2ra-207/19 — incasarea salariului neachitat pentru perioada reducerii ilegale a timpului de munca, a prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea salariului neachitat pentru perioada reducerii ilegale a timpului de munca, a prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-207/19 — incasarea salariului neachitat pentru perioada reducerii ilegale a timpului de munca, a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-207/19
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)
ÎNCHEIERE
06 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Climenco, Nina
Mihailișina, reprezentați de avocatul Diana Sanduleac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Climenco,
Nina Mihailișina împotriva Societății pe Acțiuni Institutul de Cercetări Științifice
„Rif-Acvaaparat” cu privire la încasarea salariului neachitat pentru perioada
reducerii ilegale a timpului de muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 05 septembrie 2017, reclamanții Mihail Climenco și Nina Mihailișina,
reprezentați de avocatul Diana Sanduleac, au depus cerere de chemare în judecată
împotriva Societății pe Acțiuni Institutul de Cercetări Științifice „Rif-Acvaaparat”
solicitând încasarea de la pârât în beneficiul reclamanților a salariului neachitat
pentru perioada reducerii ilegale a timpului de muncă; obligarea pârâtului de a
prezenta suma salariului care urma să-l primească reclamanții, dacă nu era redus
ilegal timpul de muncă; încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamanților a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a invocat că Mihail Climenco a fost angajat la SA
Institutul de Cercetări Științifice „Rif-Acvaaparat” la 29 octombrie 2007, în funcția
de lăcătuș electric, pe o perioadă nedeterminată, cu un regim de lucru de cinci zile
pe săptămână, opt ore pe zi. La 01 octombrie 2016, angajatorul a decis, unilateral,
fără a emite un ordin, să reducă regimul de lucru a lui Mihail Climenco, încălcând
astfel art. 68 alin. (1) Codul muncii, fapt confirmat prin răspunsul recepționat de la
Inspecția Muncii la 06 aprilie 2017.
Mihail Climenco a menționat că, prin reducerea ilegală a timpului de muncă de
către angajator, i-a fost cauzat un prejudiciu moral și material prin faptul că odată cu
micșorarea timpului de muncă i-a fost micșorat și salariul.
Nina Mihailișina a indicat că a fost angajată la SA Institutul de Cercetări
1
Științifice „Rif-Acvaaparat” la 10 august 1989, unde activează și până în prezent.
Reclamanta Nina Mihailișina a precizat că de la 01 decembrie 2016 pârâtul
ilegal a redus timpul de muncă, încălcând astfel art. 68 alin. (1) Codul muncii, fapt
confirmat prin răspunsul recepționat de la Inspecția Muncii la 07 aprilie 2017.
Reclamanții au afirmat că prin reducerea ilegală a timpului de muncă de către
angajator, le-a fost cauzat un prejudiciu moral și material prin faptul că odată cu
micșorarea timpului de muncă a fost micșorat și salariul.
Prin cererea de concretizare a acțiunii depusă în cadrul derulării procesului de
judecată, Mihail Climenco, Nina Mihailișin, reprezentați de avocatul Diana
Sanduleac, au solicitat încasarea de la pârât în beneficiul lui Mihail Climenco a
salariului neachitat pentru perioada reducerii ilegale a regimului de muncă pentru
perioada 01 octombrie 2016 – 31 octombrie 2017 în sumă de 41790,25 de lei și a
prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată
în sumă de 3000 de lei; încasarea de la pârât în beneficiul Ninei Mihailișina a
salariului neachitat pentru perioada reducerii ilegale a regimului de muncă pentru
perioada 01 decembrie 2016 – 17 august 2017 în sumă de 23917,91 de lei și a
prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată
în mărime de 3000 de lei.
Prin hotărârea din 06 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Climenco, Nina Mihailișina
împotriva SA Institutul de Cercetări Științifice „Rif-Acvaaparat” cu privire la
încasarea salariului neachitat pentru perioada reducerii ilegale a timpului de muncă,
a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
depus de Mihail Climenco, Nina Mihailișina, reprezentați de avocatul Diana
Sanduleac, și a fost menținută hotărârea din 06 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a relatat că prima instanță a examinat
cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material și procedural,
apreciind la justa valoare probele administrate, pronunțând astfel o hotărâre legală
și întemeiată.
La 06 decembrie 2018, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 177),
Mihail Climenco și Nina Mihailișina, reprezentați de avocatul Diana Sanduleac, au
declarat recurs împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți
solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârilor judecătorești, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este neîntemeiată și
pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel verificând legalitatea hotărârii
primei instanțe a admis încălcări materiale, fapt ce a dus la soluționarea greșită a
cauzei, apreciind arbitrar probele, încălcând astfel drepturile și libertățile
fundamentale ale omului, în speță ale recurenților.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 11 octombrie 2018, iar recursul a
fost declarat de Mihail Climenco și Nina Mihailișina, reprezentați de avocatul Diana
2
Sanduleac, la 06 decembrie 2018, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d.
177), adică cu respectarea termenului de contestare a deciziei instanței de apel.
Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Climenco și Nina
Mihailișina, reprezentați de avocatul Diana Sanduleac, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Climenco și Nina
Mihailișina, reprezentați de avocatul Diana Sanduleac, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
3
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Mihail Climenco și Nina Mihailișina,
reprezentați de avocatul Diana Sanduleac.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Climenco și Nina
Mihailișina, reprezentați de avocatul Diana Sanduleac, împotriva deciziei din 11
octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
4