3ra-194/19 — contestarea actului administrativ

3ra-194/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-194/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu)

DECIZIE

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”,

în cauza de contencios administrativ la contestația depusă de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene și Guvernul Republicii Moldova cu privire la anularea sintagmei „la

propunerea Guvernului Republicii Moldova” din pct. 1 al hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 2109 din 19 ianuarie 2019 și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să emită o hotărâre privind suplimentarea numărului secțiilor de votare

peste hotare reieșind din prevederile art. 31 Codul electoral,

împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 21 ianuarie 2019, reprezentantul cu drept de vot consultativ în

Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim Lebedinschi, a depus contestație

împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienți accesorii Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene și Guvernul Republicii Moldova cu

privire la anularea sintagmei „la propunerea Guvernului Republicii Moldova” din

pct. 1 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2109 din 19 ianuarie 2019 și

obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre privind suplimentarea

numărului secțiilor de votare peste hotare reieșind din prevederile art. 31 Codul

electoral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 18 ianuarie 2019, Guvernul

Republicii Moldova a adoptat Hotărârea cu privire la organizarea secțiilor de

1

votare din străinătate în număr de 125, exercițiu prin intermediul căruia a atentat la

garantarea drepturilor constituționale ale cetățenilor Republicii Moldova, fapt

denunțat la Curtea Constituțională.

La data de 19 ianuarie 2019 Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea

nr. 2109 cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile

parlamentare și referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019 în

număr de 125 de secții de votare conform listei anexate la hotărâre și în strictă

conformitate cu propunerile Guvernului.

Reclamantul a invocat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale este ilegală

și neîntemeiată, în partea în care nu a dispus deschiderea unui număr rezonabil de

secții de vot atât în est, cât și în vest din următoarele considerente.

A menționat reclamantul că art. 2 din Constituția Republicii Moldova prevede

că, suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită

în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de

Constituție.

În lumina raționamentelor constituționale, exercițiul electoral este de facto

premisa realizării principiului suveranității naționale. Or, neconstituționalitatea

prevederilor hotărârii criticate, rezidă în prim-plan de la principiile statului de

drept, unul dintre ele fiind cel al suveranității poporului, al cărui esență constă în a

consfinți, în primul rând, poporul ca deținător de autoritate legitimă, căruia îi

aparține puterea.

A indicat reclamantul că una din caracteristicile suveranității constă în faptul

că puterea este transmisă de către popor unor organisme care exercită conducerea

de stat, iar această „transmitere” nu se realizează altfel decât prin exprimarea

votului, și respectiv, prin exercițiul revocării în cadrul căruia, poporul are dreptul

să nu mențină mandatul pentru reprezentanții aleși. Indubitabil, exercitarea

suveranității în mod direct de către popor se face prin participarea lui la

referendumuri și la alegeri, precum și prin luarea în mod direct a unor decizii.

Analogic dezideratului potrivit căruia referendumul în sensul prevederilor

constituționale, reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranității naționale,

prin care corpul electoral (alegătorii) este chemat să decidă asupra adoptării unei

legi fundamentale (de modificare a dispozițiilor generale ale Constituției, spre

exemplu) sau să-și exprime voința în alte probleme de interes național, a conturat

reclamantul argumentul respectiv și pentru exercițiului alegerilor parlamentare. Or,

Parlamentul este consacrat prin art. 60 din Constituție drept organul reprezentativ.

Dealtfel, votul este instrumentul juridic de investire cu prerogative legale a

autorităților publice, cărora li se deleagă astfel exercitarea continuă a suveranității

naționale.

A mai indicat că în doctrină, este expusă opinia potrivit căreia, alegerile sunt

modalitatea de bază și principalul mijloc juridic de formare a instituțiilor și

organelor de stat și de învestire a persoanelor oficiale cu atribuții publice. Or,

alegerile legitimează puterea.

Subsidiar, în Hotărârea nr. 15 din 27 mai 2014 Curtea Constituțională a

subliniat: „46. [...] în sensul articolului 2 din Constituție, o democrație veritabilă

poate fi constituită numai de către popor, prin exercitarea suveranității naționale în

2

mod direct ori prin intermediul reprezentanților săi, aleși în cadrul unui scrutin

democratic.”

Mai mult ca atât, art. 25 al Pactului internațional cu privire la drepturile civile

și politice din 16 decembrie 1966, Ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr.217-

XII din 28 iulie 1990, consacră expres „Orice cetățean are dreptul și posibilitatea,

fără nici una din discriminările la care se referă articolul 2 și fără restricții

nerezonabile:

a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin

intermediul unor reprezentanți liber aleși;

b) de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu

sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței

alegătorilor;

c) de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiunile publice din

țara sa.”

De asemenea, reclamantul a făcut trimitere la Comisia de la Veneția, în Codul

de bună conduită în materie electorală, adoptat în cadrul celei de-a 52-a sesiune

(Veneția, 18-19 octombrie 2002), care a relevat următoarele: „Democrația este, la

fel ca și drepturile omului și supremația dreptului, unul din cei trei piloni ai

patrimoniului constituțional european, precum și ai Consiliului Europei. Ea nu

poate fi concepută fără alegeri, respectând un anumit număr de principii

considerate democratice.”

În ordinea de idei expusă, a considerat că principiul egalității alegerilor

stabilește că toți cetățenii participă la alegeri în condiții egale. Acest principiu se

asigură prin acordarea tuturor alegătorilor a unor posibilități egale din punct de

vedere juridic, începând cu înaintarea candidaților, participarea la campania

electorală și votarea propriu-zisă.

Codul electoral al Republicii Moldova, stabilește în art.2 că nimeni nu este în

drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-1 sili să participe sau

să nu participe la alegeri, precum și asupra exprimării de către acesta a liberei sale

voințe. Iar, misiunile diplomatice și oficiile consulare sunt obligate să creeze

condiții pentru ca cetățenii să-și exercite liber drepturile lor electorale.

Cetățenii Republicii Moldova care domiciliază în afara țării beneficiază de

drepturi electorale depline.

Totodată, art. 31 din Codul electoral prevede că, în cazul alegerilor

parlamentare, prezidențiale și al referendumului republican, pe lângă misiunile

diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau

mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data

alegerilor. Iar, art.32 prin excepție reglementează că, în afară de secțiile de votare

prevăzute la alin. (2), vor fi organizate, cu acordul autorităților competente ale țării

respective, secții de votare și în alte localități. Organizarea acestor secții de votare

se stabilește de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în

colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și cu alte

autorități ale administrației publice centrale.

Conform art. 80 alin.(5) lit. a) și lit. b) Codul electoral, criteriile de care se

ține cont la deschiderea secțiilor de votare din străinătate sunt: informațiile deținute

3

de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din

țările de reședință, și informațiile deținute de către autoritățile publice centrale,

inclusiv datele statistice oficiale relevante.

Reclamantul a pretins că la adoptarea hotărârii contestate, Guvernul nu a ținut

cont de demersul Ambasadorului Republicii Moldova în Federația Rusă (nr.

RUS/41 1342 din 2 noiembrie 2018), prin care, argumentat se prezintă

oportunitatea deschiderii a 22 secții de votare Federația Rusă.

În viziunea reclamantului, din motive neclare, deși atât Comisia Electorală

Centrală, cât și Guvernul Republicii Moldova au deținut informația privind

numărul de cetățeni aflați peste hotarele Republicii Moldova, au fost deschise

secții de votare într-un mod disproporționat numărului de cetățeni.

Astfel, din datele furnizate de către MAEIE, raportate la numărul secțiilor de

votare deschise, se constată că nu este asigurat drept de a alege a cetățenilor aflați

peste hotarele, țării, precum și că este o abordare selectivă și discriminatorie.

Or, art.16 din Constituția Republicii Moldova prevede expres că toți cetățenii

Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire

de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență

politică, avere sau de origine socială. În sensul celor expuse, un calcul simplu se

denotă că circa 71 regiuni ale Federației Ruse nu pot fi acoperite cu secții de vot, în

acest sens, dreptul electoral fiind neasigurat pentru circa 180 mii de cetățeni.

Totodată, a menționat că potrivit hotărârii contestate, sunt organizate secții de

votare în cinci regiuni ale Federației Ruse, în privința cărora misiunea diplomatică

a Republici Moldova nu a solicitat înființarea acestora, dat fiind lipsa unui număr

de alegatori, cetățeni ai Republicii Moldova concentrați pe teritoriul regiunilor

respective. Prin urmare, a considerat reclamantul că, se creează o

disproporționalitate între regiunile în care sunt concentrați un număr impunător de

alegatori, cetățeni ai Republicii Moldova, dar care nu sunt asigurați cu secții de

votare, și regiunile în care cetățenii sunt concentrați într-un număr infim, însă

dispun de secție de votare.

A indicat reclamantul că în contextul în care în total peste hotarele țării se află

cca. 1002834 de cetățeni, adică aproximativ 1/3 din numărul alegătorilor

Republicii Moldova, din această cifră cele mai mari prezențe se atestă după cum

urmează:

Federația Rusă – 477949 de cetățeni

Republică Italiană - 142266 de cetățeni

Statele Unite ale Americii – 47554 de cetățeni

Canada - 17565 de cetățeni

Ucraina – 17237de cetățeni

Regatul Spaniei - 16202 cetățeni

Republica Federală Germană -14815 cetățeni

Statul Israel – 13005 cetățeni

România – 9272 de cetățeni

Republica Elenă - 9085 de cetățeni etc.

Reclamantul a relatat că din motive neclare, deși atât Comisia Electorală

Centrală, cât și Guvernul Republicii Moldova au deținut informația privind

4

numărul de cetățeni aflați peste hotarele Republicii Moldova, au fost deschise

secții de votare într-un mod disproporționat numărului de cetățeni aflați peste

hotarele Republicii Moldova:

Federația Rusă - 11 secții de votare

Republică Italiană - 29 secții de votare

Statele Unite ale Americii - 11 secții de votare

Canada - 3 secții de votare

Ucraina - 3 secții de votare

Regatul Spaniei - 5 secții de votare

Republica Federală Germană - 2 secții de votare

Statul Israel - 2 secții de votare

România - 12 secții de votare

Republica Elenă - 3 secții de votare etc.

În sensul cifrelor enunțate, a considerat reclamantul că se atestă o disproporție

vădită și nejustificată dintre cifra numerică a secțiilor de votare în Statele Unite ale

Americii, Federația Rusă și respectiv Republica Italia, în sensul în care pentru un

stat în care se află cca. 150 mii de alegători sunt deschise 29 secții de votare, iar

pentru un stat în care se află cca. 447 mii de alegători, sunt deschise doar 22 secții

de votare.

Or, potrivit notei informative la hotărârea contestată, obiectivul primordial al

actului normativ respectiv este crearea condițiilor pentru participarea la vot a

cetățenilor Republicii Moldova care se afla în străinătate.

În acest sens, Statul Republica Moldova, prin normele Codului electoral,

urmează să depună efort întru extinderea reprezentativității și creării condițiilor ca

la exercițiul electoral să poată participa toți cetățenii Republicii Moldova cu drept

de vot, indiferent de locul unde aceștia se află, cu condiția că aceștia se regăsesc

compact pe un anumit teritoriu, iar organizarea secției de votare suplimentare în

localitatea respectivă justifică cheltuielile pe care statul urmează să le suporte.

Astfel, analizând datele furnizate de către MAEIE, raportate la numărul

secțiilor de votare deschise, reclamantul a constatat că nu este asigurat dreptul de a

alege al cetățenilor aflați peste hotarele țării, precum și că este o abordare selectivă

și discriminatorie.

Din aceste considerente, se apreciază că deschiderea în mod restrâns a

secțiilor de votare în străinătate aduce atingere substanței drepturilor electorale,

încalcă dreptul de vot al persoanei, anihilează libera exprimare a voinței poporului

în alegerea deputaților, iar pe cale de consecință se aduce atingere prevederilor

articolului 2, 4, 16 și 38 din Constituție.

Reclamantul a indicat în cererea de chemare în judecată că în cadrul ședinței

Comisiei Electorale Centrale din 19 ianuarie 2019 nu a participat nici un

reprezentant al Guvernului sau al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării

Europene.

Către Comisia Electorală Centrală a fost expediată doar Hotărîrea Guvernului

din 18 ianuarie 2019, fără a fi expediate informațiile relevante care ar justifica: 1)

deschiderea unui număr atât de mic de secții de vot peste hotare; 2) deschiderea

secțiilor de votare anume în locațiile propuse; 3) imposibilitatea de a deschide

5

secții de votare în alte locații, unde sunt prezente concentrări mari de cetățeni ai

Republicii Moldova.

Drept consecință, a susținut reclamantul că, hotărârea Comisiei Electorale

Centrale se bazează pe date lipsite de totală transparență, iar nedeschiderea și a

altor secții de votare atentează la dreptul fundamental al cetățenilor de a-și alege

reprezentanții săi în Parlament.

A mai susținut reclamantul că din informațiile de care dispune cel puțin cu

privire la Federația Rusă, deschiderea secțiilor de votare s-a făcut în contradicție cu

propunerile ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă, propuneri

coordonate cu autoritățile Federației Ruse.

A solicitat Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

anularea sintagmei „la propunerea Guvernului Republicii Moldova” din pct. 1 al

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2109 din 19 ianuarie 2019 și obligarea

Comisiei Electorale Centrale să emită, o hotărâre privind suplimentarea numărului

secțiilor de votare peste hotare reieșind din prevederile art. 31 al Codului electoral.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă

de Partidul Politic „Partidul Sococialiștilor din Republica Moldova a fost respinsă.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată

eroarea mecanică evidentă care se conține în textul și dispozitivul hotărîrii Curții

de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2019, în partea ce ține de indicarea lunii adoptării

deciziei contestate de Comisia Electorală Centrală, fiind indicat „hotărîrea

Comisiei Electorale Centrale nr. 2109 din 19. 02.2019” pe cînd corect urma a fi

indicat „hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2109 din 19.01.2019”.

La data de 25 ianuarie 2019, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” a declarat recurs împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii contestate

și adoptarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță nu a constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justa a cauzei, nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, iar hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea eronată a normelor de drept

material.

În acest sens, recurentul a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei,

menționând suplimentar că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că hotărîrea

Comisiei Electorale Centrale este ilegală și neîntemeiată în partea în care nu a

dispus deschiderea unui număr rezonabil de secții de vot atît în est, cît și în vest în

mod absolut imprevizibil. Astfel, consideră că prin hotărîrea contestată este lezat

dreptul la vot al cetățenilor Republicii Moldova plecați peste hotarele țării, nu este

asigurat dreptul de a alege a cetățenilor aflați peste hotarele țării, anihilează libera

exprimare a voinței poporului în alegerea deputaților prin abordare selectivă și

discriminatorie.

A menționat recurentul că s-a creat o disproporționalitate între regiunile în

care sunt concentrați un număr impunător de alegători, cetățeni ai Republicii

Moldova, dar care nu sunt asigurați cu secții de votare, și regiunile în care cetățenii

sunt concentrați întrun număr infim, însă dispun de secție de votare.

6

Astfel s-a atestat o disproporționalitate vădită și nejustificată dintre cifra

numerică a secțiilor de votare în Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, și

respectiv Republica Italia , în sensul în care pentru un stat în care se află cca. 150

mii de alegători sunt deschise 29 secții de votare, iar pentru un stat în care se află

cca 447 mii de alegători sunt deschise doar 22 de secții de votare. Or, conform

notei informative la hotărîrea criticată, obiectivul primordial al actului normativ

respectiv este crearea condițiilor pentru participarea la vot a cetățenilor Republicii

Moldova care se află în străinătate.

În acest sens, a menționat recurentul că statul Republica Moldova, prin

normele Codului electoral urmează să depună efort întru extinderea

reprezentativității și creării condițiilor ca la exercițiul electoral să poată participa

toți cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, indiferent de locul unde aceștea

se află, cu condiția că aceștia se regăsesc compact pe un anumit teritoriu, iar

organizarea secției de votare suplimentare în localitatea respectivă este jusifică

cheltuielile pe care statul urmează să le suporte.

La data de 30 ianuarie 2019 Comisia Electorală Centrală a depus referință

prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” și menținerea hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor

formulate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, din motivele ce succed.

Conform art. 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele

de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform articolului 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură

civilă.

În sensul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

7

În debutul analizei temeiurilor de recurs, Colegiul subliniază, cu titlu de

principii generale, că recursul este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate

legalitatea actului de dispoziție contestat.

Astfel, având în vedere că obiect al recursului îl constituie hotărârea

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău ca primă instanță, instanța de recurs

urmează să efectueze un control judiciar al acestei hotărâri judecătorești.

Pe parcursul judecării cauzei s-a stabilit că la data de 19 ianuarie 2019

Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr. 2109, cu privire la organizarea

secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare și referendumul

republican consultativ din 24 februarie 2019.

Conform punctului 1 și 2 al hotărârii precitate, se stabilește organizarea

secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare și referendumul

republican consultativ din 24 februarie 2019, la propunerea Guvernului (conform

anexei).

Consiliile electorale Centrale ale circumscripțiilor electorale uninominale nr.

49 la est de Republica Moldova, nr.50 la vest de Republica Moldova și nr.51 SUA,

Canada în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, vor

constitui secțiile de votare și birourile electorale ale acestora.

De asemenea, s-a constatat că potrivit anexei la hotărârea nr. 2109 din 19

ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, au fost formate 125 de secții de

votare potrivit circumscripțiilor electorale.

Tot în cadrul ședinței a fost constatat că reieșind din Hotărârea Guvernului

nr.30 din 18 ianuarie 2019 cu privire la organizarea secțiilor de votare din

străinătate, a fost dispusă aprobarea listei secțiilor de votare propuse pentru a fi

organizate în străinătate, conform anexei.

Conform art.72 alin. (3) Codul electoral, contestațiile privind acțiunile și

hotărîrile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al

Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel

Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii sau

adoptării hotărîrii.

Conform art.73 alin. (1) Cod electoral, contestațiile privind acțiunile și

hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în

termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

Conform art. 74 alin. (7) Codul electoral, apelul și recursul se examinează în

termen de trei zile de la primirea dosarului în cauză.

Prevederile art. 31 alin. (1)-(3) Codul electoral stipulează că, toate secțiile de

votare constituite în străinătate vor activa în conformitate cu particularitățile

prevăzute de prezentul cod. În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al

referendumului republican, pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale

Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secții de votare pentru

alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. În afară de secțiile de votare

prevăzute la alin.(2), vor fi organizate, cu acordul autorităților competente ale țării

respective, secții de votare și în alte localități. Organizarea acestor secții de votare

se stabilește de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în

8

colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și cu alte

autorități ale administrației publice centrale.

Instanța de recurs reține drept pertinente la caz și prevederile hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 1732 din 03 iulie 2018, prin care a fost aprobat

Regulamentul privind votarea cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotarele

țării, care în punctul 10 indică că, în afara secțiilor de votare pe lângă misiunile

diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova, pot fi organizate, cu

acordul autorităților competente ale țării respective, secții de votare și în alte

localități. Organizarea acestor secții de votare se stabilește de Comisia Electorală

Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe

și Integrării Europene și cu alte autorități ale administrației publice centrale, în

baza informațiilor deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale

Republicii Moldova din țările de reședință, a informațiilor deținute de către

autoritățile publice centrale, inclusiv a informațiilor statistice oficiale relevante și

în baza înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate și a numărului

alegătorilor care au participat la scrutinul precedent.

Conform art. 25 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, judecând

acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri:

a) respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de

prescripție; b) admite acțiunea și anulează, în tot sau în parte, actul administrativ

sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze

un certificat, o adeverință sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care

le-a comis, precum și dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor

pentru întârzierea executării hotărârii; c) admite acțiunea și constată circumstanțele

care justifică suspendarea activității consiliului local sau a consiliului raional, după

caz.

Prin urmare, având la bază cadrul legal precitat raportat la materialele cauzei

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că just prima instanță a stabilit că hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr.2109 din 19 ianuarie 2019, în partea contestată este întemeiată și legală

și temeiuri de anulare a acesteia nu sunt.

Astfel, reieșind din normele de drepr material enunțate, Colegiul conchide că

prima instanță temeinic și legal a stabilit că la soluționarea chestiunilor ce țin de

organizarea secțiilor de votare peste hotarele țării Comisia Electorală Centrală

stabilește secțiile de votare la propunerea Guvernului.

Prin urmare, includerea sintagmei respective în hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 2109 din 19 ianuarie 2019 este legală, dat fiind faptul că rezultă

nemijlocit din legea materială aplicabilă, care este una destul de clară, fără

ambiguități.

Subsecvent celor expuse, instanța de recurs mai menționează că, atâta timp

cât în Codul electoral este prevăzut faptul, că organizarea acestor secții de votare

se stabilește de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în

colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și cu alte

autorități ale administrației publice centrale, careva temei de a dispune anularea

sintagmei respective nu a fost identificat.

9

Or, recurentul/reclamant în cadrul judecării cauzei nu a prezentat probe, în

conformitate cu art.118 Codul de procedură civilă, precum că și-a exprimat

dezacordul cu Hotărârea Guvernului nr.30 din 18 ianuarie 2019 cu privire la

organizarea secțiilor de votare din străinătate.

Mai mult, Curtea Constituțională prin hotărîrea din 29 ianuarie 2019 privind

controlul constituționalității Hotărîrii Guvernului nr. 30 din 18 ianuarie 2019 cu

privire la organizarea secțiilor de votare din străinătate, a considerat că Guvernul

Republicii Moldova la adoptarea hotărîrii enunțate nu și-a depășit puterea

discreționară în materia organizării alegerilor, ci dimpotrivă, a întreprins măsuri

pentru a asigura posibilitatea votării pentru cetățenii aflați în afara țării.

În acest context, corect prima instanță a reținut că nu poate interveni în

activitatea unei autorități publice, atâta timp cât activitatea și hotărârile acesteia

sunt conforme rigorilor legale. După cum s-a menționat supra, organizarea acestor

secții de votare se stabilește de Comisia Electorală Centrală, la propunerea

Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene

și alte autorități ale administrației publice centrale, prerogativa acesteia este

delegată prin lege, art.31 Codul electoral.

Prin urmare, reținerea acesteia și expunerea sintagmei în hotărîrea contestată a

Comisiei Electorale Centrale din 19 ianuarie 2019 în pct. 1 „la propunerea

Guvernului RM”, nu constituie temei de anulare dar, în calitate de drept

discreționar al Comisiei Electorale Centrale conferit de lege, și pe cale de

consecință -aceasta vizează doar oportunitatea actului administrativ.

Aici este de accentuat faptul că, instanța investită cu verificarea actului

administrativ, poate doar să controleze dacă autoritatea emitentă a fost competentă

la emiterea actului, dacă scopul emiterii actului a fost unul prevăzut de lege și dacă

există motive legale ce au determinat actul, însă fără a putea aprecia valoarea

motivelor, ceea ce deja ține de oportunitate.

Tot aici este de menționat și faptul că, în cazul din speță, prin dispoziția

expresă a art.31 Codul electoral, Comisia Electorală Centrală la stabilirea secțiilor

de votare are o prerogativă legală, în exercitarea acestei atribuții este legată de

propunerea Guvernului, ceea ce urmărește un scop al legalității, iar la emiterea

hotărîrii organul emitent decide în mod discreționar.

Cu referire la pretenția ce ține de obligarea Comisiei Electorale Centrale să

adopte hotărârea în forma solicitată, și anume să emită o hotărîre privind

suplimentarea numărului secțiilor de votare peste hotarele țării, reieșind din

prevederile art.31 Codul electoral, corect prima instanță a respins-o ca fiind

neîntemeiată din următoarele considerente.

Conform art.31 alin. (4) Codul electoral, la deschiderea secțiilor de votare din

străinătate se va ține cont de următoarele criterii:

a) informațiile deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale

Republicii Moldova din țările de reședință;

b) informațiile deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv datele

statistice oficiale relevante;

10

c) informațiile obținute în rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați

în străinătate, conform procedurii stabilite printr-un regulament aprobat de Comisia

Electorală Centrală;

d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;

e) alte date relevante, obținute de autoritățile publice centrale, la solicitare, din

partea autorităților țării de reședință, în condițiile legii.

Sub aspectul normei enunțate, prin prisma legii contenciosului administrativ,

atîta timp cît Hotărîrea Guvernului RM nr. 30 din 18 ianuarie 2019 cu privire la

organizarea secțiilor de votare în străinătate este în vigoare, ținîndu-se cont de ea la

adoptarea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.2109 cu privire la organizarea

secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare și referendumul

republican consultativ din 24 februarie 2019, Colegiul civil, comercial și de

contencios administeativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că just prima

instanță a stabilit că nu este în drept să intervină în oportunitatea acestui act

administrativ, precum nici nu poate obliga emiterea unei alte hotărîri, aceasta

excedând competențele instanței de judecată.

Prin urmare, reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 2109 din 19 ianuarie 2019, în partea contestată,

este emisă conform prevederilor legale, considerent din care acțiunea depusă de

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” corect a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Astfel, ținând cont de concluziile expuse supra, instanța de recurs apreciază că

hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cuprinde examinarea

chestiunilor în fapt și în drept și aplicarea corectă a cadrului legal, ce guvernează

raportul material litigios, astfel încât fiind asigurată securitatea juridică ce

garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept cât și a aplicării sale,

iar constatările primei instanțe conținând o argumentare clară și bazată pe suportul

probator existent la materialele cauzei coroborat cu cadrul legal pertinent.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia respingerii

recursului declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” și de a menține hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 31, 72, 73, 74 alin. (7) din Codul electoral, art. 24, 30

alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, art. 277-278, 445 alin. (1) lit. a),

445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”.

Se menține hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la contestația depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și

11

Guvernul Republicii Moldova cu privire la anularea sintagmei „la propunerea

Guvernului Republicii Moldova” din pct. 1 al hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 2109 din 19 ianuarie 2019 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

emită o hotărâre privind suplimentarea numărului secțiilor de votare peste hotare

reieșind din prevederile art. 31 Codul electoral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

12