2ra-216/19 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-2702/2018 2ra-216/2019 prima instanță: Judecătoria Ștefan Vodă (jud: M. Țurcan) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 06 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor și de Fedora Novac, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Fedora Novac împotriva Consiliului raional Ștefan Vodă și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor și a fost casată hotărârea din 02 octombrie 2015 a Judecătoriei Ștefan Vodă cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii c o n s t a t ă : La 08 aprilie 2008 Fedora Novac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ștefan Vodă privind încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice.

În motivarea acțiunii a indicat că la 06 iulie 1949 părinții săi, Efrem Buzilo și Lucheria Buzilo, împreună cu 3 copii minori, printre care și ea, au fost deportați din s. Olănești în reg. Curgan, Rusia. A declarat că toată averea care o dețineau părinții săi, casa de locuit din s. Olănești, terenurile de pămînt arabil, inventarul agricol, animalele și alte bunuri imobile și mobile au fost confiscate în folosul statului. Conform Certificatului de reabilitare din 23 noiembrie 2006 reclamanta, împreună cu ceilalți membri a familiei, au fost reabilitați de Procuratura Generală a RM.

La 17 ianuarie 2007 a depus o cerere Consiliului raional Ștefan Vodă prin care a solicitat restituirea averii confiscate, însă la 29 ianuarie 2007 a primit răspuns prin care i-a fost comunicat că conform hotărîrii nr. 11/5 din 02 septembrie 1993 a Comitetului executiv raional Ștefan Vodă a fost decis de a restitui lui Efrem Buzilo din s. Olănești pentru casa, averea nelegitim confiscată o compensație în 1 sumă de 140000 de ruble, dintre care 70000 de ruble din contul colhozului „Nistru”, iar 70000 de ruble din contul colhozului „Olănești”. Reclamanta a specificat că suma de 140000 de ruble nu a fost ridicată, deoarece tatăl său la acel moment era decedat, iar membrii familiei nu au cunoscut despre această hotărîre.

Conform răspunsului nr. 13 din 29 ianuarie 2007 Comisia pentru restituirea averii victimelor represiunilor politice a refuzat examinarea cererii cu privire la recuperarea valorii averii confiscate de la părinții reclamantei, conducându-se de prevederile art. II al Legii nr. 186-XVI din 29 iunie 2006, însă, nici reclamanta și nici alți membrii ai familiei nu au fost despăgubiți pentru averea confiscată în anul 1949. Reclamanta a solicitat încasarea de la Consiliul raional Ștefan Vodă valoarea averii confiscate care a aparținut părinților conform actului de evaluare, precum și încasarea prejudiciului moral în mărime de 500000 de lei. Prin hotărârea din 14 mai 2008 a Judecătoriei Ștefan Vodă cererea de chemare în judecată depusă de Fedora Novac împotriva Consiliului raional Ștefan Vodă cu privire la încasarea prejudiciului pentru averea confiscată în timpul represiunilor politice și a prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 septembrie 2010 a Curții de Apel Bender a fost respins apelul declarat de Fedora Novac și a fost menținută hotărîrea din 14 mai 2008 a Judecătoriei Ștefan Vodă. Prin decizia din 14 decembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul Fedorei Novac, a fost casată decizia din 23 septembrie 21010 a Curții de Apel Bender, și cauza a fost trimisă la rejudecare la Curtea de Apel Bender, în alt complet de judecată. Prin încheierea din 29 februarie 2012 a Curții Supreme de Justiție, cauza civilă la cererea depusă de Fedora Novac împotriva Consiliului raional Ștefan Vodă cu privire la repararea prejudiciului moral și prejudiciului material pentru averea confiscată în timpul represiunilor politice a fost strămutată pentru examinare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Fedora Novac, a fost casată hotărîrea din 14 mai 2008 a Judecătoriei Ștefan Vodă, cauza fiind trimisă spre rejudecare la Judecătoria Ștefan Vodă, în alt complet de judecată. Prin încheierea din 08 mai 2014 a Judecătoriei Ștefan Vodă a fost atras în proces în calitate de copârât Ministerul Finanțelor.

Ulterior, reclamanta Fedora Novac și-a modificat pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă inițial și a solicitat încasarea valorii bunurilor de uz casnic conform expertizei merceologice din 23 noiembrie 2012 în mărime de 32913 lei, valoarea bunului imobil confiscat (casa de locuit) conform raportului de evaluare din 09 octombrie 2013 în mărime de 50650 de lei, a cheltuielilor de judecată suportate la numirea expertizei în mărime de 1170 de lei și pentru asistență juridică în mărime de 6000 de lei, în total 7170 de lei, precum și încasarea prejudiciului moral în mărime de 500000 de lei.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2015 a Judecătoriei Ștefan Vodă a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată a Fedorei Novac; a fost încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul Fedorei Novac, succesorul lui Efrem Buzilo, valoarea averii confiscate în mărime de 83563 2 de lei; a fost încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul Fedorei Novac cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei în mărime de 1170 de lei și pentru asistență juridică în mărime de 6000 de lei. În partea prejudiciului moral acțiunea a fost respinsă. La 14 octombrie 2015 Ministerul Finanțelor a declarat apel împotriva hotărârii din 02 octombrie 2015 a Judecătoriei Ștefan Vodă și a solicitat casarea integrală a hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel înaintată de Ministerul Finanțelor; a fost casată integral hotărîrea din 02 octombrie 2015 a Judecătoriei Ștefan Vodă, în cauza civilă la cerere de chemare în judecată depusă de Fedora Novac împotriva Consiliului raional Ștefan Vodă și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și a fost emisă o hotărîre nouă prin care: a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Fedora Novac; a fost încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul Fedorei Novac, succesor în drepturi a lui Efrem Buzilo, valoarea bunurilor imobile confiscate în sumă de 32558 de lei și valoarea bunurilor mobile confiscate în sumă de 32913,75 lei, iar în total suma de 65 471,75 de lei; a fost încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul Fedorei Novac cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 1170 de lei, iar în total suma de 4170 de lei.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. La 13 decembrie 2018 Ministerul Finanțelor a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia instanței de apel, deoarece instanța de judecată a examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea poziției, precum și a aplicat și interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței. A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

La 28 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Fedora Novac, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă a declarat recurs împotriva deciziei din18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia cu menținerea hotărîrii din 02 octombrie 2015 a Judecătoriei Ștefan Vodă. În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia instanței de apel, deoarece instanța de judecată a examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea poziției, precum și a aplicat și interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței. A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

Examinând admisibilitatea recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea 3 nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. În același context, în conformitate cu art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389 alin. (4) Cod de procedură civilă, comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor judiciare. Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag.

41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47). Instanța de recurs observă că, pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, recurenta Fedora Novac a beneficiat de serviciile avocatului Ludmila Bîrcă, iar Ministerul Finanțelor a fost reprezentat de Irina Cojocaru, consultant a Direcției contencios și controlul legalității. Din materialele dosarului rezultă că, reprezentantul Ministerului Finanțelor nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului deciziei instanței de apel, dar reclamanta și reprezentantul acesteia au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului deciziei. La data de 11 octombrie 2018 decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

Revenind la verificarea respectării art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform explicațiilor reprezentantului Ministerului Finanțelor, acesta a recepționat decizia integrală a instanței de apel la data de 30 octombrie 2018 și la data de 13 decembrie 2018 a depus cererea de recurs. Conform explicațiilor reprezentantului Fedorei Novac, avocatul Ludmila Bîrcă, acesta a luat cunoștință cu decizia integrală a instanței de apel la data de 30 noiembrie 2018 și la 28 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, a depus cererea de recurs.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i- au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. 4 Actele cauzei, însă, denotă faptul că, recurenții nu au întreprins careva acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel din 18 septembrie 2018 până la momentul depunerii cererii de recurs.

După cum s-a menționat, la data de 11 octombrie 2018 decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Cauza dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri, după numărul dosarului 02-2a- 20348-29102015. În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus- menționată, instanța de recurs precizează că, această modalitate este prevăzută expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017. Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar. În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că, orice risc de eșec tehnic în transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen. Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că, conform unei jurisprudențe constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări, art. 389 alin. (4) Cod de procedură civilă, prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Sub acest aspect, completul de judecată constată că, nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume, că, la data de 11 octombrie 2018 a fost plasată decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus-citată. În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul că, recurenta Fedora Novac a fost reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, care este persoană abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apere în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie 5 juridică clienții lui.

Astfel, acesta a fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus-citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată. La fel, acesta a cunoscut prevederile art. 434 Cod de procedură civilă și modalitatea de publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuiau să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate. De asemenea, în speță, se reține că Ministerul Finanțelor a fost reprezentat în instanță de consultantul Irina Cojocaru, care este persoană împuternicită, în conformitate cu art. 56, 75, 81 Cod de procedură civilă, să pledeze și să acționeze în numele ministerului, precum și să apere în fața instanțe judecătorești drepturile ministerului.

Astfel, aceasta a fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus-citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată. La fel, acesta a cunoscut prevederile art. 434 Cod de procedură civilă și modalitatea de publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuiau să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate.

Având în vedere cele menționate supra, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, termenul de declarare a recursului a început să curgă de la data de 11 octombrie 2018 și a expirat la data de 11 decembrie 2018. Contrar celor stabilite, instanța de recurs învederează că, recursurile au fost înregistrate în grefa Curții Supreme de Justiție la data de 13 decembrie 2018 și 02 ianuarie 2019 (depus la oficiul poștal la data de 28 decembrie 2018). Exigențele cuprinse în art. 434 alin. (2) Cod de procedură civilă, prevăd că, omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că, este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de recurs subliniază că, instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din 18 septembrie 2018, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul depunerii cererii de recurs demonstrează că, recurenții și reprezentanții acestora nu au depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a afla motivele admiterii apelului declarat de Ministerul Finanțelor (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61). Instanța de recurs consideră că, nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul recurenților și a reprezentanților acestora.

În aceeași ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, situații similare au fost deja examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil. Luând în considerare cele invocate, instanța de recurs constată că, Ministerul Finanțelor și Fedora Novac, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, au depus cererile de recurs în afara termenului de 2 luni prevăzut la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

6 În atare situație și în conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererile de recurs se consideră inadmisibile în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la articolul 434. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și Fedora Novac, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. b), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și de Fedora Novac, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 7