2ra-219/19 — anularea sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea sancţiunii disciplinare, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsă forţată de la locul de muncă
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-219/19 — anularea sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-219/2019
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Arhip)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
13 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Evgheni Gubceac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Evgheni Gubceac
împotriva Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto cu privire la anularea
sancțiunii disciplinare, anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea
salariului pentru absență forțată de la locul de muncă, înlăturarea impedimentelor
de acces în birou și a îndeplinirii obligațiunilor de serviciu, încasarea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Evgheni Gubceac și a fost menținută hotărârea din
02 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
c o n s t a t ă :
La 11 noiembrie 2016, Evgheni Gubceac a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto cu privire la
anularea sancțiunii disciplinare, anularea dispoziției, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru absență forțată de la locul de muncă, înlăturarea
impedimentelor de acces în birou și a îndeplinirii obligațiunilor de serviciu,
încasarea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea din 30 iunie 2016 a Adunării
generale a Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a fost numit în funcția
de secretar general.
Ulterior, consiliul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a
confirmat și aprobat desemnarea acestuia în bază de contract în funcția respectivă.
Evgheni Gubceac a susținut că, deși, până la adresarea în instanță nu exista o
hotărâre a Adunării generale sau a Consiliului Asociației Internaționale a
Transportatorilor Auto de revocare sau de eliberare din funcție, la data de 19
august 2016, Grigore Bernavschi, ex-președinte a Asociației Internaționale a
Transportatorilor Auto, i-a adus la cunoștință dispoziția din 15 august 2016, prin
care a fost eliberat din funcție.
Reclamantul a reiterat că la data de 19 august 2016 a fost înlăturat cu forța de
la locul de muncă, iar după aceasta a fost informat și despre încetarea achitării
plăților salariale, ulterior făcând cunoștință cu dispoziția din 15 august 2016 emisă
de președintele Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto (fără număr),
1
prin care în privința sa a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de
concediere. Tot din conținutul acestui act a aflat că la data de 12 august 2016, de
către același președinte, în privința sa, a mai fost emisă și o dispoziție privind
aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră.
A considerat că ambele acte de sancționare sunt ilegale și lovite de nulitate
absolută în temeiul art. 220 alin. (1) Cod civil, deoarece președintele asociației nu
dispune de competență în numirea secretarului general, respectiv îi lipsește și
dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare, de a anula sau bloca dreptul de semnătură
la bancă, mai mult, conform statutului Asociației, aceste aspecte sunt soluționate
prin hotărârea Adunării Generale și/ sau a Consiliului Asociației.
Reclamantul a invocat că prin dispozițiile ilegale emise de președintele
Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto, urmare a privării de dreptul la
muncă și neachitarea salariului, i-a fost creat un prejudiciu material în mărime de
123 200 de lei, iar pentru contestarea actelor de aplicare a sancțiunilor disciplinare
în instanța de judecată a suportat și un prejudiciu material în sumă de 30 800 de lei,
precum și prejudiciul moral în sumă de 500000 de lei.
Evgheni Gubceac a solicitat anularea dispoziției nr. 13 din 12 august 2016
emise de președintele Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto cu privire
la aplicarea în privința sa a sancțiunilor disciplinare sub formă de mustrare aspră;
anularea dispoziției din 15 august 2016 emise de președintele Asociației
Internaționale a Transportatorilor Auto cu privire la aplicarea în privința sa a
sancțiunii disciplinare sub formă de concediere din funcția de Secretar general al
Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto, inclusiv a dreptului de
semnătură la băncile de deservire a asociației; înlăturarea impedimentelor legate de
lipsirea accesului în sediul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto și a
posibilității îndeplinirii obligațiilor de serviciu în calitatea sa de Secretar general al
Asociației; încasarea sumei de 123200 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului
material cauzat pentru absența forțată de la locul de muncă; încasarea sumei de
30800 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului material cauzat prin contestarea
actelor în instanța de judecată precum și încasarea sumei de 500000 de lei cu titlu
de compensare a prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 02 februarie 2018 emisă de Judecătoria Chișinău, sediul
Centru a fost respinsă integral, ca fiind nefondată, acțiunea înaintată de Evgheni
Gubceac împotriva Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto cu privire la
anularea sancțiunii disciplinare, anularea dispoziției, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, înlăturarea
impedimentelor de acces în birou și a îndeplinirii obligațiilor de serviciu, repararea
prejudiciului material și moral.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 13 februarie 2018,
Evgheni Gubceac a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea integrală a
hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Evgheni Gubceac și a fost menținută hotărârea din 02 februarie
2018 emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
La 08 decembrie 2018, Evgheni Gubceac a depus cerere de recurs împotriva
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea
acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
2
În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiate și ilegale
hotărârile instanțelor de judecată, deoarece instanțele au examinat superficial
cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea
poziției, precum și a aplicat și interpretat eronat normele de drept material,
aplicabile speței.
A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.
Examinând admisibilitatea recursului, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 03 octombrie 2018.
La data de 05 noiembrie 2018 decizia din 03 octombrie 2018 emisă de Curtea
de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de
judecată”.
De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 02 noiembrie
2018 decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces
(f.d. 180, Vol. II).
Astfel, recursul, declarat la data de 08 decembrie 2018, este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Evgheni Gubceac, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Evgheni Gubceac, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
3
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă
a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Evgheni Gubceac.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Evgheni Gubceac.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
4