2r-10/19 — incasarea datoriei

2r-10/19 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r-10/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud.V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță)

DECIZIE

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul

Avocatului „Mihail Durnescu” împotriva Firmei de Producție și Comerț „Tehsib

Impex” Societate cu răspundere limitată, Ștefan Poian și Ninei Poian cu privire la

încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

respinsă cererea depusă de Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” cu privire la

scutirea de la plata taxei de stat și nu a fost dat curs cererii de apel și a încheierii din

17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de

apel depusă de către Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu”,

constată:

La data de 23 ianuarie 2017, CA „Mihail Durnescu” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva FPC „Tehsib Impex” SRL, lui Ștefan Poian și Ninei Poian cu

privire la încasarea datoriei.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 6 din CEDO, art. 20, 115 din

Constituția RM, art. 7, 96, 166, 167, 174, 175 alin. (1) lit. a), 176 CPC, art. 8, 11, 16,

514, 572, 573, 585 Cod civil, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, încasarea

datoriei în beneficiul CA „Mihail Durnescu” de la FPC „Tehsib Impex” SRL în sumă

de 99000 de lei și 7200 euro, de la Nina Poian în sumă de 11000 de lei și 4500 euro,

de la Ștefan Poian în sumă de 236000 de lei și 8800 euro, încasarea dobânzii de

întârziere în beneficiul CA „Mihail Durnescu” de la FPC „Tehsib Impex” SRL în

sumă de 65209,24 de lei și 4250,07 euro, de la Nina Poian în sumă de 7001,72 de lei

și 3112,34 euro, de la Ștefan Poian în sumă de 140167,62 de lei și 5257,26 euro,

încasarea de la FPC „Tehsib Impex” SRL, Nina Poian și Ștefan Poian în beneficiul

CA „Mihail Durnescu” a cheltuielilor judiciare.

Prin hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea depusă de CA „Mihail Durnescu” a fost respinsă. A fost încasat de la CA

„Mihail Durnescu” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 23571,68 de lei.

1

La data de 07 august 2017, CA „Mihail Durnescu” a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

solicitând admiterea acesteia, scutirea de la plata taxei de stat, casarea integrală a

hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

La data de 11 decembrie 2017, prin intermediul adresei poștale electronice, CA

„Mihail Durnescu” a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 02 august

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea acesteia, scutirea

de la plata taxei de stat, casarea integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cauza civilă a

fost ridicată de la examinare în ordine de apel și restituită în prima instanță pentru

corectarea greșelii strecurate în hotărâre.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost corectată eroarea materială din partea introductivă a hotărârii din 02 august 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prin înlocuirea în partea introductivă a

hotărârii a datei „2 august 2016” cu data „2 august 2017”.

Prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea CA „Mihail Durnescu” privind scutirea de la plata taxei de stat, nu a fost dat

curs cererii de apel depusă de CA „Mihail Durnescu”, acordând apelantului un

termen rezonabil până la 10 septembrie 2018 pentru depunerea prin intermediul

biroului de audiență a Curții de Apel Chișinău a bonului de plată a taxei de stat în

sumă de 17678,76 lei.

La 16 iulie 2018, CA „Mihail Durnescu” a declarat recurs împotriva încheierii

din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a încheierii recurate cu transmiterea cauzei la rejudecare la faza examinării

cererii de apel.

Prin încheierea din 08 august 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost restituit

recursul declarat de CA „Mihail Durnescu”.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de CA „Mihail Durnescu” din motivul neînlăturării în termen

a neajunsurilor indicate în încheierea instanței de apel emisă în conformitate cu art.

368 alin. (1) CPC.

La data de 14 noiembrie 2018, CA „Mihail Durnescu” a declarat recurs

nemotivat împotriva încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respinsă cererea CA „Mihail Durnescu” privind scutirea de la plata taxei de stat

și nu a fost dat curs cererii de apel și încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către CA „Mihail

Durnescu”, solicitând admiterea recursului, casarea încheierilor recurate cu remitere

cauzei în instanța de apel la faza primirii cererii de apel.

La data de 16 ianuarie 2019 CA „Mihail Durnescu” a depus cerere de recurs

suplimentară împotriva încheierii din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin

care a fost respinsă cererea CA „Mihail Durnescu” privind scutirea de la plata taxei

de stat și nu a fost dat curs cererii de apel și încheierii din 17 octombrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău prin care a fost restituită cererea de apel.

În cererea de recurs suplimentară recurentul a invocat că în prezentul litigiu a

solicitat încasarea cheltuielilor de judecată, iar conform prevederilor legale și

conform practicii judiciare naționale astfel de litigii nu se impun cu taxa de stat,

2

făcând referire la prevederile art. 82, 85 alin. (1), 90 Cod de procedură civilă, art. 4 al

Legii taxei de stat și art. 63 al Regulamentului activității de avocat.

A susținut că statul expres a prevăzut în norma legală că activitatea avocatul

este una profesională și nu ține de domeniul prestărilor de servicii. Astfel, că

cheltuielile de judecată nu se taxează și din acest principiu inclusiv această procedură

fiind aplicată și litigiilor avocat vs client.

În conformitate cu articolul 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicare încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 17 octombrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent lipsesc la dosar.

Astfel, recursul, declarat la data de 14 noiembrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierilor

recurate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

Conform art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului dispune

printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru

lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 364 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de

stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Analizând prevederile normelor de drept citate în raport cu materialele cauzei,

instanța de recurs constată că instanța de apel s-a conformat întru totul cerințelor

legale și i-a acordat apelantului termen pentru înlăturarea neajunsurilor vizate.

Din materialele dosarului rezultă că, nefiind de acord cu hotărârea din 02 august

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, CA „Mihail Durnescu” a contestat-o

cu apel, solicitând scutirea de la plata taxei de stat, admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Tot materialele cauzei atestă că prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, a fost respinsă cererea CA „Mihail Durnescu” cu privire la scutirea de

la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de CA „Mihail Durnescu”,

acordând apelantului un termen rezonabil până la 10 septembrie 2018 pentru

depunerea prin intermediul biroului de audiență a Curții de Apel Chișinău a bonului

de plată a taxei de stat în sumă de 17678,76 lei.

3

Conform art. 84 din Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de stat

fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de

eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de

eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel,

cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

În conformitate cu art. 85 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în funcție de

situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică

este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat

sau de plata unei părți a ei.

Articolul 4 alin. (1) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992

prevede că, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanța

judecătorească, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens,

este în drept să elibereze, complet sau parțial, de plata taxei de stat persoanele fizice

și juridice, precum și să eșaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat.

Din sensul acestor norme de drept rezultă, că instanța de judecată, în vederea

neîngrădirii dreptului părților privind accesul liber la justiție, la cerere, poate scuti

persoana fizică sau juridică de plata taxei de stat, în urma justificării situației

materiale a acesteia. Scutirea poate fi totală sau parțială, apreciindu-se în dependență

de cerere și de dovezile prezentate.

Instanța de recurs menționează că, taxa de stat nu este un impediment al

accesului liber la justiție, atât timp cît statul asigură aplicarea eficientă și uniformă a

prevederilor normative referitoare la cuantumul taxei de stat, la scutirile de taxa de

stat dispuse din oficiu ori la solicitarea persoanei interesate. Dreptul de acces la un

tribunal consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului urmează a

fi înțeles ca un drept de acces concret și efectiv, ceea ce determină instanța de

judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiție cu o restricție pecuniară

clară și concretă, evidențiind-o în conținutul încheierii de contestare a neajunsurilor la

adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între

necesitatea asigurării bunei administrări în justiție și proporționalitatea unei astfel de

restricții.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a accentuat în argumentarea soluției

din cauza Kreuz vs Polonia (28249/95), faptul că dreptul de acces la o instanță de

judecată nu are un caracter absolut, fiind normal și dezirabil ca acesta să fie supus

anumitor limitări, potrivit forței de reglementare legislativă specifice oricărui stat de

drept. Astfel, pot exista limitări de natură procedurală, precum imperativul

parcurgerii unei proceduri prealabile și chiar limitări de natură financiară, precum

impunerea unor taxe judiciare. Importantă rămâne însă rezonabilitatea acestor

limitări, ele trecând limitele convenționale atunci când restricționează accesul la

justiție în asemenea mod încât aduc atingere însăși esenței dreptului consacrat în

beneficiul tuturor justițiabililor. În acest sens, este respinsă teza ce echivalează

dreptul de acces la justiție cu gratuitatea actului de justiție.

Din perspectiva celor menționate supra, Colegiul constată că, instanța de apel

justificat a respins scutirea de la achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel

înaintate de CA „Mihail Durnescu”, deoarece obiect al acțiunii este încasarea datoriei

ce rezultă din contractele de asistență juridică încheiate între CA „Mihail Durnescu”

4

și intimați, care nu se asimilează cu cheltuieli de judecată. Totodată, titularul cererii

de apel în suportul solicitării vizate nu a prezentat probe concludente și pertinente ce

ar confirma imposibilitatea achitării taxei de stat.

În concluzie, Colegiul reține ca fiind justă respingerea de către instanța de apel

a cererii de scutire de la plata taxei de stat în circumstanțele lipsei probelor în acest

sens, precum și soluția de a nu da curs apelului, deoarece la materialele cauzei

lipsește dovada achitării taxei de stat, lacună care urmează a fi înlăturată.

La fel, Colegiul remarcă că, încheierea prin care a fost respinsă cererea CA

„Mihail Durnescu” privind scutirea de la plata taxei de stat și nu a fost dat curs cererii

de apel, conform avizului de recepție a scrisorilor recomandate, a fost recepționată de

către CA „Mihail Durnescu” la data de 13 iulie 2018 (f.d.98, Vol. II), însă, în

termenul acordat, adică până la 10 septembrie 2018, recurentul nu au îndeplinit

indicațiile instanței de apel și nu au prezentat dovada achitării taxei de stat.

Urmare, prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

cererea de apel depusă ce către CA „Mihail Durnescu” a fost restituită în temeiul art.

369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă.

Din conținutul încheierii recurate rezultă că, restituirea cererii de apel a fost

generată de faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței dispuse

prin încheierea din 04 iulie 2018, referitor la prezentarea dovezii de achitare a taxei

de stat.

Sub acest aspect, Colegiul consideră că, încheierea instanței de apel este emisă

în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Or, în virtutea obligației impuse

de lege, apelantul nu s-a conformat și nu a executat integral încheierea din 04 iulie

2018 a Curții de Apel Chișinău în termenul stabilit, din care considerente, instanța de

recurs apreciază dispoziția instanței de apel privind restituirea cererii de apel în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, legală și întemeiată.

Colegiul reține că, apelantul a avut timp suficient și posibilitate de a înlătura

integral și în termen neajunsurile menționate în încheierea din 04 iulie 2018 a Curții

de Apel Chișinău însă, nu a ținut cont de prevederile art. 56 alin (3) și 61 alin. (1)

Cod de procedură civilă, care indică că, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui

abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau

inducerea sa în eroare.

În această ordine de idei Colegiul relevă că termenul de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte, în conformitate cu art.110 Cod de procedură civilă, iar dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător), în conformitate cu art.113 alin.(1) Cod de

procedură civilă.

Colegiul consideră că instanța de apel a creat posibilități egale, suficiente și

adecvate în folosirea mijloacelor procedurale întru susținerea poziției ambelor părți și

nu a defavorizat nici o parte.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Codul de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

5

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că argumentele invocate în cererea

de recurs, indică direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită

de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în

vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate

în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în

jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea

apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa

dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale

aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărîrea din 04 noiembrie 2008,

definitivă din 04 februarie 2009).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierile recurate

sunt întemeiată și legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către CA

„Mihail Durnescu” și a menține încheierea din 04 iulie 2018 și încheierea din 17

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu”.

Se menține încheierea din 04 iulie 2018 prin care a fost respinsă cererea depusă

de Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” cu privire la scutirea de la plata taxei de

stat și nu a fost dat curs cererii de apel și încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Cabinetul

Avocatului „Mihail Durnescu”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Cabinetul Avocatului „Mihail Durnescu” împotriva Firmei de Producție și

Comerț „Tehsib Impex” Societate cu răspundere limitată, Ștefan Poian și Ninei Poian

cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Mariana Pitic

Judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6