2rac-70/19 — rezoluț iunea contractului de furnizare și încasarea prejudiciului materia

Dosarul nr. 2rac-70/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gospodăria Țărănească

,,Magnet Alexandrina” reprezentată de avocatul Diana Sanduleac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria

Țărănească ,,Magnet Alexandrina” împotriva Societății cu Răspundere Limitată

,,Pînzarbanat” cu privire la rezoluțiunea contractului de furnizare și încasarea

prejudiciului material,

împotriva deciziei din 23 august 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Pînzarbanat”, a fost

casată parțial hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

și a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2015 GȚ ,,Magnet Alexandrina” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL ,,Pînzarbanat” cu privire la rezoluțiunea contractului de

furnizare și încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că, între SRL „Pînzarbanat” și GȚ „Magnet

Alexandrina” a fost încheiat contractul de furnizare nr. 120301 din 1 martie 2012,

potrivit căruia SRL „Pînzarbanat” s-a obligat să transmită către GȚ „Magnet

Alexandrina” următoarele obiecte de valoare: bazin de recepție 3001 - 11 000 lei;

bazin de normalizare 200 L - 9000 lei; secție de ambalare și dozare - 37 500 lei;

secție de pasteurizare sterilizare - 74 800 lei; secția racier - 98 400 lei; centrifugă -

12 800 lei; accesorii (robinet, pompe, furtun, tava inox) - 31191 de lei; mini

laborator - 16 480 de lei, care urmau să fie livrate în termen de 35 zile lucrătoare

de la data încasării avansului.

A menționat că a doua zi după încheierea contractului, beneficiarul a achitat

avansul în sumă de 200 000 lei, după care la 30 octombrie 2013 a fost achitată

suma de 30 000 lei.

Astfel, a susținut că GȚ ,,Magnet Alexandrina” a executat integral condițiile

contratului după cum este prevăzut în pct. 4, adică a achitat 70% din suma

1

contractului, însă pârâtul nu și-a executat integral obligațiunile conform pct. 5,

unde este menționat că executantul se obligă să livreze obiectul contractului în

termen de 35 de zile lucrătoare de la data încasării avansului.

A afirmat că pârâtul SRL „Pînzarbanat” nu și-a onorat integral obligațiunile

contractuale, iar din acest motiv GȚ „Magnet Alexandrina” a avut de suportat

pierderi enorme.

În data de 17 octombrie 2014 în adresa SRL „Pînzarbanat” a fost expediată o

somație, care a fost recepționată de către ultimul la 18 decembrie 2014, însă la care

pârâtul nu a reacționat.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 709, art. 734 și art.

738 Cod civil.

A solicitat rezoluționarea contractului de furnizare nr. 120301 din 1 martie

2012, încheiat între SRL „Pînzarbanat” și GȚ „Magnet Alexandrina”, cu aducerea

părților la poziția inițială și restituirea de către SRL „Pînzarbanat” a sumei achitate

în avans în mărime de 230 000 lei.

La 22 aprilie 2015 GȚ „Magnet Alexandrina” a depus cerere de concretizare a

cerințelor, prin care a solicitat suplimentar încasarea din contul SRL „Pînzarbanat”

în beneficiul GȚ „Magnet Alexandrina” a sumei de 36 699, 05 lei, cu titlu de

prejudiciu material cauzat în urma neexecutării contractului.

În motivarea acestei cereri a indicat că până la încheierea contractului de

furnizare a utilajelor, GȚ „Magnet Alexandrina” a încheiat contractul de credit nr.

402-69 din 27 decembrie 2011, în baza căruia a luat un credit în sumă de 300 000

lei, care au fost transferați în contul pârâtului pentru procurarea utilajului.

Astfel, a menționat că prin neexecutarea obligațiilor contractuale de către

pârât, a fost supus la pierderi materiale, inclusiv la plata dobânzii pentru credit,

deoarece nu a avut posibilitatea să lucreze cu tehnica procurată și respectiv, nu a

realizat niciun venit.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost rezoluționat contractul de

furnizare nr. 120301 din 1 martie 2012 încheiat între SRL „Pînzarbanat” și GȚ

„Magnet Alexandrina”. A fost obligat SRL „Pînzarbanat” să restituie GȚ „Magnet

Alexandrina” suma de 230 000 lei. S-a încasat din contul SRL „Pînzarbanat” în

beneficiul GȚ „Magnet Alexandrina” cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în

sumă de 6 900 lei. În rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

La 26 octombrie 2017 SRL „Pînzarbanat” a declarat apel împotriva hotărârii

din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 23 august 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de SRL ,,Pînzarbanat”, a fost casată hotărârea din 18 octombrie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central în partea rezoluțiunii contractului de furnizare,

restituirii sumei și încasării cheltuielilor de judecată, și în această parte a fost emisă

o nouă hotărâre prin care s-au respins cerințele cu privire la rezoluțiunea

contractului de furnizare nr. 120301 din 1 martie 2012, obligarea SRL

„Pînzarbanat” să restituie GȚ „Magnet Alexandrina” suma de 230 000 lei și

încasarea cheltuielilor de judecată. În rest, hotărârea a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

704 alin. (1), art. 709 alin. (1), (2) și (3), art. 733, art. 734 și art. 735 Cod civil.

2

În contextul normelor enunțate, instanța de apel a concluzionat că cerința

înaintată de GȚ „Magnet Alexandrina” cu privire la rezoluțiunea contractului de

furnizare nr. 120301 din 1 martie 2012 este neîntemeiată, deoarece, la caz, nu s-a

constatat o neexecutare esențială a contractului.

Instanța de apel a reținut că prin Actul de dare în exploatare a utilajelor și

echipamentelor tehnologice din 19 martie 2013, s-a confirmat instalarea utilajului

pentru procesarea laptelui, iar argumentele intimatului în acest sens se combat prin

probele administrate.

La 30 noiembrie 2018 GȚ „Magnet Alexandrina” reprezentată de avocatul

Diana Sanduleac, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 august 2018 a Curții

de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A reiterat că SRL „Pînzarbanat” nu a furnizat toate bunurile în corespundere

cu clauzele contractului nr. 120301 din 1 martie 2012 și astfel, există o neexecutare

esențială conform art. 709 Cod civil.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 23 august 2018, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 30 noiembrie 2018, este în termen.

La 24 ianuarie 2019, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimatul SRL „Pînzarbanat”, nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a

depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de GȚ „Magnet Alexandrina”

reprezentată de avocatul Diana Sanduleac, în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

3

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către GȚ „Magnet

Alexandrina”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de GȚ „Magnet Alexandrina” reprezentată

de avocatul Diana Sanduleac.

4

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de GȚ „Magnet Alexandrina” reprezentată de avocatul

Diana Sanduleac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

5