2rc-19/19 — incasarea datoriei la plata pentru eliberarea licentei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei la plata pentru eliberarea licentei
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2rc-19/19 — incasarea datoriei la plata pentru eliberarea licentei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rc-19/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător S. Papuha)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători A. Bostan, A. Pahopol și V. Negru)
D E C I Z I E
13 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Procuratura Anticorupție,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura
Anticorupție, acționând în interesele statului, împotriva „Bafta GC“ SRL,
intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice“, cu privire la încasarea
datoriei la plata pentru eliberarea licenței,
împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost restituită cererea de apel depusă de Procuratura Anticorupție împotriva
hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 05 noiembrie 2014, Procuratura Anticorupție, acționând în interesele
statului, a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Bafta GC“ SRL cu
privire la încasarea datoriei la plata pentru eliberarea licenței în sumă de 550 956
lei (f.d. 5-7).
Prin încheierea din 27 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a
fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Camera de Licențiere
în subordinea Ministerului Economiei (din data de 19 iulie 2017, IP „Agenția
Servicii Publice“) (f.d. 57).
Prin hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de
Procuratura Anticorupție, acționând în interesele statului, împotriva „Bafta GC“
SRL, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice“, cu privire la încasarea
datoriei la plata pentru eliberarea licenței (f.d. 95-96).
La 28 martie 2018, Procuratura Anticorupție a declarat apel împotriva
hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 94).
Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost
1
restituită cererea de apel depusă de Procuratura Anticorupție împotriva hotărârii
din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelul a
fost depus în afara termenului legal, iar apelanta Procuratura Anticorupție nu a
solicitat repunerea în termen (f.d. 121-124).
La 05 decembrie 2018, Procuratura Anticorupție a declarat recurs împotriva
încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia și punerea pe rol a cererii de apel depuse de Procuratura Anticorupție
împotriva hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d. 129-131).
În motivarea recursului, recurenta Procuratura Anticorupție a susținut că
reprezentantul său, procurorul în Procuratura Anticorupție, Eugenia Zubco, a
recepționat dispozitivul hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, la 26 februarie 2018.
Astfel, recurenta consideră că în raport cu Procuratura Anticorupție,
termenul de 30 de zile de declarare a apelului, stipulat la art. 362 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, a început să curgă anume la 26 februarie 2018, dată la
care Procuratura Anticorupție a recepționat dispozitivul hotărârii din
21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ceea ce înseamnă că
apelul declarat la 28 martie 2018 este în termen.
Ca efect, recurenta consideră că nu urma să solicite repunerea în termenul de
declarare a apelului, după cum prevede art. 116 din Codul de procedură civilă,
deoarece a declarat apel împotriva hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, în termen de 30 de zile de la data recepționării
dispozitivului acesteia.
Recurenta a indicat că o altfel de interpretare a termenului de declarare a
apelului ar încălca dreptul la un recurs efectiv, protejat prin art. 13 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
La 23 ianuarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimaților „Bafta GC“ SRL și IP „Agenția Servicii Publice“ copia cererii de recurs
depuse de Procuratura Anticorupție (f.d. 135).
Intimații „Bafta GC“ SRL și IP „Agenția Servicii Publice“ nu au depus
referințe la recursul declarat de Procuratura Anticorupție.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
După cum rezultă din actele cauzei, în fișa de însoțire nr. 10957 din
31 octombrie 2018 este indicat că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia
încheierii contestate în adresa Procuraturii Anticorupție la data de
31 octombrie 2018 (f.d. 125).
În context, recurenta Procuratura Anticorupție a anexat copia fișei de însoțire
a încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că
recurenta a recepționat încheierea nominalizată la 26 noiembrie 2018, înregistrând
trimiterea poștală sub nr. 10827/18 (f.d. 132).
Totodată, Colegiul relevă că încheierea contestată a fost publicată pe portalul
2
instanțelor naționale de judecată la data de 31 octombrie 2018.
Astfel, Colegiul consideră că recurenta Procuratura Anticorupție, care a
declarat recursul la 05 decembrie 2018, s-a conformat prevederilor legale,
încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 425 din Codul
de procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
Procuratura Anticorupție urmează a fi respins și a menține încheierea din
30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele raționamente.
Conform art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe
baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței
la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Colegiul constată că la 05 noiembrie 2014, Procuratura Anticorupție,
acționând în interesele statului, a depus cerere de chemare în judecată împotriva
„Bafta GC“ SRL cu privire la încasarea datoriei la plata pentru eliberarea licenței
în sumă de 550 956 lei (f.d. 5-7).
Prin hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de
Procuratura Anticorupție, acționând în interesele statului, împotriva „Bafta GC“
SRL, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice“, cu privire la încasarea
datoriei la plata pentru eliberarea licenței (f.d. 95-96).
După cum rezultă din procesele-verbale ale primei instanțe, reprezentantul
reclamantei Procuratura Anticorupție nu a fost prezent la pronunțarea
dispozitivului hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, dar a participat anterior la examinarea cauzei și cunoștea despre faptul că
deliberarea și pronunțarea dispozitivului hotărârii a fost amânată pentru data de
21 februarie 2018, ora 15.30 (f.d. 85-88).
La 28 martie 2018, adică peste 35 de zile după pronunțarea dispozitivului,
Procuratura Anticorupție a declarat apel împotriva hotărârii din 21 februarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 94).
Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost
restituită cererea de apel depusă de Procuratura Anticorupție împotriva hotărârii
din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelul a
fost depus în afara termenului legal, iar apelanta Procuratura Anticorupție nu a
solicitat repunerea în termen (f.d. 121-124).
Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de
apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că termenul de
3
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
În această conjunctură, Colegiul notează că spre deosebire de termenul de
declarare a recursului, care curge din data comunicării, după caz, a încheierii,
hotărârii sau deciziei integrale, termenul de declarare a apelului curge din data
pronunțării dispozitivului hotărârii.
În sensul stabilirii limitelor temporale de declarare a apelului, legiuitorul nu
a prevăzut excepții pentru participanții la proces legal înștiințați care au decis să nu
participe la examinarea cauzei în primă instanță, cu atât mai mult – excepții pentru
participanții la proces legal înștiințați care au participat la examinarea cauzei, dar
nu s-au înfățișat în instanță la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
Astfel, instanța de apel corect a conchis că termenul de declarare a apelului,
care este comun tuturor participanților la proces, a expirat la 23 martie 2018.
În situația în care apelanta Procuratura Anticorupție a depus cererea de apel
împotriva hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
la 28 martie 2018, este cert că termenul de declarare a apelului a fost omis, după
cum a indicat și instanța de apel (f.d. 94).
Prin urmare, nu există nicio contradicție între constatarea faptului
recepționării de către apelanta Procuratura Anticorupție a dispozitivului hotărârii
primei instanțe abia la data de 26 februarie 2018 și constatarea încălcării
termenului de declarare a apelului. Or, legea procesuală civilă în vigoare nu
prevede deplasarea momentului în care a început să curgă termenul de declarare a
apelului, și nici întreruperea acestuia.
Totuși, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen. Așadar, potrivit
art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
termen de către instanță.
Art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează că cererea de
repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de
procedură și se examinează în ședință de judecată.
Colegiul observă că apelanta Procuratura Anticorupție nu a solicitat
repunerea în termenul de declarare a apelului, după cum a constatat și instanța de
apel, care a considerat necesar să aplice sancțiunea procedurală sub forma
restituirii cererii de apel, or însăși apelanta a indicat că urmează a fi considerat în
termen apelul declarat la 28 martie 2018, din motiv că abia la 26 februarie 2018, a
recepționat dispozitivul hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani.
În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile
procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural
civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
În speță, având în vedere constatarea celor două condiții de la art. 369 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume depunerea apelului în afara
termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen, instanța
4
de apel corect a restituit cererea de apel.
În această privință, instanța de apel a indicat cu suficientă putere de
convingere că cererea de repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz
trebuie să fie exprimată din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind
îndreptățită, în lipsa unor dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu
repunerea în termen, chiar dacă din ansamblul materialului probator administrat la
dosar ar rezulta că participanții la proces au avut motive întemeiate de a nu
îndeplini în termen actul de procedură.
În astfel de situații, Curtea Europeană a Drepturilor Omului este întotdeauna
tranșantă, inclusiv în raport cu Republica Moldova, echivalând repunerea
nejustificată în termenul de efectuare a actului de procedură cu încălcarea dreptului
la proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice (cauzele Melnic
v. Moldova și Popov v. Moldova (nr. 2)).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat
de Procuratura Anticorupție urmează a fi respins și a menține încheierea din
30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Procuratura Anticorupție.
Se menține încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Anticorupție,
acționând în interesele statului, împotriva „Bafta GC“ SRL, intervenient accesoriu
IP „Agenția Servicii Publice“, cu privire la încasarea datoriei la plata pentru
eliberarea licenței.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
5