pahomi Ion, în prezența

inspectorului-șef, Său Tihon, al Inspectoratului Ecologic Călărași, a fost efectuat

controlul lucrărilor efectuate la proiectul finanțat din FEN „Plantarea terenurilor

degradate eu culturi multianuale (salcâmi) în GȚ „Gîrbu Constantin” în urma

căruia s-a constatat că, până în ziua efectuării controlului de către GȚ „Gîrbu

Constantin”, pentru implementarea proiectului, din FEN au fost primite sumele de

150 000 lei și 160 360 lei.

La 16 iulie 2013, la solicitarea inspectorilor de a se deplasa la fața locului

pentru verificarea volumului de lucrări executate, Gîrbu Constantin a părăsit biroul

IE Călărași, care ulterior nu a fost de găsit. Deplasându-se la fața locului

inspectorii, au constatat că, pe terenul cu suprafața de 8,07 ha, preconizat sădirii cu

puieți de salcâm, la ziua controlului se cultivau culturi de floarea soarelui. Din

explicația lui Gîrbu Constantin, din data de 16 iulie 2013, se constată că pentru

suma de 160 360 lei, ultimul nu a prezentat nici o dare de seamă la FEN, iar

îngrășămintele minerale achiziționate în luna aprilie 2013 sunt depozitate la

depozitul întreprinderii. Totodată, a explicat că culturile de floarea soarelui au fost

sădite din motivul lipsei surselor financiare necesare pentru achiziția și sădirea

4

puieților de salcâm. Potrivit actelor prezentate anexat la Raportul Financiar Final

din 28 aprilie 2014, potrivit contractului nr. 8 din 23 aprilie 2013 de către persoana

fizică Harea Vădim, îngrășămintele minerale au fost încorporate în sol în luna

aprilie 2013 (cantitatea de 8,6 tone de Azofosca), ceea ce demonstrează că acestea,

precum și cheltuielile suportate în anul 2012 pentru pregătirea solului (150 000 lei)

finanțate din FEN, au fost utilizate pentru cultivarea culturilor de floarea soarelui

în vara anului 2013, deci contrar prevederilor pct.5.2 a contractului de finanțare și

a Codului civil al RM, care prevăd temeiurile de inițiere, executare, încetare și

rambursare a surselor financiare publice înapoi către Fondul Ecologic Național.

Ministerul Mediului al RM a invocat că, datorită faptului că, GȚ „Gîrbu

Constantin” nu a respectat prevederile contractuale privind implementarea deplină

a proiectului în termenii stabiliți, reclamantul a încercat să rezolve problema pe

cale amiabilă, înaintând cerere prealabilă nr. 08-05/1023 din 16 mai 2016, fiind

recepționată la 20 mai 2016, conform avizului de recepție, prin care a solicitat ca în

termen de 5 zile lucrătoare de la momentul recepționării cererii să restituie suma de

500 000 lei la contul Fondului Ecologic Național. Prin aceiași scrisoare, pârâtul a

fost informat și despre consecințele nerestituirii sumei, însă până în prezent,

Ministerul nu a primit suma solicitată.

La 27 mai 2016, în adresa Ministerului Mediului a parvenit răspunsul la

cererea prealabilă (nr. 08-05/1023 din 16 mai 2016) de la GȚ „Gîrbu Constantin”

la care a anexat o poză de pe terenul plantat și a menționat că, pentru excluderea

dubiilor referitor la implementarea proiectului va prezenta suplimentar analiza

financiară a valorificării mijloacelor financiare, precum și asigurarea deplasării în

teren a unui grup de lucru pentru constatarea rezultatelor implementării proiectului.

Prin hotărârea din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași),

acțiunea a fost admisă integral în sensul invocat.

Prin decizia din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către GȚ „Gîrbu Constantin” și menținută hotărârea Judecătoriei

Strășeni (sediul Călărași) din 27 iunie 2017.

Prin încheierea din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către GȚ „Gîrbu Constantin” a fost considerat inadmisibil.

La 16 ianuarie 2019 (prin oficiul poștal), GȚ „Gîrbu Constantin” a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași),

solicitând casarea acestora și rejudecarea a cauzei cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă.

La 26 februarie 2019, Ministerul Agrigulturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului a depus o referință la cererea de revizuire depusă de GȚ „Gîrbu

Constantin”, solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,

revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în

5

cererea de revizuirea au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a

hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură

civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația

revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea

avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.

În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art.

453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

Totuși, în urma modificărilor operate, prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, la

art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă, încheierile judecătorești, care nu se

referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. În același context, legislatorul a

exclus competența Curții Supreme de Justiție de a examina cererile de revizuire

împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-

a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității.

Din această perspectivă, Colegiul judiciar trebuie să se pronunțe dacă

încheierea irevocabilă de inadmisibilitate poate fi supusă revizuirii, în contextul

solicitărilor revizuentului de a casa actele judecătorești emise de instanțele

inferioare, și dacă Curtea Supremă de Justiție este competentă să judece o atare

situație juridică.

Cu privire la primul aspect, instanța notează că art. 440 alin. (1) al Codului de

procedură civilă confirmă că încheierea de inadmisibilitate a unui recurs nu se

referă la fondul cauzei, ceea ce face aplicabil art. 446 alin. (2) al Codului de

procedură civilă.

Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 433 lit. a1) – d) al Codului de

procedură civilă pot fi apreciate doar de instanța de recurs, iar lipsa unei căi de a

atac, chiar și de retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art.

20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la

principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe

cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza

6

Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia,

hotărârea din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21

iunie 2011, § 30).

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

din 6 februarie 2018, § 24).

La acest capitol, Colegiul judiciar observă că prin încheierea din 30 mai 2018

a Curții Supreme de Justiție a fost considerată inadmisibilă cererea de recurs

depusă de GȚ „Gîrbu Constantin”, în baza temeiul prevăzut la articolul 433 lit. a)

din Codul de procedură civilă. Formalitățile specificate la articolul 433 a1) – d) din

Codul de procedură civilă au fost respectate de recurent, iar completul de judecată

nu a avut obiecții în această parte.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție trage concluzia că încheierea menționată supra nu poate

fi contestată în procedură de revizuire, iar instanța nu este competentă de a

examina cererea de revizuire formulată de GȚ „Gîrbu Constantin”.

Or, este evident că hotărârea din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul

Călărași) a fost supusă căilor de atac și a fost menținută prin decizia din 11 ianuarie

2018 a Curții de Apel Chișinău. Conjunctura descrisă supra determină posibilitatea

depunerii revizuirii la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței specificate în

art. 448 alin. (2) al Codului de procedură civilă.

Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin.

(1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Pe baza celor prezentate, Colegiul atestă că legislatorul nu a exemplificat

împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție

legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi

declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.

450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt

în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate

condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă.

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o

cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva

unui act ce nu se supune revizuirii.

Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție decide că revizuirea depusă de GȚ „Gîrbu Constantin”

urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

7

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă GȚ „Gîrbu

Constantin”, împotriva deciziei din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârii din 27 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) emise în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Mediului

(actualmente reorganizat în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului) al RM împotriva GȚ „Gîrbu Constantin” cu privire la încasarea sumei

grantului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

8