3rh-6/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-6/2019 prima instanță: Judecătoria Briceni (jud. A. Andronache) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 30 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul Sîrbu Constantin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marchitan Tamara împotriva Dariei Marchitan și Primăriei s. Corjeuți, raionul Briceni, cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva încheierii din 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de Marchitan Tamara, a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă : La data de 19 februarie 2016, Marchitan Tamara a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dariei Marchitan și Primăriei s. Corjeuți, raionul Briceni, cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate În motivarea acțiunii depuse, reclamanta a indicat că la 24 ianuarie 1989, a înregistrat căsătoria cu Marchitan Ion.

Prin decizia Sovietului deputaților poporului, r-lui Briceni, satul Corjeuți nr. 1 din 30 ianuarie 1990, i-a fost atribuit în proprietate lui Marchitan Ion, terenul pentru construcții cod cadastral XXXXX și suprafața de 0.1594 ha. A susținut că pe parcursul vieții în comun cu Marchitan Ion au ridicat pe acest teren patru construcții. În anul 2015 a depus în instanța de judecată acțiunea de desfacere a căsătoriei. Ulterior a aflat că Marchitan Daria – mama lui Marchitan Ion, în scopul de a nu permite partajarea gospodăriei menționate în urma divorțului, a dat explicații false Primăriei s. Corjeuți, primind astfel extrasul din evidența gospodăriilor nr. 206 din 20 ianuarie 2015 cu înscrierile false referitor la proprietarul gospodăriei, și anume, că, dreptul de proprietate a fost înscris după Marchitan Daria.

Conform acestui extras pârâta Marchitan Daria la 26 ianuarie 2015 a primit titlul provizoriu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX. Astfel, pârâta a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Briceni pe numele său dreptul de proprietate asupra bunului imobil litigios. 1 Reclamanta a indicat că s-a adresat către Primăria s. Corjeuți, raionul Briceni cu o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea extrasului din registrul de evidență a gospodăriilor nr. 206 din 20 ianuarie 2015 cu înscrieri false în privința proprietarului gospodăriei. La cererea adresată nu a primit răspuns.

Prin urmare, a solicitat Marchitan Tamara anularea extrasului din registrul de evidență a gospodăriilor nr. 206 din 20 ianuarie 2015 și a titlului provizoriu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 26 ianuarie 2016, eliberat de Primăria s. Corjeuți, raionul Briceni și recunoașterea dreptului de proprietate câte ½ cotă parte lui Marchitan Ion și Marchitan Tamara asupra imobilului, teren pentru construcții cod cadastral nr. XXXXX cu suprafața de 0.15494, construcție casa individuală de locuit, cod cadastral XXXXX, suprafața de 75.7 m.p; construcție accesorie cod cadastral XXXXX, suprafața de 29.2 m.p, construcție accesorie cod cadastral XXXXX, suprafața de 87.0 m.p, construcție accesorie cod cadastral XXXXX, suprafața de 15.7 m.p.

Prin hotărârea din 10 iunie 2016 a Judecătoriei Briceni, acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Prin decizia din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de avocatul Comerzan Evghenii în interesele Tamarei Marchitan, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. La 23 ianuarie 2017 prin intermediul oficiului poștal Marchitan Tamara, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2016, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 10 iunie 2016 a Judecătoriei Briceni, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de recurs declarată de Marchitan Tamara. La data de 29 noiembrie 2018, Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul Sîrbu Constantin, a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 10 iunie 2016 a Judecătoriei Briceni, deciziei din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți și încheierii instanței de recurs din 28 iunie 2017, prin care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei. Revizuenta în motivarea cererii de revizuire a indicat că hotărârile judecătorești sunt neîntemeiate și urmează a fi casate, deoarece prin acestea i-au fost încălcate drepturile și interesele legale.

A invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. a) Codul de procedură civilă și anume că prin sentința din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 23 octombrie 2018, s-a constatat că Gricean Petru, activând ca specialist în reglementarea regimului funciar în Primăria s. Corjeuți, r-l Briceni, urmărind scopul de a o ajuta pe Marchitan Daria să înregistreze la OCT dreptul de proprietate asupra terenului, intenționat a înscris date false. Examinând motivele invocate de Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul Sîrbu Constantin, în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 3 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor 2 de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege. Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. Astfel, prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au stabilit categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii. În conformitate cu art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii.

Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Materialele cauzei atestă că prin încheierea din data de 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de către Marchitan Tamara, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți. În conformitate cu art. 448 Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Prin urmare, încheierea din data de 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție nu se supune revizuirii, ori prin încheierea, a cărei revizuire se solicită, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului cauzei ci a verificat doar existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat. Astfel, Curtea Supremă de Justiție nu este competentă de a examina cererea de revizuire formulată de către Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul Sîrbu Constantin, ori este evident că hotărârea din data de 10 iunie 2016 a Judecătoriei Briceni, a fost supusă căilor de atac și a fost menținută de Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 24 noiembrie 2016. Colegiul reține că legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară stabilesc că o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în temeiurile și termenele prevăzute la art. 449-450 ale Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru. La fel, cererea de revizuire poate fi respinsă când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451, alin. (1) și (2) al Codului de procedură civilă sau nu este depusă la instanța competentă. 3 În circumstanțele expuse și urmând logica sus – enunțată, instanța de revizuire poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Aici se va remarca și faptul că, consacrarea expresă de către legiuitor a categoriilor de acte judecătorești susceptibile recursului în cauzele civile este conformă standardelor procedurale relevante garantate de art. 6 par. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se integral în marja de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea cadrului intern relevant (Hotărârea Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din 28 mai 1985, seria A, nr. 93, p. 24, par. 57). Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele revizuentului cu privire la ilegalitatea încheierii contestate, deoarece acestea sunt irelevante în circumstanțele în care se referă la dezacordul cu respectiva încheiere, care în virtutea legii nu se supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446 alin. (2), 453, alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Marchitan Tamara, reprezentată de avocatul Sîrbu Constantin, împotriva încheierii din 28 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marchitan Tamara împotriva Dariei Marchitan și Primăriei s. Corjeuți, raionul Briceni, cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 4