2rhc-5/19 — Încasarea remunerației

2rhc-5/19 — Încasarea remunerației (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2rhc-5/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Popova)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: A. Cobăneanu, I. Druță, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

20 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecătorii: Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire declarată de Stanislav Gontar și Vera Gontar,

în cauza civilă, la cererea lichidatorului Societatea cu Răspundere Limitată

„Traian Con” – Petric Ruslan, privind încasarea remunerației pentru perioada

provizorie și perioada îndeplinirii atribuțiilor de lichidator,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016, prin care au fost

respinse recursurile declarate de lichidatorul Petric Ruslan și fondatorii Societății cu

Răspundere Limitată „Traian Con” –Stanislav Gontar și Vera Gontar,

c o n s t a t ă:

La data de 16 aprilie 2014 creditorul Societatea pe Acțiuni „Covis” a depus

cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu

Răspundere Limitată „Traian Con”.

Prin încheierea din 23 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

introductivă și s-a desemnat în calitate de administrator provizoriu Î.I.„Petric Ruslan”.

Prin hotărârea din 10 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus intentarea

procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea debitorului Societatea cu

Răspundere Limitată „Traian Con”, fiind desemnat în calitate de lichidator Petric

Ruslan.

La 15 februarie 2016, lichidatorul debitorului Societatea cu Răspundere Limitată

„Traian Con” – Petric Ruslan, a depus cerere privind încasarea remunerației pentru

perioada provizorie și perioada îndeplinirii atribuțiilor de lichidator.

În susținerea cererii a indicat că, prin hotărârea instanței de insolvabilitate din 9

iunie 2014 a fost inițiată procedura simplificată a falimentului față de debitorul

Societatea cu Răspundere Limitată „Traian Con”. Hotărârea menționată a fost casată

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 noiembrie 2014, fiind dispusă remiterea

cauzei spre rejudecare.

Prin hotărârea din 10 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost dispusă

intentarea procesului simplificat al falimentului față de Societatea cu Răspundere

1

Limitată „Traian Con” cu numirea în calitate de lichidator – administratorul autorizat

Petric Ruslan.

La adunarea creditorilor Societății cu Răspundere Limitată „Traian Con” din 22

septembrie 2015, s-a stabilit remunerația lichidatorului Petric Ruslan, începând cu

data de 9 iunie 2014, în cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real

înmulțit la coeficientul 8. Procesul-verbal al ședinței a fost depus în instanță la 23

septembrie 2015.

Conform hotărârii Guvernului cu privire la cuantumul minim garantat al

salariului în sectorul real nr. 165 din 9 martie 2010, începând cu 1 mai 2014 salariul

minim garantat este de 1650 de lei, iar începând cu 1 mai 2015 constituie suma de

1900 de lei.

Astfel, pentru perioada 9 iunie 2014 – 1 mai 2015, pentru 11 luni lucrate efectiv,

salariul minim garantat de 1650 de lei cu aplicarea coeficientului 8 constituie suma

de 132 000 de lei, iar pentru perioada 1 mai 2015 – 1 martie 2016, pentru 10 luni

lucrate efectiv, salariul minim garantat de 1900 de lei cu aplicarea coeficientului 8

constituie suma de 152 000 de lei. În total suma de 297 200 de lei.

Deoarece debitorul Societatea cu Răspundere Limitată „Traian Con” nu dispune

de careva bunuri, iar reieșind din prevederile art. 70 alin. (13) din Legea

insolvabilității, achitarea onorariul fix al administratorului/lichidatorului urmează a fi

încasată din contul lui Stanislav Gontar, administrator înlăturat de la gestiune și

fondator al debitorului cu cota-parte de 90% și din contul Verei Gontar, fondator cu

cota-parte de 10%.

A solicitat lichidatorul Petric Ruslan, admiterea cererii cu încasarea în mod

solidar din contul lui Stanislav Gontar și Vera Gontar a sumei de 297 200 de lei în

beneficiul lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Traian Con” – Petric

Ruslan.

Prin încheierea din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cererea

lichidatorului Petric Ruslan a fost admisă parțial, s-a dispus încasarea în mod solidar

din contul lui Stanislav Gontar și Vera Gontar în beneficiul lichidatorului Societății

cu Răspundere Limitată „Traian Con” Petric Ruslan remunerația pentru perioada

provizorie în sumă de 72 820 de lei și pentru perioada îndeplinirii funcțiilor de

lichidator în mărime de 76 000 de lei, iar în total suma de 148 820 de lei.

Prin decizia din 15 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-au respins

recursurile declarate de lichidatorul Petric Ruslan și fondatorii Societății cu

Răspundere Limitată „Traian Con” - Stanislav Gontar și Vera Gontar.

La 7 noiembrie 2016, Stanislav Gontar și Vera Gontar, invocând prevederile art.

449 lit. b) Cod de procedură civilă, au depus cerere de revizuire prin care au solicitat

admiterea acesteia, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016 și a

încheierii din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău cu adoptarea unei noi hotărâri

prin care să fie respinsă cererea lichidatorului Petric Ruslan privind încasarea

remunerației pentru perioada provizorie și pentru perioada îndeplinirii atribuțiilor de

lichidator.

Prin încheierea din 8 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă la data de 7 noiembrie 2016 de fondatorii

Societății cu Răspundere Limitată „Traian Con” – Stanislav Gontar și Vera Gontar

depusă împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016.

2

La 20 martie 2017, Stanislav Gontar și Vera Gontar, invocând prevederile art.

449 lit. c) din Codul de procedură civilă, au depus cerere de revizuire prin care au

solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie

2016 și a încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea lichidatorului Petric Ruslan privind

încasarea remunerației pentru perioada provizorie și pentru perioada îndeplinirii

atribuțiilor de lichidator.

Prin încheierea din 24 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă la data de 20 martie 2017 de către Stanislav

Gontar și Vera Gontar depusă împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15

iunie 2016.

La 22 iunie 2018, Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus cerere de revizuire,

completată prin cererea din 31 ianuarie 2019, împotriva deciziei Curții Supreme de

Justiție din 15 iunie 2016.

În motivarea cererii de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă, menționând că prin încheierea din 1 noiembrie 2016 a Curții de

Apel Chișinău s-a respins cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar privind

corectarea erorilor din titlul executoriu nr. 2i-681/18 din 19 aprilie 2016.

Prin decizia din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, s-a casat încheierea din

1 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea deciziei din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a

menționat că, „la rejudecarea cererilor de corectare a erorilor, instanța urmează să țină

cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce

prezintă importanță pentru soluționarea corectă a acestora, să aprecieze sub toate

aspectele, complet si obiectiv, conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate

în dosar și, în dependență de situația stabilită, să adopte o hotărâre legală și

întemeiată”.

Iar, prin încheierea din 14 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a corectat

omisiunile din titlurile executorii nr. 2i-681/14 din 19 aprilie 2016 după cum urmează:

„data eliberării titlurilor executorii de fapt a fost 19 septembrie 2016 și 10 octombrie

2016, punerea în executare a titlurilor executorii a fost la data de 26 septembrie 2016

și 12 octombrie 2016, iar executarea lor a fost la data de 20 iunie 2017, după radierea

debitorului din Registrul de stat al persoanelor juridice conform hotărârii din 14

martie 2017 a Curții de Apel Chișinău. În rest, s-a respins cererea debitorilor privind

datele bancare de identificare ale creditorului și completarea mențiunii privind

înregistrarea titlului executoriu în judecătorie”.

Au menționat revizuenții că, după emiterea deciziei din 15 iunie 2016 cu

aplicarea eronată a legii insolvabilității și cu nerespectarea normelor de drept

procedural, a fost posibilă emiterea încheierii din 14 martie 2017 a Curții de Apel

Chișinău privind corectarea în mod eronat a documentului executoriu nr. 2i-681/14

din 19 aprilie 2016. Or, remunerația administratorului/lichidatorului se constituie din

onorarii fixe și onorarii de succes sub formulă procentuală, iar achitarea onorariului

fix precum și compensarea cheltuielilor eferente se trec în mod solidar prin încheiere

judecătorească în obligația organelor de conducere ale debitorului consemnate la art.

247.

3

Au considerat că, erorile comise la decizia din 15 iunie 2016 a Curții Supreme

de Justiție, a încheierilor din 19 aprilie 2016 și 14 martie 2017 ale Curții de Apel

Chișinău au condus la încasarea datoriei în mărime de 148 820 de lei de la Stanislav

Gontar și Vera Gontar în beneficiul lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată

„Traian Con” Petric Ruslan.

Au solicitat Stanislav Gontar și Vera Gontar admiterea cererii de revizuire,

casarea deciziei din 15 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție cu emiterea unei noi

decizii de respingere a cererii lichidatorului Petric Ruslan privind încasarea

remunerației pentru perioada provizorie și a perioadei îndeplinirii atribuțiilor de

lichidator din contul lui Stanislav Gontar și Vera Gontar.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată

și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Revizuenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au invocat drept temei de revizuire

prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și au anexat la cererea de

revizuire încheierea din 1 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău; decizia din 28

decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție; încheierea din 14 martie 2017 a Curții

de Apel Chișinău; încheierile executorului judecătoresc Gurgurov Rodica din 12

octombrie 2016 și 27 octombrie 2016; procesul-verbal din 22 septembrie 2015 al

ședinței adunării creditorilor Societății cu Răspundere Limitată „Traian Con”;

procesele-verbale ale ședințelor de judecată a Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2015, 12 ianuarie 2016, 26 ianuarie 2016, 23 februarie 2016 și 29 martie

2016; decizia din 17 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău; ordonanțele de

recunoaștere în calitate de parte vătămată din 16 noiembrie 2017; cereri ale

lichidatorului Petric Ruslan; încheierea din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău și ordonanța procurorului în Procuratura Botanica Vladislav Harti din 1

octombrie 2015 prin care s-a refuzat în începerea urmăririi penale.

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, revizuenții solicită revizuirea

deciziei din 15 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, invocând drept temei de

revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Din norma de drept citată se deduce că circumstanțele invocate de revizuent

trebuiau să existe la momentul adoptării hotărârii și că nu au putut fi prezentate din

motive neimputabile participantului la proces.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

4

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o

reglementează sunt de strictă interpretare, încât exercitarea ei nu poate avea loc decât

în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură

civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire

trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Instanța de revizuire accentuează că pentru motivul de revizuire prevăzut la lit.b)

art. 449 Cod de procedură civilă, esențial este ca revizuentul să probeze că

circumstanțele sau faptele noi, capabile să influențeze soluția adoptată anterior, au

existat la data adoptării soluției date de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia

din 15 iunie 2018, au fost recent descoperite și că nu a avut posibilitatea de a le

cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul

trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Astfel, argumentul revizuenților Stanislav Gontar și Vera Gontar precum că, prin

încheierea din 14 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis parțial cererea de

corectare a erorilor și omisiunile din titlul executoriu nr. 2i-681/14 din 19 aprilie 2016,

s-au corectat omisiunile din titlurile executorii ce țin de data eliberării titlurilor

executorii și data rămânerii definitive a încheierii, cât și adresa administratorului

autorizat, nu pot fi considerate, în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, fapt

recent descoperit, care exista la data adoptării hotărârii, dar care nu a fost și nu a putut

fi cunoscut revizuentului.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit conchide că, circumstanțele invocate și actele anexate de

revizuenți drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la

art. 449 Cod de procedură civilă.

Plus la acesta, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se

referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele judecătorești pe parcursul

examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 din Codul de

procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile. Revizuenții în argumentarea cererii nu invocă

careva circumstanțe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de

norma procedurală sus citată.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

5

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Roșca versus

Moldova; § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării

lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă

cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea

respingerii cererii de revizuire depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar, ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Stanislav Gontar

și Vera Gontar împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016,

adoptată în cauza civilă, la cererea lichidatorului Societatea cu Răspundere Limitată

„Traian Con” – Petric Ruslan, privind încasarea remunerației pentru perioada

provizorie și perioada îndeplinirii atribuțiilor de lichidator.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecătorii: Ion Druță

Nicolae Craiu

6