2rac-17/19 — revendicarea bunului imobil si obligarea demolarii constructiei

2rac-17/19 — revendicarea bunului imobil si obligarea demolarii constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2rac-17/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (N. Șova)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

23 ianuarie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa de Comerț „Codru-

Market” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Casa de Comerț

„Codru-Market” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Întreprinderii

Individuale „Cireșar Ștefanică”, intervenient accesoriu Societatea Comercială

„Infraservice” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la revendicarea bunului

imobil, obligarea demolării construcțiilor, obligarea înlăturării impedimentelor în

accesul către estacadă, încasarea prejudiciului material în sumă de 36 000 lei, cît și

cheltuielile de judecată,

acțiunea reconvențională depusă de Întreprinderea Individuală „Cireșar

Ștefanică” împotriva Casei de Comerț „Codru-Market” Societate cu Răspundere

Limitată privind declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr.10-

09/2007 din 10.09.2007 și încasarea cheltuielilor de judecată,

acțiunea depusă de Casa de Comerț „Codru-Market” Societate cu Răspundere

Limitată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Steviprod” cu privire la

obligarea demontării rețelelor electrice și a gazoductului, obligarea de a nu monta

careva instalații, încasarea prejudiciului material sub formă de venit ratat în sumă

de 72 000 lei, cît și cheltuielile de judecată,

acțiunea reconvențională depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Steviprod” împotriva Casei de Comerț „Codru-Market” Societate cu Răspundere

Limitată privind declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr.10-

09/2007 din 10.09.2007 și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrii din

15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 12.06.2017, Casa de Comerț „Codru-Market” Societate cu Răspundere

Limitată (în continuare CC „Codru-Market” SRL), a adresat cerere de chemare în

judecată împotriva Întreprinderii Individuale „Cireșar Ștefănică” (în continuare ÎI

„Cireșar Ștefănică”), solicitînd revendicarea bunul imobil din posesia nelegitimă a

1

pîrîtului, a estacadei cu lungimea de 110 metri liniari, compusă din 11 piloni,

grinzi de beton armat și grinzi de metal, care îi aparțin cu drept de proprietate;

obligarea ÎI „Cireșar Ștefănică” de a demola construcțiile ce îngrădesc accesul la

proprietatea CC „Codru-Market” SRL în raza de 2 m de la fiecare pilon; obligarea

pârâtului de a nu îngrădi pe viitor accesul către estacadă, cu menținerea spațiului

liber în raza de 2 m de la fiecare pilon, precum și de la construcțiile amplasate pe

acești piloni; încasarea prejudiciului material sub formă de venit ratat în mărime de

36 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în urma încheierii contractului

de vânzare-cumpărare nr. 10-09/2007 din 10.09.2007 cu SA „Codru” (în proces de

lichidare), CC „Codru-Market” SRL a devenit proprietar al bunurilor materiale,

printre care și estacada cu lungimea de 1045 metri liniari, compusă din coloane din

beton armat – 98 bucăți, grinzi din beton armat – 56 bucăți, grinzi metalice – 276

m/l, carcasă metalică – 312 m/l, piloni din metal – 5 bucăți.

Estacada este amplasată pe marginea drumului ce traversează complexul

industrial de pe XXX.

A indicat că pârâtul ÎI „Cireșar Ștefănică” este proprietar al terenului cu

numărul cadastral XXX amplasat pe șos.XXX și în anul 2013 aceasta a construit

un gard din foi de metal și construcții accesorii ce au îngrădit estacada pe o

porțiune de 110 m/l. Drept urmare 11 piloni și instalațiile exterioare de pe aceasta

s-au pomenit pe terenul intern al pîrîtului, limitând accesul proprietarului către

proprietatea sa.

A expediat în adresa pârâtului mai multe somații și reclamații prin care a

solicitat evacuarea construcțiilor ce-i îngrădesc accesul către proprietatea sa, însă

pîrîtul a refuzat pretențiile reclamantului din motivul că gardul l-ar fi construit

legitim, cu acordul S.C. ,,Infraservice” SRL și în temeiul unui certificat de

urbanism.

Totodată, i-a propus pârâtului încheierea unui contract de locațiune la suma de

1 000 lei lunar, însă propunerea la fel a fost refuzată de către pîrît.

A menționat că pîrîtul a fost notificat de posesiune nelegitimă în privința

bunurilor ce aparțin reclamantului cu drept de proprietate, însă acesta a continuat

să posede ilegal, refuzînd să le restituie.

Certificatul de urbanism nr. 456/12 din 03 august 2013, la care face trimitere

pîrîtul ÎI „Cireșar Ștefănică”, a fost eliberat pentru construirea unui bloc de

producere și unei anexe. Respectivul certificat de urbanism nu vizează construcția

gardului, din care considerente construcția acestuia constituie un act de

samavolnicie, iar îngrădirea prin acest gard și anexei construite a estacadei

constituie un act de rea-voință.

Totodată indică că, acordul nr.27 din 03 iunie 2013, eliberat ÎI „Cireșar

Ștefănică” de către S.C. ,,Infraservice” SRL prin care permite construirea gardului

pe pilonii estacadei, nu este legitim, deoarece acest acord este eliberat de către o

persoană care nu deține dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, iar dînsul nu a

dat pîrîtului acordul său, sub nici o formă, în vederea posedării porțiunii de

estacadă cu lungimea 110 m/l, ocupată pînă în prezent de ultimul.

Posesia nelegitimă a proprietății sale de către ÎI „Cireșar Ștefănică” i-a cauzat

prejudicii materiale sub formă de venit pierdut. Prețul la care CC „Codru-Market”

SRL acordă în locațiune porțiunea de estacadă, se estimează la suma de 1000 lei

2

lunar. Reieșind din acest preț, suma prejudiciului material cauzat de către pîrît,

calculată pentru ultimii 3 ani, constituie 36 000 lei (f.d. 3-4, vol.I).

Tot reclamantul CC „Codru-Market” SRL, la 12.06.2017, a adresat cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Steviprod”, solicitînd obligarea pârâtului SRL

„Steviprod” de a demonta rețelele electrice și gazoductul ce-i aparțin (gazoduct de

presiune medie cu lungimea de 220 m/l, rețea electrică cu lungimea de 95 m/l,

corpuri de iluminat și alte obiecte), amplasate pe estacada reclamantului CC

„Codru-Market” SRL; încasarea prejudiciului material sub formă de venit pierdut

în mărime de 72 000 lei; obligarea SRL „Steviprod” de a nu monta pe viitor careva

instalații, rețele tehnico-edilitare sau obiecte pe estacada ce-i aparține.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat circumstanțele de fapt și de drept

similare acțiunii înaintate împotriva pârâtului ÎI „Cireșar Ștefănică” și anume că

este proprietarul estacadei care este utilizată ilegal și neoneros de către pârâtul SRL

„Steviprod”, ultimul cauzându-i un prejudiciu material în formă de venit ratat în

mărime de 72 000 lei (3 ani x 12 luni/an x 1000 lei/lună pentru gazoduct și 3 ani x

12 luni x 1000 lei/lună pentru rețelele electrice și corpurile de iluminat) (f.d. 114-

115, vol. I).

La 18 octombrie 2017 ÎI „Cireșar Ștefănică” și la 25 octombrie 2017 SRL

„Steviprod”, reprezentați de către avocatul Rotari Alexandru, au înaintat acțiune

reconvențională împotriva CC „Codru-Market” SRL, solicitînd recunoașterea

nulității contractului de vînzare-cumpărare nr.10-09/2007 din 10 septembrie 2007

încheiat între SA „Codru” (în proces de lichidare) și Casa de Comerț „Codru-

Market” SRL, cît și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale ÎI „Cireșar Ștefănică” și SRL

,,Steviprod” au indicat faptul că Casa de Comerț ,,Codru-Market” SRL nu este

proprietarul estacadei menționate în acțiunile inițiale, atâta timp cât acesta nu a

demonstrat dreptul de proprietate asupra acesteia, iar ÎI „Cireșar Ștefănică” și SRL

„Steviprod” se consideră, până la proba contrară, a fi posesori de bună-credință a

porțiunilor de estacadă menționate de CC „Codru-Market” SRL.

Au menționat faptul că contractul de vânzare-cumpărare nr.10-09/2007 din 10

septembrie 2007 încheiat între SA „Codru” (în proces de lichidare) și Casa de

Comerț „Codru-Market” SRL este unul nul (lovit de nulitate absolută), dat fiind

faptul nerespectării în privința acestuia a condiției imperative cu referință la formă.

Contractul de vânzare-cumpărare menționat nu a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile pentru a produce efectul translativ de proprietate.

La fel, contractul de vânzare-cumpărare nr.10-09/2007 din 10 septembrie

2007 este unul nul (lovit de nulitate absolută) dat fiind faptul nerespectării în

privința acestuia a condițiilor imperative cu privire la organizarea licitațiilor

impuse prin Regulamentul cu privire la vânzarea patrimoniului SA „Codru”, în

proces de lichidare aprobat prin decizia consiliului creditorilor (proces-verbal al

ședinței consiliului creditorilor SA ,,Codru” (în proces de lichidare) din

03.10.2000) și avizat de Judecătoria Economică a Republicii Moldova (f.d. 68-71,

181-184, Vol. I).

Prin încheierea din 02 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

s-a conexat într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de CC „Codru-Market” SRL împotriva ÎI „Cireșar Ștefănică” cu privire la

revendicarea bunului imobil, obligarea demolării construcțiilor, obligarea

înlăturării impedimentelor, încasarea prejudiciului material în sumă de 36 000 lei,

3

precum și a cheltuielilor de judecată, cu acțiunea reconvențională depusă de ÎI

„Cireșar Ștefănică” împotriva CC „Codru-Market” SRL privind declararea nulității

contractului de vînzare-cumpărare nr.10-098/2007 din 10 septembrie 2007 și

încasarea cheltuielilor de judecată, cu cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de CC „Codru-Market” SRL împotriva „Steviprod” SRL cu

privire la obligarea demontării rețelelor electrice și gazoductului, încasarea

prejudiciului material sub formă de venit ratat în sumă de 72000 lei, precum și a

cheltuielilor de judecată (f.d.104-105, vol.I).

Tot la 02 noiembrie 2017, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, S.C. ,,Infraservice” SRL a fost atrasă în calitate de intervenient

accesoriu de partea pîrîtului (f.d.106-108, vol.I).

Prin hotărîrea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a

respins integral acțiunea depusă de Casa de Comerț „Codru-Market” SRL

împotriva ÎI „Cireșar Ștefănică” cu privire la revendicarea bunului imobil,

obligarea demolării construcțiilor, obligarea înlăturării impedimentelor în accesul

către estacadă, încasarea prejudiciului material în sumă de 36 000 lei, precum și a

cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

S-a respins acțiunea conexă depusă de Casa de Comerț „Codru-Market” SRL

împotriva SRL „Steviprod” cu privire la obligarea demontării rețelelor electrice și

a gazoductului, obligarea de a nu monta careva instalații, încasarea prejudiciului

material sub formă de venit ratat în sumă de 72 000 lei, precum și a cheltuielilor de

judecată, ca fiind neîntemeiată.

S-a admis integral acțiunea reconvențională depusă de ÎI „Cireșar Ștefănică” și

SRL „Steviprod” împotriva Casei de Comerț „Codru-Market” SRL și s-a declarat

nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 10-09/2007 din 10.09.2007, încheiat între

Societatea pe acțiuni „Codru” (în proses de lichidare) și Casa de Comerț „Codru-

Market” SRL.

S-a admis parțial pretențiile ÎI „Cireșar Ștefănică” și a SRL „Steviprod”

privind recuperarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Casa de Comerț „Codru-Market” SRL în beneficiul ÎI

„Cireșar Ștefănică” suma de 360 lei, cu titlu de cheltuieli de plată a taxei de stat și

suma de 15 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat de la Casa de Comerț „Codru-Market” SRL în beneficiul SRL

„Steviprod” suma de 360 lei, cu titlu de cheltuieli de plată a taxei de stat și suma de

15 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut că, prin contractul de vînzare-

cumpărare nr.10-09/2007 din 10 septembrie 2007, încheiat între SA „Codru”, în

proces de lichidare, în calitate de vînzător și Casa de Comerț „Codru-Market” SRL

în calitate de cumpărător a fost vîndut sistemul de gazificare și estacada l=1045

m/l, ce se află pe adresa XXX, la prețul de 12000 lei, însă contractul nu și-a produs

efectul translativ de proprietate. Contractul de vînzare-cumpărare menționat este

nul absolut, deoarece în privința acestuia nu a fost respectată condiția de

valabilitate imperativă de formă autentică a contractului, nu a fost înregistrat în

Registrul bunurilor imobile și nu a fost respectată condiția imperativă cu privire la

organizarea licitațiilor prevăzută în Regulamentul cu privire la vînzarea

patrimoniului SA „Codru”, în proces de lichidare, aprobat prin decizia consiliului

creditorilor (proces-verbal al ședinței consiliului creditorilor SA „Codru”, în proces

de lichidare) din 03 octombrie 2000) și avizat de Judecătoria Economică a

4

Republicii Moldova. Astfel, Casa de Comerț „Codru-Market” SRL nu poate

pretinde statutul juridic de proprietar al estacadei, iar SRL „Steviprod” și ÎI

„Cireșar-Ștefănică” urmează a fi prezumați, pînă la proba contrară posesori de

bună-credință a porțiunilor de estacadă cu lungimea de 220 metri liniari în privința

SRL „Steviprod” și 110 metri liniari în privința ÎI „Cireșar-Ștefănică”. Astfel,

pretențiile Casei de Comerț „Codru-Market” SRL, atît cele de natură

nepatrimonială, cît și cerința de reparare a prejudiciului în formă de venit ratat nu

sunt fondate și urmează a fi respinse.

Prin decizia din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel declarată de Casa de Comerț „Codru-Market” SRL și s-a menținut

hotărîrea din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a constatat că, prima instanță a dat o

apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin

toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a

aplicat normele de drept material și procedural, în consecință a adoptat o hotărîre

legală, astfel temeiuri pentru admiterea apelului nu s-au stabilit or, cererea de apel

a fost o expunere directă a cererii de chemare în judecată.

La 20 septembrie 2018 Casa de Comerț „Codru-Market” SRL, a declarat

recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrii

din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând casarea

acestora, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acțiunii și

respingerea cererilor reconvenționale, cît și încasarea cheltuielilor de judecată în

sumă de 18 465 lei, și anume taxa de stat achitată pentru examinarea cauzei și

10500 lei – cheltuieli pentru asistența juridică.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin.(2) lit.a),

b), c) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că, cererile reconvenționale au fost admise

din motiv că estacada în litigiu ar fi avut statut juridic de bun imobil principal după

separare, și potrivit art.4 (3) lit.b) al Legii cadastrului bunurilor imobile, contractul

de înstrăinare al estacadei urma a fi autentificat notarial și înregistrat în Registrul

bunurilor imobile pentru a produce efectul translativ de proprietate, condiție care în

opinia instanței de fond, nu a fost îndeplinită de Casa de Comerț „Codru-Market”

SRL, ceea ce nu este corect, așa cum conform legislației Republicii Moldova,

pilonii rețelelor tehnice inginerești nu se supun înregistrării în calitate de bun

imobil independent.

Casa de Comerț „Codru-Market” SRL a obținut cu drept de proprietate un bun

principal – sistemul de gazificare și un bun accesoriu – estacada, acestea avînd o

destinație economică comună, care a fost determinată prin actul din 18 martie 2014

emisă de SA „Codru” (în proces de lichidare).

Concluzia instanței de fond și apel privind schimbarea destinației bunului

litigios și a naturii juridice a acesteia, este una eronată, ilegală și neîntemeiată,

nefiind confirmată prin careva probe la dosar. Ulterior, pornind de la această

concluzie eronată, instanțele inferioare au interpretat și aplicat arbitrar normele

juridice ce prevăd obligativitatea formei autentice și înregistrarea cadastrală a

contractului de vînzare-cumpărare a unui bun imobil.

Instanțele inferioare declarînd nul contractul de vînzare-cumpărare nr.10-

09/2007 din 10 septembrie 2007, s-a expus și asupra unui bun, gazoductului, care

nu a constituit obiectul material al acțiunii reconvenționale înaintate, prin ce a

5

depășit limitele examinării unei acțiuni. La fel o încălcare a normelor de drept

procesual o constituie și nerespectarea de către instanțele de fond și apel a

prevederilor art.219 alin.2 Cod civil, deoarece nu au stabilit nici faptul, nici modul

restabilirii părților în situația anterioară, nici faptul restituiri banilor achitați de

către recurent conform contractului declarat nul de către instanță.

La 23 octombrie 2018 Casa de Comerț „Codru-Market” SRL, a depus cerere

de recurs corectată și concretizată împotriva deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și hotărîrii din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central. A concretizat că, orice eventuală determinare a statutului juridic al

bunurilor (inclusiv al estacadei), s-a petrecut pînă la intrarea în vigoare la 12 iunie

2003 a prezentului Cod civil. Însăși Regulamentul nu menționează despre o careva

modificare a statutului juridic al bunurilor realizate și nu prevede autentificarea și

înregistrarea la Cadastru a contractelor de vînzare-cumpărare a rețelelor

inginerești.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 iunie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 25

iulie 2018 (f.d. 112), însă la dosar lipsește dovada recepționării acesteia. Astfel,

recursul declarat la 20 septembrie 2018 de către Casa de Comerț „Codru-Market”

SRL, se consideră a fi depus în termen.

La 12 octombrie 2018, în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului

declarat de Casa de Comerț „Codru-Market” SRL cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței la recurs.

La 19 noiembrie 2018 SC „Infraservice” SRL, a depus referință, solicitînd

respingerea recursului, cu menținerea deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărîrii din 15 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

pe motiv că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a

deciziei.

În conformitate cu art. 439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa de Comerț „Codru-

Market” SRL, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

6

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa de Comerț „Codru-

Market” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

7

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Latourniere vs Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen vs Norvegia, 2

octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 §

1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-

se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis,

Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia,

2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Casa de Comerț „Codru-Market” SRL.

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa de Comerț „Codru-

Market” SRL.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

8