2rc-25/19 — repararea prejudiciului material, incasarea penalitatilor contractuale si compensarea cheltuielilor d ejudecata

Dosarul nr. 2rc-25/19

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: S.Pleșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G.Dașchevici, S.Gîrbu, L.Bulgac)

D E C I Z I E

13 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Mihai Florea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Comercială

,,Aquatrade” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Întreprinderii Individuale

,,Mihai Florea” cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea penalităților

contractuale și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de Mihai Florea,

c o n s t a t ă:

La 8 august 2018, CC ,,Aquatrade” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎI ,,Mihai Florea” cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea

penalităților contractuale și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 5-6)

Prin hotărârea din 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de CC ,,Aquatrade” SRL.

A fost obligată ÎI ,,Mihai Florea” să restituie CC ,,Aquatrade” SRL frigiderul de

model ,,Inter-550” cu nr. identificare N 003534.

S-a încasat de la ÎI ,,Mihai Florea” în beneficiul CC ,,Aquatrade” penalitatea în

mărime de 200 dolari SUA și cheltuielile de judecată suportate la plata taxei de stat,

proporțional părții admise din acțiune în sumă de 270 de lei și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 1 000 de lei. (f.d. 26)

La 20 noiembrie 2018, Mihai Florea a declarat apel împotriva hotărârii din 25

septembrie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central. (f.d. 31)

Prin încheierea din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de ÎI ,,Mihai Florea”, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de

procedură civilă. (f.d. 35-37)

La 9 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Mihai Florea, administratorul

ÎI ,,Mihai Florea” a declarat recurs împotriva încheierii din 6 decembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea emisă.

1

A menționat că a luat cunoștință cu dispozitivul hotărârii primei instanțe la 23

octombrie 2018 și consideră că apelul nemotivat a fost declarat în termen.

Referitor la termenul de declarare a recursului, a menționat că a recepționat

încheierea instanței de apel la 26 decembrie 2018.

Solicită recurentul, repunerea în termen, admiterea recursului, casarea încheierii

din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 6 decembrie 2018.

Recurentul a recepționat încheierea contestată la 26 decembrie 2018. (f.d. 45)

Astfel, recursul, declarat prin intermediul oficiului poștal, la 9 ianuarie 2019, este

în termen și nu este necesară repunerea acestuia în termenul de atac.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi

respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu art. 362 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care

avea interes să facă apel sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărârea.

În astfel de cazuri, se face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar

termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărârii.

Pentru moștenitorii asupra cărora au fost instituite măsuri de ocrotire judiciară sau

pentru cei dispăruți fără veste termenul curge din ziua în care se numește tutorele sau

curatorul. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art. 116 Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța

judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de

judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care

a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură. Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de

repunere în termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în

termen nu se supune recursului.

Din materialele dosarului rezultă că prin încheierea din 14 august 2018 a

judecătorului, Judecătoriei Căușeni, sediul Central, examinarea cauzei în procedura de

soluționare a cererii cu valoare redusă, a fost stabilită pentru 25 septembrie 2018, fără

participarea părților. (f.d. 3-4)

2

S-a stabilit că încheierea din 14 august 2018 a judecătorului, Judecătoriei Căușeni,

sediul Central a fost expediată pentru cunoștință ÎI ,,Mihai Florea” la sediul înregistrat

în XXXX și a fost recepționată contra semnătură la 23 august 2018. (f.d. 22, 24)

Respectiv, la 3 septembrie 2018, ÎI ,,Mihai Florea”, reprezentată de administratorul

Mihai Florea a depus referință la acțiunea depusă de CC ,,Aquatrade”. (f.d. 25)

La 25 septembrie 2018, Judecătoria Căușeni, sediul Central a expediat în adresa ÎI

,,Mihai Florea” copia dispozitivului hotărârii din aceiași dată, recepționat la 23

octombrie 2018. (f.d. 27-28)

La 20 noiembrie 2018, ÎI ,,Mihai Florea”, prin intermediul administratorului Mihai

Florea a luat cunoștință cu materialele cauzei (f.d. 29-30) și tot la aceiași dată a declarat

apel nemotivat împotriva hotărârii din 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Central, indicând că își rezervă dreptul de a prezenta cererea de apel motivată,

după ce va lua cunoștință cu hotărârea motivată. (f.d. 31)

Prin încheierea din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de către Mihai Florea împotriva hotărârii din 25 septembrie 2018 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Central, în temeiul art. 369 lit. b) Cod de procedură civilă,

ca fiind depus în afara termenului legal. (f.d. 35-37)

În contextul celor expuse supra și prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs

constată întemeiată opinia instanței de apel cu privire la încălcarea de ÎI ,,Mihai Florea”

a termenului de declarare a apelului prevăzut de lege.

Or, potrivit art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de

a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Reține Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție că ÎI ,,Mihai Florea”, fiind înștiințată legal despre ședința de judecată,

depunând referința pe marginea acțiunii, cunoscând despre litigiul aflat pe rolul instanței

și recepționând copia dispozitivului hotărârii din 25 septembrie 2018, a declarat apel la

20 noiembrie 2018, în afara termenului de 30 de zile, fără a solicita și a indica temeiuri

de repunere în termen.

Or, ÎI ,,Mihai Florea” nu a fost lipsită de dreptul de a depune cerere de apel în

termenul prevăzut la art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, care este de 30 de zile,

de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, și anume,

până la 25 octombrie 2018, inclusiv.

Astfel, cererea de apel în prezenta cauză a fost depusă la 20 noiembrie 2018, în

afara termenului de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Totodată, argumentul recurentului referitor la faptul că a luat cunoștință cu

dispozitivul hotărârii primei instanțe la 23 octombrie 2018 și că apelul nemotivat

împotriva hotărârii a fost declarat în termen, nu poate fi reținut, deoarece ÎI ,,Mihai

Florea” a cunoscut despre aflarea pe rol a cererii de chemare în judecată, data

examinării acesteia și urma să îndeplinească în termen actele de procedură.

Instanța de recurs mai reține că în conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de

procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În conformitate cu art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, participanții la proces

sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

3

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Aderent la cele expuse, instanța de recurs remarcă că folosirea cu buna-credință a

drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să

manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că recurentul a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența necesară

în vederea exercitării căii de atac în termen.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă, sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire

defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept

procedural.

Mai mult, având cunoștință despre existența prezentului litigiu și examinarea

acestuia, ÎI ,,Mihai Florea”, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany nr.7557/03 din 11

septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini

cerințele legale, fapt însă ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului prescris la

depunerea apelului.

În acest context, instanța de recurs consideră că la caz soluția instanței de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest

mod principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie 2008),

Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin

repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Astfel, reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte și în cauzele

Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că

prin neaducerea unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părți a

unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat dreptul la un proces

echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate în cererea de recurs sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Mihai Florea și de

a menține încheierea din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

4

Se respinge recursul declarat de către Mihai Florea.

Se menține încheierea din 6 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Comercială ,,Aquatrade”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva Întreprinderii Individuale ,,Mihai Florea”

cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea penalităților contractuale și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

5