2ra-24/19 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-24/19 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-24/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (D. Băbălău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)

D E C I Z I E

13 februarie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând recursurile declarate de Olesea Cheltuitor, Valeriu Cucu,

reprezentați de avocatul Dumitru Bejenar și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Cucu și

Olesea Cheltuitor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată parțial hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 24 ianuarie 2017 Valeriu Cucu și Olesea Cheltuitor au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii au indicat că la 03 decembrie 2014 de către Inspectoratul

de Poliție Botanica, mun.Chișinău, a fost pornită cauza penală nr.20144223342

conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d)

Cod penal.

Temei pentru pornirea urmăririi penale au servit materialele acumulate în baza

raportului ofițerului superior de investigație al Serviciului investigație a fraudelor

economice al Secției Investigații Infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica,

Sergiu Tatian, cu privire la faptul că în perioada a.2013–2014, persoane din cadrul

Întreprinderii Individuale „Cucu Valeriu”, cu adresa juridică XXX, prezentînd

1

fraudulos documente de identificare vamală false pentru efectuarea devamării

mărfurilor la Serviciul Vamal, au introdus peste frontiera vamală a Republicii

Moldova din Ucraina mărfuri în asortiment în proporții deosebit de mari.

Fiind audiat în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2014422342,

Valeriu Cucu vina nu a recunoscut, declarînd organului de urmărire penală

modalitatea de desfășurare legală a importului mărfurilor de larg consum

desfășurată de Întreprinderea Individuală „Cucu Valeriu”.

La 10 decembrie 2014 de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei

Botanica, mun.Chișinău, a fost admis demersul procurorului, Liliana Rusnac și s-a

autorizat efectuarea percheziției la domiciliul Olesei Cheltuitor din XXX, în

vederea depistării și ridicării documentelor false de trecere ilicită a mărfurilor peste

hotarele Republicii Moldova precum și obiecte sau documente care ar putea avea

importanță pentru cauza penală.

La 20 februarie 2015, în baza încheierii din 10 decembrie 2014, angajații

Inspectoratului de Poliție Botanica, mun.Chișinău, Bogdan Constantin și Otean

Igor, s-au prezentat pe str. Ștefan cel Mare din com. Tohatin, mun. Chișinău pentru

efectuarea percheziției. În cadrul acțiunilor procesuale întreprinse de polițiști, față

de Olesea Cheltuitor a fost aplicată tortura, manifestată prin echimoze în regiunea

cotului drept și genunchiului stîng și afecțiuni psiho-emoționale.

Prin decizia nr. 11r-28/15 din 18 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost

admis recursul declarat de Olesea Cheltuitor, s-a casat încheierea din 10 decembrie

2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și s-a respins demersul procurorului în

Procuratura Botanica, mun. Chișinău, Liliana Rusnac privind autorizarea efectuării

percheziției la domiciliul Olesei Cheltuitor, amplasat în XXX.

Prin urmare, consideră că percheziția desfășurată la 20 februarie 2015 de către

angajații Inspectoratului de Poliție Botanica, mun.Chișinău, Bogdan Constantin și

Otean Igor cu vădite abuzuri, a fost ilegală.

Au invocat că la 15 februarie 2015 între Cucu Valeriu și Calugari Vitalie a fost

încheiat antecontractul în privința comercializării camionului de model „Mercedes

412 D”, n/î XXX. Tranzacția urma a fi finisată pînă la 31 martie 2015.

La 20 februarie 2015, în temeiul încheierii Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău și procesului-verbal de ridicare au fost sechestrate și transportate pe

teritoriul Inspectoratului de Poliție Botanica, mun.Chișinău, camionul de model

„Mercedes 412 D”, n/î XXX și remorca de model „Hambauer”, n/î XXX încărcate

cu mărfuri de larg consum.

La 18 martie 2015 ofițerul de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție

Botanica, mun.Chișinău, V. Godonoagă în temeiul ordonanței a recunoscut ca

corpuri delicte doar mărfurile din unitățile de transport dar nu și mijloacele de

transport propriu-zise.

Au menționat că în pofida numeroaselor eforturi întreprinse pentru a recupera

mijloacele de transport și a mărfurilor din acestea, au primit doar răspunsuri că

acțiunile procurorului Liliana Rusnac sunt legale, toate demersurile înaintate fiind

respinse atît de procurorul Liliana Rusnac, cît și de procurorul ierarhic superior.

Astfel, în rezultatul acțiunilor abuzive ale Procuraturii Botanica, mun.Chișinău,

Valeriu Cucu a fost în imposibilitate de a încheia contractul de vînzare-cumpărare la

31 martie 2015 și în urma negocierilor purtate cu Călugăr Vitalie, a fost modificat

termenul de încheiere a contractului pînă la 30 aprilie 2015.

2

Reieșind din faptul că nici pînă la 30 aprilie 2015 nu i-au fost eliberate unitățile

de transport, la 01 mai 2015 a fost constrîns de prevederile contractuale să restituie

suma de 6000 Euro, suma arvunei duble promitentului-cumpărător.

Reclamanții au solicitat încasarea în beneficiul lui Valeriu Cucu prin

intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a prejudiciului material

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, în

mărime de 3000 Euro, prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și încasarea în

beneficiul Olesei Cheltuitor prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova a prejudiciului material cauzat în mărime de 50 000 lei.

Prin încheierea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu, Procuratura Generală a

Republicii Moldova (f.d. 68).

În procesul examinării cauzei Olesea Cheltuitor și Valeriu Cucu, reprezentați de

avocatul Dumitru Bejenar, au depus cerere de concretizare a acțiunii înaintînd

pretențiile față de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova, solicitînd încasarea în beneficiul lui

Valeriu Cucu de la bugetul de stat a prejudiciului material cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, în mărime de 3000 Euro și

a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și încasarea în beneficiul Olesei

Cheltuitor de la bugetul de stat a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei

(f.d. 82-83).

Prin hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea depusă de către Cucu Valeriu, Cheltuitor Olesea împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor a Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova

privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală și a procuraturii.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor

a Republicii Moldova în beneficiul lui Cucu Valeriu prejudiciul moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii în mărime de 5000

lei.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor

a Republicii Moldova în beneficiul Olesei Cheltuitor prejudiciul moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii în mărime de

10 000 lei.

În rest, acțiunea cu privire la repararea prejudiciului material s-a respins ca

neîntemeiată.

Manifestînd dezacord față de hotărârea primei instanțe, la 02 mai 2018 Valeriu

Cucu și Olesea Cheltuitor, reprezentați de către avocatul Dumitru Bejenar și la 03

mai 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova, au declarat apel, solicitând

casarea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d.

105-112, 113-120, 121).

Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis apelurile

declarate de către Valeriu Cucu și Olesea Cheltuitor, reprezentați de avocatul

Dumitru Bejenar și apelul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

S-a casat hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cucu Valeriu și Cheltuitor

3

Olesea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului

Finanțelor a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material și moral, în partea

reparării prejudiciului moral și s-a emis în această parte o hotărîre nouă prin care:

S-a admis parțial pretenția lui Valeriu Cucu și a Olesei Cheltuitor împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor a Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului moral ca întemeiată.

S-a încasat din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul lui Valeriu Cucu suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest

pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată.

În rest hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a

respins pretenția cu privire la repararea prejudiciului material or, Legea nr.1545-

XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nu prevede compensarea sau restituirea persoanei fizice a unor astfel

de cheltuieli.

A stabilit că instanța de fond corect a stabilit cuantumul prejudiciului moral în

mărime de 5000 lei, sumă care poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce

satisfacție lui Valeriu Cucu, însă greșit a încasat această sumă din contul

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, urmînd a fi încasată din contul

bugetului de stat gestionat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

A reținut că prima instanță greșit a încasat din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul Olesei

Cheltuitor suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral or, din materialele cauzei

rezultă că Cheltuitor Olesea nu a avut statut de bănuită, nu a fost pusă sub învinuire

și nu i-a fost intentat dosar penal sau contravențional, ca în rezultat să pretindă

repararea prejudiciului moral.

La 19 septembrie 2018, nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Olesea

Cheltuitor și Valeriu Cucu, reprezentați de avocatul Dumitru Bejenar au declarat

recurs, solicitând casarea parțială a deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărîrii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în

partea în care a fost respinsă acțiunea, cu emiterea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii, în rest să fie menținută hotărîrea din 04 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 183-191).

În motivarea recursului au indicat dezacordul cu deciziile adoptate de

instanțele inferioare și au menționat că decizia instanței de apel și hotărîrea primei

instanțe sunt ilegale și neîntemeiate fiind aplicate eronat normele materiale.

A menționat că din dispozitivul deciziei instanței de apel, nu reiese concluziile

instanței de apel enunțate în partea descriptivă/motivatoare a deciziei or, deși

instanța a menționat că se admite cererea de apel depusă de Valeriu Cucu, hotărîrea

în privința acestuia a rămas neschimbată și deși a menționat că se admite apelul

Olesei Cheltuitor, fiind recunoscută ca întemeiată cererea acesteia, din dispozitivul

4

deciziei reiese că de fapt hotărîrea instanței de fond în privința acesteia nu a fost

modificată nici în sensul majorării pretențiilor admise, nici în sensul respingerii

cererii.

La 02 octombrie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat

recurs, solicitând casarea deciziei din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărîrii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu emiterea

unei hotărîri noi de respingere integrală a acțiunii (f.d. 192-196).

În susținerea recursului a invocat interpretarea în mod eronat a legii, aplicarea

eronată a normelor de drept material, art.432 alin. (1), lit.c), alin. (4) Cod de

procedură civilă.

A menționat că soluția instanței de apel este neîntemeiată or, intimații/

reclamanții Cucu Valeriu și Cheltuitor Olesea nu au fost atrași la răspundere penală

și nici nu s-a acordat statutul de condamnat, fiind doar în calitate de

învinuit/inculpat de comiterea unei infracțiuni în baza probelor acumulate în cadrul

urmăririi penale și nu a fost emisă o sentință definitivă de condamnare.

A susținut că instanța de apel a analizat arbitrar poziția participanților la proces.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 19 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 04 iulie

2018 (f.d. 181), însă lipsește confirmarea recepționării acesteia de către părți.

Prin urmare, recursurile declarate de Olesea Cheltuitor, Valeriu Cucu,

reprezentați de avocatul Dumitru Bejenar la 19 septembrie 2018 și de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 02 octombrie 2018, se consideră a fi

depuse în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de

Olesea Cheltuitor, Valeriu Cucu, reprezentați de avocatul Dumitru Bejenar și de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, au fost considerate admisibile (f.d.

207).

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Potrivit prevederilor art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Analizând argumentele invocate în cererile de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olesea Cheltuitor și Valeriu

Cucu, reprezentați de avocatul Dumitru Bejenar și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova urmează a fi admise cu casarea deciziei instanței de apel din 19

iunie 2018 și trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de

5

judecători.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța după

ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvîrșirea altor încălcări decît

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 373 Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și

cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi,

instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă

instanță.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai dificilă

decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepția cazurilor cînd consimte și cînd

hotărîrea este atacată și de alți participanți la proces.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei, rezultă că la 04 aprilie

2018, Judecătoria Chișinău, sediul Central fiind investită cu judecarea prezentei

pricini, a admis parțial acțiunea depusă de către Cucu Valeriu și Cheltuitor Olesea

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor a

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii.

A încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor a

Republicii Moldova în beneficiul lui Cucu Valeriu prejudiciul moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii în mărime de 5000

de lei.

A încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor a

Republicii Moldova în beneficiul Olesei Cheltuitor, prejudiciul moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii în mărime de

10 000 de lei.

În rest, acțiunea cu privire la repararea prejudiciului material s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 123-136).

Manifestînd dezacord față de hotărârea primei instanțe, la 02 mai 2018 Valeriu

Cucu și Olesea Cheltuitor, reprezentați de către avocatul Dumitru Bejenar, și la 03

6

mai 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova, au declarat apel, solicitând

casarea hotărârii din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d.

105-112, 113-120, 121).

Examinînd cauza în ordine de apel, prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de către reprezentantul lui Valeriu

Cucu și Olesei Cheltuitor, avocatul Dumitru Bejenar și apelul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova.

S-a casat hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în

partea reparării prejudiciului moral și s-a emis în această parte o hotărîre nouă prin

care s-a admis parțial pretenția lui Valeriu Cucu și Olesei Cheltuitor împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor a Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului moral ca întemeiată.

S-a încasat din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul lui Valeriu Cucu suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în

rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată.

În rest hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

menținut (f.d. 171-180).

Colegiul verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel, în raport

cu criticele formulate în recurs de către Valeriu Cucu și Olesea Cheltuitor, constată

că legalitatea deciziei este viciată și poartă un caracter contradictoriu rezultând din

următoarele circumstanțe.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit

de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată, iar prin prisma

prevederilor art. 390 al Codului de procedură civilă decizia instanței de apel trebuie

să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă;

concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

Instanța de recurs menționează că hotărârea judecătorească constă din partea

introductivă, descriptivă, motivare și dispozitiv. În motivare instanța face o analiză

a motivelor de fapt și de drept, pe care-și întemeiază soluția, care trebuie să fie

clară, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că, instanțele de judecată, trebuie,

să emită o hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al concluziilor

sale, în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești.

Legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești prezumă că între dispozitiv și

motivare trebuie să existe concordanță, iar în cazul în care o atare concordanță nu

există, dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau

motivele, această hotărâre este nemotivată și are drept consecință anularea acesteia.

Astfel, înaintînd cererea de chemare în judecată, Valeriu Cucu și Olesea

Cheltuitor au solicitat încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Valeriu Cucu a

sumei de 3000 Euro, cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 50 000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral și în beneficiul Olesea Cheltuitor a sumei de 50 000 de lei,

cu titlu de prejudiciu moral.

Prima instanță, judecând prezenta cauză a ajuns la concluzia că acțiunea

7

reclamanților este parțial întemeiată, încasînd din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Valeriu Cucu a sumei de 5000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral și în beneficiul Olesei Cheltuitor suma de 10 000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest respingînd acțiunea ca neîntemeiată.

Din conținutul deciziei contestate cu recurs (f.d.179), instanța de apel făcînd o

analiză a motivelor de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția, a considerat că

prima instanță corect a respins pretenția lui Valeriu Cucu cu privire la repararea

prejudiciului material or, Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, nu prevede compensarea sau

restituirea persoanei fizice a cheltuielilor pretinse de acesta. Totodată, instanța de

apel a considerat și cuantumul prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei, ca o

compensare echitabilă apelantului Valeriu Cucu care aduce satisfacție persoanei

vătămate.

Argumentele invocate de către reprezentantul apelantului-reclamant, avocatul

Dumitru Bejenar și apelantul-pîrît în acest sens au fost apreciate ca întemeiate.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău în conținutul deciziei sale a considerat

că prima instanță greșit a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor în beneficiul Olesei Cheltuitor suma de 10 000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral, așa cum din materialele dosarului rezultă că apelanta-

reclamanta Olesea Cheltuitor nu a avut statut de bănuită, nu a fost pusă sub

învinuire și nu i-a fost intentat dosar penal sau contravențional.

Prin urmare, în privința Olesei Cheltuitor nu puteau fi aplicate prevederile Legii

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, iar argumentele

invocate de către reprezentantul apelantei-reclamantă, avocatul Dumitru Bejenar în

acest sens s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 179).

Necătînd la cele constatate, în dispozitivul deciziei din 19 iunie 2018 instanța de

apel a decis să admită apelurile declarate de către reprezentantul lui Valeriu Cucu și

Olesei Cheltuitor, avocatul Dumitru Bejenar și apelul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, să caseze hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central în partea reparării prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a

unei hotărîri noi prin care s-a admis parțial pretenția lui Valeriu Cucu și a Olesei

Cheltuitor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului

Finanțelor a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral ca întemeiată.

S-a încasat din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul lui Valeriu Cucu suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în

rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată.

În rest hotărîrea din 04 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

menținut (f.d. 171-180).

Instanța de recurs constată că concluziile expuse în partea de motivare nu

corespund cu concluziile din partea dispozitivă, deoarece în partea motivată a fost

indicat că argumentele apelanților Valeriu Cucu și Olesea Cheltuitor s-au respins ca

neîntemeiate, iar în dispozitiv se indică că apelurile declarate de către aceștia se

admit cu casarea hotărârii primei instanțe în partea reparării prejudiciului moral și

8

emiterea unei hotărâri noi de încasare în beneficiul lui Valeriu Cucu a prejudiciului

moral în sumă de 5000 de lei, în rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului

moral s-a respins ca neîntemeiată.

Din dispozitivul deciziei nu este clară concluzia instanței de apel referitor la

pretenția Olesei Cheltuitor privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000

de lei or, instanța de apel în motivare s-a expus referitor la netemeinicia pretenției

acesteia, iar în partea dispozitivă a deciziei indică că admite apelul acesteia, ulterior

că respinge pretenția privind repararea prejudiciului moral ca neîntemeiată, și că

hotărîrea primei instanțe din 04 aprilie 2018 se menține.

Colegiul concluzionează că, deși instanța de apel a menționat că admite apelul

Olesei Cheltuitor, din dispozitivul deciziei reiese că de fapt hotărîrea instanței de

fond referitor la aceasta privind încasarea din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Finanțelor a sumei de 10 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, s-a casat, iar pretenția dînsei în general rămânând respinsă.

Astfel, între dispozitivul deciziei și motivarea acesteia nu există concordanță,

fiind făcute concluzii contradictorii.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că aceste aspecte necesită a fi

apreciate și înlăturate la rejudecarea cauzei or, determinarea acestora reprezintă o

circumstanță necesară examinării complete și obiectivă a cauzei.

Raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procedurale enunțate

supra, Colegiul conchide că examinarea cauzei în ordine de apel s-a efectuat în mod

incomplet și arbitrar. Or, rezultând din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunțarea de

către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile

dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea

instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv,

admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz împotriva Spaniei, 21

ianuarie 1999).

Concomitent, este de menționat că conform prevederilor Recomandării nr.

R(84) privind principiile de procedură civilă proprii pentru ameliorarea funcționării

justiției, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 februarie

1984, hotărârea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în litigiu și să răspundă într-un

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Din considerentele menționate supra și pornind de la faptul că eroarea admisă

la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Valeriu

Cucu și Olesea Cheltuitor, reprezentați de avocatul Dumitru Bejenar și de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de a casa integral decizia instanței de

apel, cu trimiterea cauzei civile spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

9

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu prevederile art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin.(3) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Olesea Cheltuitor și Valeriu Cucu,

reprezentați de avocatul Dumitru Bejenar și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

Se casează decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată adresată de Valeriu Cucu și Olesea

Cheltuitor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material și moral, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Victor Burduh

10