3rh-6/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-6/2019

prima instanță: Judecătoria Briceni (jud. A. Andronache)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Marchitan Tamara, reprezentată de

avocatul Sîrbu Constantin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marchitan Tamara

împotriva Dariei Marchitan și Primăriei s. Corjeuți, raionul Briceni, cu privire la

contestarea actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva încheierii din 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care

recursul declarat de Marchitan Tamara, a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La data de 19 februarie 2016, Marchitan Tamara a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Dariei Marchitan și Primăriei s. Corjeuți, raionul Briceni, cu

privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate

În motivarea acțiunii depuse, reclamanta a indicat că la 24 ianuarie 1989, a

înregistrat căsătoria cu Marchitan Ion.

Prin decizia Sovietului deputaților poporului, r-lui Briceni, satul Corjeuți nr. 1

din 30 ianuarie 1990, i-a fost atribuit în proprietate lui Marchitan Ion, terenul

pentru construcții cod cadastral XXXXX și suprafața de 0.1594 ha.

A susținut că pe parcursul vieții în comun cu Marchitan Ion au ridicat pe acest

teren patru construcții.

În anul 2015 a depus în instanța de judecată acțiunea de desfacere a căsătoriei.

Ulterior a aflat că Marchitan Daria – mama lui Marchitan Ion, în scopul de a nu

permite partajarea gospodăriei menționate în urma divorțului, a dat explicații false

Primăriei s. Corjeuți, primind astfel extrasul din evidența gospodăriilor nr. 206 din

20 ianuarie 2015 cu înscrierile false referitor la proprietarul gospodăriei, și anume,

că, dreptul de proprietate a fost înscris după Marchitan Daria.

Conform acestui extras pârâta Marchitan Daria la 26 ianuarie 2015 a primit

titlul provizoriu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX.

Astfel, pârâta a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Briceni pe numele său

dreptul de proprietate asupra bunului imobil litigios.

1

Reclamanta a indicat că s-a adresat către Primăria s. Corjeuți, raionul Briceni cu

o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea extrasului din registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 206 din 20 ianuarie 2015 cu înscrieri false în privința

proprietarului gospodăriei. La cererea adresată nu a primit răspuns.

Prin urmare, a solicitat Marchitan Tamara anularea extrasului din registrul de

evidență a gospodăriilor nr. 206 din 20 ianuarie 2015 și a titlului provizoriu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 26 ianuarie 2016,

eliberat de Primăria s. Corjeuți, raionul Briceni și recunoașterea dreptului de

proprietate câte ½ cotă parte lui Marchitan Ion și Marchitan Tamara asupra

imobilului, teren pentru construcții cod cadastral nr. XXXXX cu suprafața de

0.15494, construcție casa individuală de locuit, cod cadastral XXXXX, suprafața

de 75.7 m.p; construcție accesorie cod cadastral XXXXX, suprafața de 29.2 m.p,

construcție accesorie cod cadastral XXXXX, suprafața de 87.0 m.p, construcție

accesorie cod cadastral XXXXX, suprafața de 15.7 m.p.

Prin hotărârea din 10 iunie 2016 a Judecătoriei Briceni, acțiunea a fost respinsă

ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de avocatul Comerzan Evghenii în interesele Tamarei Marchitan, casată

integral hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

La 23 ianuarie 2017 prin intermediul oficiului poștal Marchitan Tamara, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2016,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 24 noiembrie 2016 a Curții de

Apel Bălți și a hotărârii din 10 iunie 2016 a Judecătoriei Briceni, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de recurs declarată de Marchitan Tamara.

La data de 29 noiembrie 2018, Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul

Sîrbu Constantin, a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 10 iunie 2016

a Judecătoriei Briceni, deciziei din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți și

încheierii instanței de recurs din 28 iunie 2017, prin care a solicitat casarea acesteia

cu dispunerea rejudecării cauzei.

Revizuenta în motivarea cererii de revizuire a indicat că hotărârile

judecătorești sunt neîntemeiate și urmează a fi casate, deoarece prin acestea i-au

fost încălcate drepturile și interesele legale.

A invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. a) Codul de

procedură civilă și anume că prin sentința din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei

Edineț, sediul Briceni din 23 octombrie 2018, s-a constatat că Gricean Petru,

activând ca specialist în reglementarea regimului funciar în Primăria s. Corjeuți, r-l

Briceni, urmărind scopul de a o ajuta pe Marchitan Daria să înregistreze la OCT

dreptul de proprietate asupra terenului, intenționat a înscris date false.

Examinând motivele invocate de Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul

Sîrbu Constantin, în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 3 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică

legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor

2

de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri, încheieri,

decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de

lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca

rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare

a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede

altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

Astfel, prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au

stabilit categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Materialele cauzei atestă că prin încheierea din data de 28 iunie 2017 a Curții

Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de către Marchitan

Tamara, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 448 Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Prin urmare, încheierea din data de 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție

nu se supune revizuirii, ori prin încheierea, a cărei revizuire se solicită, instanța de

recurs nu s-a expus asupra fondului cauzei ci a verificat doar existența temeiurilor

de admisibilitate a recursului declarat.

Astfel, Curtea Supremă de Justiție nu este competentă de a examina cererea de

revizuire formulată de către Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul Sîrbu

Constantin, ori este evident că hotărârea din data de 10 iunie 2016 a Judecătoriei

Briceni, a fost supusă căilor de atac și a fost menținută de Curtea de Apel Bălți prin

decizia din data de 24 noiembrie 2016.

Colegiul reține că legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță

de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară

stabilesc că o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a

fost depusă în temeiurile și termenele prevăzute la art. 449-450 ale Codului de

procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să facă

acest lucru.

La fel, cererea de revizuire poate fi respinsă când nu sunt respectate condițiile

de formă din art. 451, alin. (1) și (2) al Codului de procedură civilă sau nu este

depusă la instanța competentă.

3

În circumstanțele expuse și urmând logica sus – enunțată, instanța de revizuire

poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este

depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Aici se va remarca și faptul că, consacrarea expresă de către legiuitor a

categoriilor de acte judecătorești susceptibile recursului în cauzele civile este

conformă standardelor procedurale relevante garantate de art. 6 par. 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se integral în marja

de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea cadrului intern

relevant (Hotărârea Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și

Irlandei de Nord din 28 mai 1985, seria A, nr. 93, p. 24, par. 57).

Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele revizuentului cu privire la

ilegalitatea încheierii contestate, deoarece acestea sunt irelevante în circumstanțele

în care se referă la dezacordul cu respectiva încheiere, care în virtutea legii nu se

supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446 alin. (2), 453, alin. (1), lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Marchitan Tamara,

reprezentată de avocatul Sîrbu Constantin, împotriva încheierii din 28 iunie 2017 a

Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Marchitan Tamara împotriva Dariei Marchitan și Primăriei s. Corjeuți,

raionul Briceni, cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea

dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4