3ra-10/19 — cu privire la constatarea discriminării în câmpul muncii, repararea prejudiciului moral suportat pentru actul de discriminare, anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție echivalentă celei anterior deținute, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-10/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. I. Chirtoaca) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) DECIZIE 23 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Svetlana Filincova Victor Burduh Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Serghei Scrob, reprezentat de avocatul Gabriela Șoronga în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Scrob, reprezentat de avocatul Gabriela Șoronga împotriva Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea discriminării în câmpul muncii, repararea prejudiciului moral suportat pentru actul de discriminare, anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcția echivalentă celei anterior deținute, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral suportat în legătură cu concedierea ilegală repetată din serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Serghei Scrob, admisă cererea de apel depusă de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, casată hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea constată: La 9 decembrie 2016, Serghei Scrob,

reprezentat de avocatul Gabriela Șoronga a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Servicii Pază” a MAI, intervenient accesoriu Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității cu privire la constatarea discriminării în câmpul muncii, repararea prejudiciului moral suportat pentru actul de discriminare, anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcția echivalentă celei anterior deținute, 1 încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral suportat în legătură cu concedierea ilegală repetată din serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că potrivit contractului individual de muncă nr. 431 din 12 februarie 2010 a fost angajat la Direcția Pază de Stat mun.

Chișinău în calitate de inspector de pază. În conformitate cu Hotărârea Guvernului RM nr. 2 din 16 ianuarie 2010, la 8 decembrie 2010, Direcția Pază de Stat mun. Chișinău a fost reorganizată în ÎS „Servicii Pază” a MAI, iar funcția deținută de el fiind redenumită în inspector superior al Detașamentului de pază nr. 4 (intervenție operativă) a Direcției pază fizică mun. Chișinău, modificările respective au fost operate în baza acordului adițional la contractul individual de muncă. La 1 mai 2011, în baza acordului adițional la contractul individual de muncă dânsul a fost numit în funcția de inspector superior al Detașamentului de pază nr. 3 (intervenție operativă) a DRO și PF mun. Chișinău.

Totodată, potrivit acordurilor adiționale nr. 431/10/3 din 1 noiembrie 2011 și nr. 431/10/4 începând cu data de 1 aprilie 2014, exercitând aceeași funcție i-a fost majorat salariul tarifar, iar potrivit acordului adițional nr. 431/10/5, începând cu 12 octombrie 2015 funcția deținută de el a fost redenumită în specialist al Sectorului nr. 3 (intervenție operativă) al detașamentului reacționare operativă și pază fizică mun. Chișinău a ÎS „Servicii Pază” a MAI. La 15 iunie 2015, prin ordinul nr. 85p, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) Codul muncii, dânsul a fost sancționat cu concedierea din funcția deținută.

Iar la 13 iulie 2015, a adresat o cerere în instanța de judecată prin care a solicitat anularea ordinului ca fiind ilegal, anularea altor sancțiuni disciplinare aplicate abuziv, restabilirea în funcție, încasarea tuturor plăților salariale pentru absența forțată de la muncă, încasarea salariului pentru orele lucrate suplimentar și a salariului pentru funcția de șofer. După depunerea cererii de chemare în judecată, angajatorul, prin ordinul nr. 211p din 22 august 2015 a anulat ordinul de concediere și l-a restabilit în funcție. A remarcat că după restabilirea în funcție, angajatorul exercita presiuni, amenințări și hărțuirea față de el în scopul de a-l determina să-și retragă cererea de chemare în judecată cu privire la celelalte cerințe înaintate.

La 23 martie 2016, ÎS „Servicii Pază” a MAI a expediat în adresa lui o scrisoare prin care i-a propus o ofertă de încetare a contractului de muncă, indicând expres că așa-numita ofertă de încetare a raporturilor de muncă este generată de adresările lui în instanța de judecată. În rezultatul acestor acțiuni, a formulat o cerere suplimentară în instanța de judecată prin care a solicitat constatarea discriminării la locul de muncă de către angajator prin acțiuni de hărțuire și încasarea prejudiciului moral suportat. Ca urmare, la 4 august 2016, dânsul a fost preavizat despre reducerea funcției pe care o deținea la acel moment în legătură cu modificările în statele de organizare și reducerea numărului de personal realizate prin ordinul ÎS „Servicii 2 Pază” a MAI nr. 373 din 1 august 2016, iar la solicitarea sa de a-i fi prezentată lista persoanelor care vor fi disponibilizate și ordinul de reorganizare a statelor, i-a fost refuzat.

A relatat că prin hotărârea din 9 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost admisă parțial cererea lui de chemare în judecată, constatat faptul discriminării lui la locul de muncă de către ÎS „Servicii Pază” a MAI prin acțiuni de hărțuire, obligată ÎS „Servicii Pază” a MAI să înceteze acțiunile ilegale de hărțuire în privința lui, încasat din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI prejudiciul moral pentru actul de discriminare comis în mărime de 2000 de lei, prejudiciu moral pentru concedierea ilegală din funcție în mărime de 5000 de lei și cheltuielile de asistență juridică suportate în mărime de 5000 de lei. Iar prin decizia din 8 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de el, respins apelul declarat de ÎS „Servicii Pază” a MAI și menținut hotărârea primei instanțe în partea constatării discriminării la locul de muncă în privința lui Serghei Scrob prin acțiuni de hărțuire și încasarea prejudiciilor.

La 26 septembrie 2016, efectivul Detașamentului 1, tura 1 a DROPF mun. Chișinău a adresat Președintelui Organului sindical o cerere prin care a solicitat comunicarea motivelor neîncheierii cu Serghei Scrob a contractului de muncă în situația în care cu restul membrilor efectivului contractele de muncă au fost încheiate, la care însă nu a primit niciun răspuns. A mai menționat că la 28 septembrie 2016, a depus o plângere la MAI al RM cu privire la faptele invocate și a informat Ministerul că acțiunile discriminatorii de hărțuire și victimizare din partea ÎS „Servicii Pază” a MAI în privința lui continuă. Totodată, a semnalizat încălcarea drepturilor sale din cadrul instituției, a comunicat despre intenția angajatorului de a-l concedia din nou și a solicitat intervenția Ministerului prin stoparea acțiunilor de discriminare în privința lui și demararea anchetei de serviciu pe faptele expuse.

La plângerea adresată a primit un răspuns prin care i-a fost sugerat să se adreseze în instanța de judecată pentru apărarea drepturilor sale. În aceeași zi, a depus o plângere și la Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la faptele descrise, solicitând protecția drepturilor sale, demararea unui control cu privire la verificarea legalității procedurii de concediere și intervenirea în stoparea acțiunilor de discriminare, însă nu a primit niciun răspuns. La 22 octombrie 2016, prin ordinul ÎS „Servicii Pază” a MAI nr. 149p dânsul a fost concediat din funcția deținută în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, în rezultatul reducerii numărului sau statelor de personal din unitate. Ulterior concedierii, la 24 octombrie 2016 și 23 noiembrie 2016, a adresat cereri ÎS „Servicii Pază” a MAI prin care a solicitat eliberarea mai multor acte, inclusiv să-i fie explicat și motivul pentru care doar el din tot efectivul Sectorului nr. 3 al DROPF mun.

Chișinău redenumit în Detașamentul nr. 1 al DROPF nr. 1 mun. Chișinău, a fost concediat. La adresa lui au fost expediate doar unele din actele solicitate, nefiindu-i dat niciun răspuns referitor la concediere. 3 Având în vedere prevederile art. 1, 2, 18-20 din Legea cu privire la asigurarea egalității, art. 1, 5, 8 Codul muncii, art. 14 din CEDO, a precizat că deși instanța de judecată a constatat faptul discriminării lui prin hotărâre judecătorească, a dispus încasarea prejudiciilor suportate și a obligat angajatorul să înceteze acțiunile ilegale de hărțuire, ultimul însă nu au încetat acțiunile ilegale, iar pe parcursul judecării cauzei, dânsul era persecutat și umilit în prezența colegilor săi.

Cu referire la anularea ordinului de concediere nr. 149p din 22 octombrie 2016 a menționat că în realitate, funcția deținută de el nu a fost redusă, dar a fost modificată denumirea acesteia concomitent cu schimbarea denumirii subdiviziunii structurale din cadrul ÎS „Servicii Pază” a MAI, iar toate persoanele încadrate în câmpul muncii au rămas să activeze în continuare fiind încheiate cu aceștia acorduri adiționale la contractele de muncă existente, însă cu excepția lui. Având în vedere prevederile art. 87 Codul muncii, a remarcat că la eliberarea lui din funcție nu a fost solicitat un acord preliminar scris al organului (organizatorului) sindical din unitate, deși dânsul deținea calitatea de membru al sindicatului ÎS „Servicii Pază” a MAI.

Totodată, nu a fost respectată nici procedura prevăzută de art. 88 Codul muncii. A evidențiat că este ilegală concedierea lui, motiv pentru care pârâtul urmează să-l restabilească în funcție cu achitarea tuturor plăților stipulate în art. 329, 330 Codul muncii. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea discriminării în câmpul muncii prin victimizare comisă de către ÎS „Servicii Pază” a MAI în privința lui, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui a prejudiciului moral suportat pentru actul de discriminare comis în privința lui în mărime de 20000 de lei, anularea ordinului de concediere nr. 149p din 22 octombrie 2016 emis de ÎS „Servicii Pază” a MAI, restabilirea în funcția echivalentă celei anterior deținute în cadrul ÎS „Servicii Pază” a MAI, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă reieșind din salariul mediu începând cu 22 octombrie 2016 – ziua concedierii până la restabilirea în funcție, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui a prejudiciului moral suportat în legătură cu concedierea ilegală din serviciu în mărime de 100000 de lei, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 de lei.

La 11 octombrie 2017, Serghei Scrob, reprezentat de avocatul Gabriela Șoronga a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a concretizat cerința cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, solicitând încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă cauzată de eliberarea lui nelegitimă din serviciu în mărime de un salariu mediu care constituie 6490,99 de lei, începând cu data de 22 octombrie 2016 – ziua concedierii până la data de 22 septembrie 2017, pentru 11 luni, care constituie 71400,89 de lei. 4 Prin hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial.

A fost constatată discriminarea în câmpul muncii prin victimizare comisă de ÎS „Servicii Pază” a MAI în privința lui Serghei Scrob. A fost încasată de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral suportat pentru actul de discriminare comis în privința lui Serghei Scrob. A fost anulat ordinul ÎS „Servicii Pază” a MAI nr. 149p din 22 octombrie 2016, în partea prin care Serghei Scrob a fost concediat în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii. A fost obligată ÎS „Servicii Pază” a MAI de a restabili pe Serghei Scrob în funcția echivalentă celei deținute în cadrul ÎS „Servicii Pază” a MAI până la concediere. A fost încasat de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, reieșind din salariul mediu lunar de 6490 de lei, începând de la 22 octombrie 2016 până la data pronunțării prezentei hotărâri.

A fost încasată de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob suma de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de concedierea repetată de la serviciu. A fost încasată de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob suma de 8000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, formate din cheltuieli de asistență juridică. În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate. Prin decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Serghei Scrob, admisă cererea de apel depusă de ÎS „Servicii Pază” a MAI, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 6 septembrie 2018, Serghei Scrob, reprezentat de avocatul Gabriela Șoronga a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe în partea prin care a fost încasat salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, prejudiciul moral pentru restabilirea în funcție, prejudiciul moral pentru actul de discriminare comis și cheltuielile de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care pretențiile să fie admise integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând că instanța de apel a distorsionat și interpretat tendențios și eronat conținutul înscrisurilor din dosar, a probelor, ceea ce a condus la concluzii eronate și adoptarea unei hotărâri ilegale care încalcă în mod vădit drepturile și libertățile fundamentale garantate de art. 6, 8, 13 și 14 din CEDO. A remarcat că instanța de apel eronat a considerat că procedura de reducere a statelor de personal din cadrul ÎS „Servicii Pază” a MAI a fost desfășurată în strictă conformitate cu legea și că dânsul a fost concediat legal. 5 Este irelevant și argumentul instanței de apel în sensul că dânsul nu a contestat actele emise de către ÎS „Servicii Pază” a MAI în vederea reducerii statelor de personal până la concedierea sa, or, nu poate influența decizia privind activitatea angajatorului.

De asemenea, instanța de apel eronat a concluzionat că dânsul nu făcea parte din Organul sindical din ÎS „Servicii Pază” a MAI, a analizat superficial cerința cu privire la constatarea discriminării și nu a ținut cont de explicațiile date în apel de către instituția abilitată cu protecția victimelor împotriva discriminării - Consiliul pentru eliminarea și prevenirea discriminării. Având în vedere probele incontestabile care demonstrează că funcția pe care o deținea nu a fost redusă, a indicat că este irelevant de a analiza dacă la concedierea sa în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii au fost respectate prevederile art. 87 și 88 Codul muncii.

Astfel, chiar dacă funcția lui ar fi fost redusă din cadrul entității, concedierea a fost ilegală, deoarece nu au fost luate în considerație lipsa acordului organului sindical din care dânsul făcea parte la momentul concedierii, precum și lipsa unui ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) cu privire la preavizarea lui, pe când actul prin care a fost familiarizat cu schimbări are denumirea de preaviz. A evidențiat că eliberarea sa de către angajator a avut loc și cu încălcarea prevederile art. 88 alin. (3) Codul muncii. Cu referire la cuantumul prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei, îl consideră echitabil în raport cu suferințele cauzate de intimat și rezonabil ca cuantum în circumstanțele specifice a cauzei.

A menționat că este concediat a doua oară din funcția deținută, în ambele cazuri ilegal, deși formal i-au fost invocate motivele și temeiurile prevăzute de Codul muncii, în realitate concedierile respective sunt generate de faptul că dânsul nu dorește să tolereze ilegalităților din instituție, le contestă și își apără drepturile încălcate în instanța de judecată. La 8 noiembrie 2018, ÎS „Servicii Pază” a MAI a depus referință la recursul declarat de Serghei Scrob, solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil cu menținerea deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei 6 sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, înaintând acțiunea în judecată împotriva ÎS „Servicii Pază” a MAI, cu ulterioarele concretizări, Serghei Scrob a solicitat constatarea discriminării în câmpul muncii prin victimizare comisă de către ÎS „Servicii Pază” a MAI în privința lui, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui a prejudiciului moral suportat pentru actul de discriminare comis în privința lui în mărime de 20000 de lei, anularea ordinului de concediere nr. 149p din 22 octombrie 2016 emis de ÎS „Servicii Pază” a MAI, restabilirea în funcția echivalentă celei anterior deținute în cadrul ÎS „Servicii Pază” a MAI, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui a salariului pentru absența forțată de la serviciu, pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă cauzată de eliberarea lui nelegitimă din serviciu în mărime de un salariu mediu care constituie 6490,99 de lei, începând cu data de 22 octombrie 2016 – ziua concedierii până la data de 22 septembrie 2017, pentru 11 luni, care constituie 71400,89 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, de către prima instanță a fost admisă parțial acțiunea. A fost constatată discriminarea în câmpul muncii prin victimizare comisă de ÎS „Servicii Pază” a MAI în privința lui Serghei Scrob. A fost încasată de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral suportat pentru actul de discriminare comis în privința lui Serghei Scrob. A fost anulat ordinul ÎS „Servicii Pază” a MAI nr. 149p din 22 octombrie 2016, în partea prin care Serghei Scrob a fost concediat în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii. A fost obligată ÎS „Servicii Pază” a MAI de a restabili pe Serghei Scrob în funcția echivalentă celei deținute în cadrul ÎS „Servicii Pază” a MAI până la concediere.

A fost încasat de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, reieșind din salariul mediu lunar de 6490 de lei, începând de la 22 octombrie 2016 până la data pronunțării prezentei hotărâri. A fost încasată de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob suma de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de concedierea repetată de la serviciu. A fost încasată de la ÎS „Servicii Pază” a MAI în beneficiul lui Serghei Scrob suma de 8000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, formate din cheltuieli de asistență juridică. În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate.

Judecând apelurile declarate de către Serghei Scrob și ÎS „Servicii Pază” a MAI, instanța de apel a respins cererea de apel depusă de Serghei Scrob și a admis cererea de apel depusă de ÎS „Servicii Pază” a MAI, a casat hotărârea primei 7 instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și fără determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 130 alin. (1) și (2) CPC, care stipulează că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege și niciun fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Potrivit art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, precum și materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Astfel, se constată că, instanța de apel judecând apelurile declarate de către Serghei Scrob și ÎS „Servicii Pază” a MAI, a reținut în linii generale faptul că ultima funcție exercitată de către Serghei Scrob în cadrul ÎS „Servicii Pază” a MAI, a fost de specialist al Sectorului nr. 3 (intervenție operativă) al Detașamentului reacționare operativă și pază fizică mun. Chișinău și conform anexei la nota informativă privind impactul financiar ca urmare a modificărilor propuse în organigrama ÎS „Servicii Pază” a MAI, la funcția de specialist din cadrul Sectorului nr. 3 (intervenție operativă) al Detașamentului reacționare operativă și pază fizică mun.

Chișinău au fost indicate 4 posturi deținute de către Octavian Gaz, Vasile Bucur, Mihail Dodon și Serghei Scrob (f. d. 119-121 vol. I). În același timp, se atestă că instanța de apel a reținut ca temei de respingere a acțiunii faptul că odată cu modificările în statele de organizare și reducerea numărului de personal, salariatului Serghei Scrob i-a fost propusă o funcție alternativă și anume funcția de gardian public superior al Detașamentului nr. 1 (grupele operative) cu care Serghei Scrob nu a fost de acord și pe care a refuzat-o. Constatând astfel, instanța de apel nu a supus însă verificării faptul că, odată cu modificările în statele de organizare și reducerea numărului de personal, salariaților Octavian Gaz, Vasile Bucur și Mihail Dodon, care dețineau funcția de 8 specialiști din cadrul Sectorului nr. 3 (intervenție operativă) al Detașamentului reacționare operativă și pază fizică mun.

Chișinău care, la fel au fost preavizați despre ulterioara reducere a funcției deținute, spre deosebire de Serghei Scrob, le-a fost propusă și numiți în funcția de specialiști ai Detașamentului nr. 1 (grupele operative) al Direcției reacționare operativă și pază fizică mun. Chișinău (f. d. 117 vol. I, 81-83, 85 vol. II). Așadar, deși instanța de apel a constatat că la disponibilizarea lui Serghei Scrob din funcție a fost întocmai respectată procedura, fiind întrunite toate condițiile de fapt și de drept pentru concedierea acestuia în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, instanța de apel a trecut cu vederea aceste circumstanțe importante pentru soluționarea corectă a pricinii și nu a supus verificării preferința lui Octavian Gaz, Vasile Bucur și Mihail Dodon față de Serghei Scrob de numire în funcția de specialiști ai Detașamentului nr. 1, care, după cum confirmă ultimul, este o funcție echivalentă cu funcția deținută de el anterior.

La acest segment, instanța de recurs va nota ca neînțeleasă reținerea instanței de apel precum că nu a fost demonstrat faptul că Serghei Scrob ar fi solicitat prin cerere angajarea sa în funcția de specialist în Detașamentului nr. 1, format în rezultat reorganizării întreprinderii, în situația în care ținea de obligația angajatorului de a propune salariatului o funcție alternativă vacantă. Or, în cazul când unele persoane corespund câtorva criterii, dreptul preferențial de a fi lăsate la lucru aparține persoanelor care corespund mai multor criterii în comparație cu celelalte persoane. În caz de egalitate a numărului de criterii, dreptul preferențial aparține persoanei care are o vechime în muncă mai mare în unitatea respectivă.

Mai cu seamă aceasta în situația în care, conform organigramei anexate la dosar, sunt indicate 4 posturi de specialiști ai Detașamentului nr. 1 (grupele operative) al Direcției reacționare operativă și pază fizică mun. Chișinău, iar reprezentantul ÎS „Servicii Pază” în ședința primei instanțe nu a fost pregătit de a lămuri dacă toate aceste 4 funcții de specialist al Detașamentului nr. 1 (grupele operative) al Direcției reacționare operativă și pază fizică mun. Chișinău, au fost ocupate și dacă cineva a mai fost angajat în funcția dată. Elucidarea aspectelor enunțate, este cu atât mai importantă cu cât recurentul Serghei Scrob susține că imediat după concedierea lui din funcție, a fost angajată o altă persoană cu familia Verejan, cu aceleași împuterniciri deținute de el până la concediere.

Ca urmare, cele descrise mai sus, urmau a fi cercetate minuțios de către instanța de apel, în vederea stabilirii certe și definitive a circumstanțelor relevante pentru soluționarea justă a cauzei. Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. 9 Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Serghei Scrob, reprezentat de avocatul Gabriela Șoronga.

Se casează decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Scrob, reprezentat de avocatul Gabriela Șoronga împotriva Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea discriminării în câmpul muncii, repararea prejudiciului moral suportat pentru actul de discriminare, anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcția echivalentă celei anterior deținute, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral suportat în legătură cu concedierea ilegală repetată din serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Svetlana Filincova Victor Burduh Ala Cobăneanu 10