3ra-161/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-161/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru) Î N C H E I E R E 27 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primarul municipiului Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului Bălți, intervenient accesoriu Viceprimarul municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Primarul municipiului Bălți și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La 8 august 2017 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că în conformitate cu art. 65 alin. (2) al Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a efectuat controlul sub aspectul legalității a dispozițiilor Primarului municipiului Bălți și anume, dispoziția nr. 138 din 14 martie 2017 „Cu privire la aprobarea programului lunar de deplasări în străinătate, pentru luna aprilie 2017”, dispoziția nr. 246 din 18 aprilie 2017 „Cu privire la delegarea lui Igor Șeremet și Serghei Culibaba”, dispoziția nr. 252 din 21 aprilie 2017 „Cu privire la completarea dispoziției primarului nr.138 din 21 aprilie 2017 cu privire la aprobarea programului lunar de deplasări în străinătate, pentru luna aprilie 2017” și dispoziția nr. 255 din 25 aprilie 2017 „Cu privire la delegarea lui Leonid Babii, Serghei Culibaba și Nicolae Patraș”.

Prin notificarea cu nr. 1304/OT-771 din 26 iunie 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat abrogarea actelor sus-enunțate. Reclamantul a menționat că pct. 9 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entității din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10 din 5 ianuarie 2012, prevede că delegarea în străinătate a conducătorilor 1 autorităților administrației publice locale și a funcționarilor publici din cadrul acestora se efectuează în baza deciziei consiliului autorității respective. A relatat că potrivit Anexei la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, funcțiile de Primar General al municipiului Chișinău, primar, viceprimar sunt funcții de demnitate publică.

A invocat că din conținutul prevederilor art. 1 alin. (5), art. 31 alin. (1), art. 14 alin. (2) lit. u) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XV din 28 decembrie 2006, urmează că angajatorul secretarului și a viceprimarilor este Consiliul municipal Bălți. La fel, a specificat că la data de 12 ianuarie 2016 Academia de Științe a Moldovei s-a expus asupra încredințării realizării unor competențe ale consiliului local de către primar. Reieșind din opinia Academiei, prin încredințarea realizării unor competențe ale autorității deliberative de către autoritatea executivă poate fi afectat unul din principiile pe care se fundamentează activitatea consiliilor locale.

Astfel, reclamantul a menționat că alte atribuții decât cele prevăzute de Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, pot fi incubate autorității executive de nivelul I-II doar prin lege, iar consiliile locale nu pot încredința atribuțiile prevăzute de lege pentru alte autorități. Prin urmare, a declarat că dispozițiile date au fost semnate de către o persoană care nu avea dreptul legal să le semneze. În această privință, a indicat că în conformitate cu art. 32 alin. (1) al Legii privind administrația publică locală, în exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ și individual. A arătat că Viceprimarul municipiului Bălți Igor Șeremet, a fost numit în funcție de către Consiliul municipal Bălți prin decizia 13/1 din 7 octombrie 2017, iar art. 34 al Legii privind administrația publică locală, stabilește expres situații când viceprimarul poate să exercite funcție de primar interimar.

A susținut că, la caz, nu există dispoziția Primarului municipiului Bălți Renato Usatîi cu privire la numirea în funcția de Primar interimar a lui Igor Șeremet și respectiv, acesta nu putea să adopte și să semneze dispozițiile date.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 5 lit. b), art. 11, art. 19 și art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat anularea dispozițiilor emise de către Primarul interimar al municipiului Bălți cu nr. 138 din 14 martie 2017 „Cu privire la aprobarea programului lunar de deplasări în străinătate, pentru luna aprilie 2017”, nr. 246 din 18 aprilie 2017 „Cu privire la delegarea lui Igor Șeremet și Serghei Culibaba”, nr. 252 din 21 aprilie 2017 „Cu privire la completarea dispoziției primarului nr. 138 din 21 aprilie 2017 cu privire la aprobarea programului lunar de deplasări în străinătate, pentru luna aprilie 2017” și nr. 255 din 25 aprilie 2017 „Cu privire la delegarea lui Leonid Babii, Serghei Culibaba și Nicolae Patraș”.

Prin încheierea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Viceprimarul municipiului Bălți, Igor Șeremet. 2 Prin hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată. Au fost anulate dispozițiile Primarului interimar al municipiului Bălți nr. 138 din 14 martie 2017 ,,Cu privire la aprobarea programului lunar de deplasări în străinătate pentru luna aprilie 2017”, nr. 246 din 18 aprilie 2017 ,,Cu privire la delegarea lui Igor Șeremet și Serghei Culibaba”, nr. 252 din 21 aprilie 2017 ,,Cu privire la completarea dispoziției primarului nr. 138 din 21 aprilie 2017 cu privire la aprobarea programului lunar de deplasări în străinătate, pentru luna aprilie 2017” și nr. 255 din 25 aprilie 2017 ,,Cu privire la delegarea lui Leonid Babii, Serghei Culibaba și Nicolae Patraș”.

La 25 iunie 2018 Primarul municipiului Bălți a declarat apel împotriva hotărârii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Primarul municipiului Bălți și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 65, art. 32 alin. (1), art. 34 alin. (1) și (3), art. 26 alin. (1), (2) și (5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006. În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată, având în vede că la emiterea actelor administrative contestate, Viceprimarul Igor Șeremet și-a depășit competența.

Curtea de Apel Bălți a reținut că Igor Șeremet a fost numit în funcția de Viceprimar al municipiului Bălți prin decizia 13/1 din 7 octombrie 2017, iar o dispoziție cu privire la numirea acestuia în funcția de Primar interimar, nu a fost emisă. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural. La 18 decembrie 2018 Primarul municipiului Bălți a declarat recurs împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

A menționat că în perioada lipsei Primarului municipiului Bălți Renato Usatîi, atribuțiile acestuia au fost exercitate de către Viceprimarul Igor Șeremet, care a emis și semnat dispozițiile contestate în virtutea atribuțiilor delegate prin dispoziția nr. 833 din 30 decembrie 2015 modificată și completată prin dispoziția primarului nr. 569 din 9 decembrie 2016. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 30 octombrie 2018. 3 Astfel, recursul declarat la 18 decembrie 2018, este în termen. La 21 ianuarie 2019, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimații Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și Igor Șeremet, nu și- au valorificat dreptul procedural și nu au depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului declarat de Primarul municipiului Bălți, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primarul municipiului Bălți, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre 4 probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Primarul municipiului Bălți.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Primarul municipiului Bălți, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 5