2r-32/19 — inlaturarea obstacolelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- inlaturarea obstacolelor
- Temei legal
- restituirea recursului împotriva încheierii
2r-32/19 — inlaturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2r-32/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Gîrleanu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)
ÎNCHEIERE
23 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Tatiana Smirnova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Scvorțova,
Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana Grosu, Iurie Godoroja, Serghei Coceban, Natalia
Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina Codreanu, Pascari Serghei, Alexandra Salnicova
și Societatea cu răspundere limitată „Compromis” împotriva Tatianei Smirnova și
Tamarei Crivorotova cu privire la înlăturarea obstacolelor în finisarea construcției pentru a
fi dată în exploatare și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea depusă de Tatiana Smirnova privind emiterea unei încheieri
suplimentare,
c o n s t a t ă:
La data de 07 decembrie 2015 Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan,
Tatiana Grosu, Iurie Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie,
Carolina Codreanu, Pascari Serghei, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Ruslan
Cibric și Societatea cu răspundere limitată „Compromis”, reprezentată de administratorul
Nicolae Bostan au depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Smirnova și
Tamarei Crivorotova cu privire la înlăturarea obstacolelor în finisarea construcției
(mansardei) de la blocul de locuit din str. N. Dimo, 9/1, mun. Chișinău pentru a fi dată
locuința în exploatare, încasarea din contul pârâtelor în beneficiul reclamanților suma de
500 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost
scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă Oleg Glinjan și Carolina
Codreanu, reprezentați de avocatul Cibric Rislan, cu privire la înlăturarea obstacolelor în
finisarea construcțiilor pentru a fi dată în exploatare și repararea prejudiciului moral, în
temeiul art. 276 lit. c) CPC, ca fiind semnată și depusă în judecată de o persoană
neîmputernicită.
Prin hotărârea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea
depusă de Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana Grosu, Iurie
1
Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina Codreanu,
Pascari Serghei, Alexandra Salnicova și Societatea cu răspundere limitată „Compromis” a
fost respinsă ca fiind neîntemeiată, au fost încasate de la reclamanți în beneficiul Tatianei
Smirnova și Tamarei Crivorotova cheltuielile de judecată și anume cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică suma de 1000 de lei în beneficiul Tatianei Smirnova și suma de 3000 de
lei în beneficiul Tamarei Crivorotova, și în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200
de lei.
La data de 03 aprilie 2018 Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana
Grosu, Iurie Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina
Codreanu, Pascari Serghei, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Ruslan Cibric
au declarat recurs împotriva încheierii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, și apel împotriva hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei
spre rejudecare, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
a acțiunii.
La data de 17 aprilie 2018 și, suplimentar la 12 iunie 2018, Tatiana Smirnova a
contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii și încasare de la
reclamanți în beneficiul ei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 2000 de lei,
cheltuieli de judecată în sumă de 800 de lei și în vederea reparării prejudiciului moral
suma de 2000 de lei.
Prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit recursul și
apelul declarat de avocatul Ruslan Cibric în interesele lui Oleg Glinjan și Semion Bochii
împotriva încheierii și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 martie 2018,
ca fiind semnate și depuse de persoane care nu sunt în drept să declare recurs și apel.
La fel, prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit
apelul declarat de Tatiana Smirnova, din motivul depunerii unor pretenții, care nu au fost
depuse și examinate în prima instanță, în cadrul litigiului dat.
Tot la data de 14 iunie 2018 a fost emisă încheierea Curții de Apel Chișinău prin care
nu a fost dat curs cererii de apel depusă de Nadejda Scorțova, Dumitru Cațur, Tatiana
Grosu, Iurie Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Ghenadie Romanov, Serghei
Pascari, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Cibric Ruslan, împotriva hotărârii
din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiindu-le acordat termen de 20
de zile calendaristice pentru achitarea plății taxei de stat în mărime de 150 de lei.
Prin încheierea din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit apelul
declarat de Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana Grosu, Iurie
Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina Codreanu,
Pascari Serghei, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Ruslan Cibric, împotriva
hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, pe motiv că nu a
înlăturat în termenul acordat de instanță neajunsurile indicate în încheierea prin care nu a
fost dat curs cererii de apel.
Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins recursul
declarat de Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana Grosu, Iurie
Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina Codreanu,
Pascari Serghei, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Ruslan Cibric, și a fost
menținută încheierea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
2
La data de 09 august 2018 , Tatiana Smirnova a depus în instanța de apel cerere, prin
care a solicitat emiterea unei încheieri suplimentare în conformitate cu art. 227 alin. (3)
Codul de procedură civilă, motivând că reclamanții au prezentat intenționat și cu
cunoștință de cauză, în cadrului examinării cauzei date , documente și acte falsificate.
Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea depusă de Tatiana Smirnova privind emiterea unei încheieri suplimentare.
La data de 07 decembrie 2018, Tatiana Smirnova a declarat recurs împotriva
încheierii instanței de apel din 29 noiembrie 2018, solicitând admiterea recursului, casarea
încheierii contestate soluționând prin decizie problema în fond.
În motivarea recursului a invocat că încheierea contestată este emisă de instanța de
apel cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 29 noiembrie
2018.
Astfel, recursul declarat la data de 07 decembrie 2018, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,
fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 436 Cod de procedură civilă, recursul se depune de persoanele
menționate în art. 430 CPC, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 437 CPC.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1), lit. (b1) Codul de procedură civilă, instanța de
recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu
corespunde prevederilor art. 437 alin.(1).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată că prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit
recursul și apelul declarat de avocatul Ruslan Cibric în interesele lui Oleg Glinjan și
Semion Bochii împotriva încheierii și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din
19 martie 2018, ca fiind semnate și depuse de persoane care nu sunt în drept să declare
recurs și apel.
La fel, prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit
apelul declarat de Tatiana Smirnova, din motivul depunerii unor pretenții, care nu au fost
depuse și examinate în prima instanță, în cadrul litigiului dat.
Tot la data de 14 iunie 2018 a fost emisă încheierea Curții de Apel Chișinău prin care
nu a fost dat curs cererii de apel depusă de Nadejda Scorțova, Dumitru Cațur, Tatiana
Grosu, Iurie Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Ghenadie Romanov, Serghei
Pascari, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Cibric Ruslan, împotriva hotărârii
din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiindu-le acordat termen de 20
de zile calendaristice pentru achitarea plății taxei de stat în mărime de 150 de lei.
Prin încheierea din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit apelul
declarat de Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana Grosu, Iurie
Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina Codreanu,
3
Pascari Serghei, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Ruslan Cibric, împotriva
hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, pe motiv că nu a
înlăturat în termenul acordat de instanță neajunsurile indicate în încheierea prin care nu a
fost dat curs cererii de apel.
Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins recursul
declarat de Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana Grosu, Iurie
Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina Codreanu,
Pascari Serghei, Alexandra Salnicova, reprezentați de avocatul Ruslan Cibric, și a fost
menținută încheierea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea depusă de Tatiana Smirnova privind emiterea unei încheieri suplimentare.
Colegiul menționează că la 07 decembrie 2018, recurenta Tatiana Smirnova a
declarat recurs împotriva încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care
este redactat într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a
anexa traducerea acestuia în limba de stat.
Instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții
Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01
septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii
Sovietice Socialiste Moldovenești.
Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu
privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea
acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.
În contextul celor indicate, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
reiterează că, unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este principiul
limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din
Codul de procedură civilă, art. 16 din Codul de procedură penală și art. 9 din Legea cu
privire la organizarea judecătorească.
Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea
respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității
depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor
procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire la
drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară
procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.
Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba
moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în baza Hotărârii Curții
Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013, urmează a fi înțeleasă
ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea utilizării acesteia în
raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la
cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.
Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă,
însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba
moldovenească. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să
se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care
cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de a se
exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței
4
judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau
alte cereri în această limbă.
În aceste condiții instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor
înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de
stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor
de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată este de
a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să
vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă de
Tatiana Smirnova împotriva încheierii din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău
este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului și nu este însoțită de
traducere, în conformitate cu prevederile art. 4261 alin. (1), lit. (b1) Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Tatiana Smirnova, deoarece nu
corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 270, art. 4261 alin. (1), lit. (b1), Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se restituie recursul declarat de Tatiana Smirnova împotriva încheierii din 29
noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Nadejda Scvorțova, Dumitru Cațur, Oleg Glinjan, Tatiana Grosu, Iurie
Godoroja, Serghei Coceban, Natalia Postalachi, Romanov Ghenadie, Carolina Codreanu,
Pascari Serghei, Alexandra Salnicova și Societatea cu răspundere limitată „Compromis”
împotriva Tatianei Smirnova și Tamarei Crivorotova cu privire la înlăturarea obstacolelor
în finisarea construcției pentru a fi dată în exploatare și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
5