3ra-378/19 — anularea hotaririi CEC

3ra-378/19 — anularea hotaririi CEC (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-378/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud. A. Peni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. L. Caraianu, G. Colev, D. Fujenco)

ÎNCHEIERE

18 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul electoral al

circumscripție electorale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga,

în cauza civilă, la cererea depusă de Gheorghii Leiciu împotriva Consiliului

electoral al circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga,

intervenient accesoriu Nicolai Tucan cu privire la anularea, ca fiind emisă cu

încălcarea competenței, a hotărârii Consiliul electoral al circumscripție electorale

uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga din 05 februarie 2019 emisă la cererea lui

Nicolai Tucan și remiterea la rejudecare în Consiliul Electoral de Circumscripție a

materialelor la contestația lui Nicolai Tucan, pentru adoptarea hotărârii de către

Consiliul Electoral de Circumscripție în ordinea prevăzută de pct. 9 al

Regulamentului.

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 06 februarie 2019 Gheorghii Leiciu, candidatul pentru funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova, în circumscripția electorală uninominală Ceadîr-

Lunga nr. 46, s-a adresat cu cerere împotriva Consiliul electoral al circumscripție

electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga, intervenient accesoriu Nicolai

Tucan solicitând anularea, ca fiind emisă cu încălcarea competenței, a Consiliul

electoral al circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga din 05

februarie 2019 emise la cererea lui Nicolai Tucan și remiterea la rejudecare în

Consiliul Electoral de Circumscripție a materialelor la contestația lui Nicolai Tucan,

pentru adoptarea hotărârii de către Consiliul Electoral de Circumscripție în ordinea

prevăzută de pct. 9 al Regulamentului.

În motivarea cererii s-a indicat că la 05 februarie 2019 Consiliul electoral al

circumscripției electorale uninominale nr. 46, or. Ceadâr-Lunga și or. Vulcănești (în

continuare - Consiliul Electoral de Circumscripție), examinând contestația lui Tucan

Nicolai (alegător al or. Ceadîr-Lunga) a adoptat hotărâre conform căreia s-a admis

contestația lui Nicolai Tucan și a fost sancționat Gheorghii Leiciu, ca concurent

electoral în circumscripția indicată cu avertizare; s-a obligat în termen de o zi

lucrătoare din momentul primirii hotărâri: Consiliului Electoral de Circumscripție să

1

demonteze panoul de afișaj electoral care conține simboluri de stat pe întregul

teritoriu al circumscripției electorale uninominale nr. 46. Hotărârea respectivă a fost

adusă la cunoștința acestuia la 06 februarie 2019.

Gheorghii Leiciu a considerat că hotărârea menționată supra urmează a fi

anulată din motiv că Consiliul de Circumscripție a adoptat hotărârea contestată cu

încălcarea competenței, rezultând din cerințele art. 71 alin. (1) al Codului Electoral

și pct. 4 alin (5) al Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a

contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20.07.2010, cu modificările și

completările ulterioare (în continuare - Regulament), în conformitate cu care

contestațiile privind acțiunile/inacțiunile concurentului electoral se depun direct la

instanța de judecată a cărei rază teritorială se află organul electoral care a înregistrat

concurentul. De altfel spus, doar instanța de judecată este în drept să adopte o

hotărâre asupra contestației lui Tucan Nicolai cu privire la dezacordul său asupra

acțiunilor lui în calitate de concurent electoral și nu organul electoral.

Gheorghii Leiciu a mai precizat că Consiliul de Circumscripție nu i-а acordat

nici lui și nici reprezentantului său un termen suficient pentru prezentarea obiecțiilor,

în scris, asupra contestației lui Nicolai Tucan, fapt prin care i-a fost încălcat dreptul

garantat de pct. 13 al Regulamentului. În special atât reclamantul, cât și

reprezentantul său au fost înștiințați despre existența contestației lui Nicolai Tucan

la 04 februarie 2019, ceea ce rezultă din textul hotărârii contestate, iar deja la

următoare zi - 05 februarie 2019 hotărârea a fost pronunțată, în condițiile când

conform pct. 13 al Regulamentului, organul electoral a fost obligat să acorde

subiectului electoral, în privința căruia a fost depusă o contestație, posibilitatea de a-

și prezenta propria poziție la contestația depusă, cel târziu în ziua precedentă

ședinței. Concomitent a specificat că, trebuia să-i fi acordat cel puțin o zi lucrătoare

pentru prezentarea poziției sale la contestația lui Nicolai Tucan, fapt însă neîntemeiat

ignorat de către Consiliul de Circumscripție.

De asemenea, Gheorghii Leiciu a subliniat și faptul că Consiliul de

Circumscripție eronat a interpretat normele de drept, în special, neîntemeiat a

considerat că drapelul de stat al unității teritoriale autonome Găgăuzia nu a putut fi

utilizat în agitația electorală conform art. 52 alin. (8) al Codului Electoral, deoarece

norma de drept indicată supra nu interzice utilizarea în agitația electorală a

simbolurilor teritoriale la care se referă drapelul UTA Găgăuzia conform art. 5 al

Legii RM nr. 86 din 28.07.2011 cu privire la simbolurile publice. De altfel,

Consiliului de Circumscripție nu a motivat hotărârea nici sub aspectul ce vizează

neutilizarea în agitația electorală a drapelului Republicii Moldova, or, prevederile

art. 52 alin. (8) al Codului Electoral nu conține interdicția directă în utilizarea

simbolurilor naționale ale Republicii Moldova. Interzicerea se referă doar la

combinarea de culori și/sau sunete care invocă simboluri naționale. Drept urmare,

reclamantul consideră că legislatorul nu a interzis utilizarea simbolurilor naționale

în agitația electorală, ci a interzis denaturare, adică a interzis combinarea de culori

și/sau sunete care invocă simboluri naționale ale Republicii Moldova.

Prin încheierea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga a fost primită spre examinare cererea depusă de Gheorghii Leiciu. (f.d. 15)

Prin hotărârea din 09 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-

Lunga a fost respinsă cererea depusă de Gheorghii Leiciu împotriva Consiliului

2

electoral al circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga cu privire

la anularea, ca fiind emisă cu încălcarea competenței, a hotărârii Consiliul electoral

al circumscripției electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga din 05 februarie

2019 emisă la cererea lui Tucan Nicolai și remiterea la reexaminare în Consiliul

Electoral de Circumscripție a materialelor la contestația lui Tucan Nicolai, pentru

adoptarea hotărârii de către Consiliul Electoral de Circumscripție în ordinea

prevăzută de pct. 9 al Regulamentului, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins cererea

de apel depusă de Gheorghii Leiciu, candidatul pentru funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova, în circumscripția electorală uninominală nr. 46,

or. Ceadâr-Lunga și a fost menținută hotărârea din 09 februarie 2019 a Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că hotărârea primei instanțe

este bazată pe probelele ce au fost cercetate în conformitate cu legea, în actul de

dispoziție pronunțat de către instanța de fond sunt invocate normele de drept

material de care s-a condus instanța de judecată. Anumite încălcări ale normelor de

drept material sau procedural nu au fost admise de către prima instanță la

examinarea prezentei cauze, fapt în legătura cu care cererea de apel a reclamantului

Gheorghii Leiciu este neîntemeiată și pasibilă respingerii.

Instanța de apel a apreciat ca fiind irelevante argumentele lui Gheorghii Leiciu

precum că doar instanța de judecată este în drept să adopte hotărâre la contestația

lui Nicolai Tucan și nu organul electoral, deoarece legislatorul a stabilit cert faptul

că Consiliul Electoral de Circumscripție exercită controlul asupra executării

prevederilor prezentului cod și a altor legi care conțin prevederi referitoare la

desfășurarea alegerilor.

De asemenea, instanța de apel a respins și criticile reclamantului ce vizează

neacordarea de către Consiliul de Circumscripție a unui termen suficient pentru

prezentarea obiecțiilor în scris asupra contestației depuse de Nicolai Tucan, fapt

prin care precum că i-a fost încălcat dreptul garantat de pct. 13 al Regulamentului

CEC din 20.07.2010. În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a reținut ca

fiind relevante speței prevederile pct. 11, 13 al Regulamentului privind procedura

de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada

electorală, aprobat prin Hotărârea Comisii Electorale Centrale nr. 3353 din

20.07.2010, din care rezultă faptul că litigiile electorale urmează a fi examinate în

termen, precum și luând în considerare că Gheorghii Leiciu la 04 februarie 2019,

orele 08:40, a fost înștiințat despre existența contestației a lui Nicolai Tucan, iar

ședința Consiliului Electoral de Circumscripție a avut loc la data de 05 februarie

2019, orele 16:00, astfel reclamantul a avut timp suficient pentru a prezenta

obiecțiile sale asupra contestației respective. Astfel, Consiliul Electoral de

Circumscripție a acționat în limitele legislației în vigoare, care reglementează

procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale

în perioada electorală, și nu au fost admise anumite încălcări ale drepturilor părților

pentru a-și prezenta poziția și obiecțiile sale. Mai mult ca atât, reprezentantului

reclamantului la examinarea prezentei cauze în instanța de fond i-a fost acordată

posibilitatea de a-și exprima opinia asupra contestației depuse de Nicolai Tucan,

fapt ce rezultă din procesul–verbal al ședinței de judecată. (f.d. 29-32)

3

Instanța de apel a considerat că reclamantul nu este în drept de a utiliza pe

panoul său electoral imaginea drapelului de Stat al Republicii Moldova,

argumentând acest aspect prin prisma prevederilor art. 52 alin. (1), (2), (8) din Codul

Electoral și art. 3, 5 alin. (1), (2) al Legii cu privire la simbolurile publice nr. 86 din

28.07.2011, în coroborarea cărora se evidențiază restricții în utilizarea simbolurilor

naționale în perioada agitației preelectorale, adică interdicția de a utiliza combinația

de culori care se aseamănă cu simbolurilor naționale ale Republicii Moldova, fapt

ce ține de necesitatea excluderii posibilității apariției anumitor asociații greșite, care

pot duce în eroare alegătorii și pot influenta asupra alegerii lor.

Cu referire la utilizarea pe panoul electoral a imaginii drapelului Găgăuziei,

instanța de apel a relatat că de către legiuitor a fost stabilită lista exhaustivă a

simbolurilor naționale în care drapelul Găgăuziei nu a fost indicat. Mai mult ca atât,

conform pct. 1 din Regulamentul privind drapelul Găgăuziei, aprobat prin Legea

UTA Găgăuzia privind drapelul Găgăuziei (Gagauz Eri) nr. 2-IV/I din 31 octombrie

1995, drapelul Găgăuziei este un simbol oficial al unității administrativ teritoriale a

Găgăuziei (Gagauz Eri), iar în cadrul dezbaterilor judiciare de către pârât nu au fost

prezentate probe privind faptul că reclamantul nu este în drept să utilizeze imaginea

drapelului Găgăuziei în cadrul companiei electorale, ba mai mult nici în legislația

națională a Republicii Moldova și nici în legislația UTA Găgăuzia nu este invocată

o asemenea interdicție.

La fel, instanța de apel a specificat că, deoarece drapelul Găgăuziei este un

simbol teritorial și conform art. 52 alin. (8) din Codul Electoral nu este interzis

utilizarea în agitația preelectorală a simbolurilor teritoriale, la care se atribuie și

drapelul Găgăuziei conform art. 3 și 5 din Legea simbolurilor publice, Consiliul

Electoral de Circumscripție eronat a concluzionat că folosirea de către candidatul

pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în circumscripția

electorală uninominală Ceadâr-Lunga nr. 46, Gheorghii Leiciu, a drapelului

Găgăuziei este ilegal.

În final, instanța de apel a declarat că ipoteza greșită a Consiliului Electoral de

Circumscripție în partea folosirii ilegale în agitația preelectorală a imaginii

drapelului Găgăuziei nu poate influența asupra legalității hotărârii instanței de fond,

deoarece concluziile în partea ce ține de utilizarea drapelului de stat al Republicii

Moldova ca simbol național, este legală și condiționează emiterea anume a unei

asemenea hotărâri.

La 14 februarie 2019, prin intermediul poștei electronice, Consiliul electoral al

circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga a declarat recurs

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea

deciziei contestate.

În motivarea recursului s-a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a interpretat

eronat Regulamentul privind drapelul Găgăuziei (Gagauz Eri).

Conform art. 74 alin. (7) al Codului electoral, recursul se examinează în termen

de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.

În conformitate cu art. 73 alin. (7) al Codului electoral, contestațiile depuse la

instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

4

Conform art. 74 alin. (6) al Codului electoral împotriva deciziei instanței de

apel poate fi depus un recurs în terme de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 13 februarie

2019.

Calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de către Consiliul electoral al

circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga în interiorul

termenului legal.

Conform art. 30 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data

de 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul electoral al

circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul electoral al

circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

5

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Consiliul electoral al circumscripție

electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Consiliul electoral al

circumscripție electorale uninominale nr. 46, or. Ceadîr-Lunga împotriva deciziei

din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

6