2rac-44/19 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-532/2018

2rac-44/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Cucerescu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

Î N C H E I E R E

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea cu Capital

Străin „Tower Group” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu

Capital Străin „Tower Group” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Billion Company” cu privire la încasarea

datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Billion Company”

și s-a casat hotărârii din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă :

La data de 19 decembrie 2017, ÎCS „Tower Group” SRL a depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Billion Company” cu privire la încasarea

datoriei în sumă de 25 662,64 de lei și cheltuielile de judecată, formate din

achitarea taxei de stat în sumă de 769,87 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin contractul nr. 504 din 01

iunie 2016 de locațiune a spațiului comercial, încheiat cu SRL „Billion Company”,

în calitate de locatar, i-a transmis ultimei în locațiune bunul imobil (punct

comercial), amplasat în Centrul Comercial „Atrium” de pe adresa mun. Chișinău,

str. Albișoara 4.

Conform pct. 6.1 al contractului vizat, termenul locațiunii a fost stabilit de un

an, termen care, prin acordul suplimentar nr. 1 din 01 mai 2017 a fost prelungit

până la data 30 aprilie 2018.

În temeiul punctului 4.3 al contractului de locațiune, locatarul s-a obligat să

achite plata pentru bunul închiriat până la ziua a 10 a lunii curente , pentru

următoarea lună.

A menționat reclamanta că la data de 27 septembrie 2017, SRL „Billion

Company” a depus o cerere de reziliere a contractului nr. 504 din 01 iunie 2016,

1

care nu corespunde cerințelor contractuale, deoarece conform pct. 7.1 al

contractului, rezilierea poate avea loc doar în două circumstanțe: cu acordul

ambelor părți și în caz de încălcare a condițiilor contractuale.

Mai mult, conform pct. 5.7 al contractului de locațiune nr. 504 din 01 iunie

2016, în caz de reziliere a contractului din intenția locatarului, acesta este obligat

să achite plata chiriei până la încetarea contractului.

ÎCS „Tower Group” SRL a invocat că conform art. 905 Cod civil, rezilierea

contractului de locațiune încheiat fără termen poate avea loc la cererea oricărei

părți cu un preaviz de 3 luni pentru imobile și de o lună pentru bunurile mobile

dacă în contract nu este prevăzut altfel.

La caz, contractul a fost încheiat pe un termen de un an, iar ÎCS „Tower

Group” SRL a prevăzut anumite cheltuieli de gestiune pentru spațiul respectiv, cât

și anumite interese economice.

Prin urmare, consideră reclamanta că SRL „Billion Company”, conform

actului de verificări reciproce din 08 decembrie 2017, urmează să achite datoria în

mărime de 25 662,64 de lei.

Prin hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă integral acțiunea înaintată de ÎCS „Tower Group” SRL și a fost încasat de

la SRL „Billion Company” în beneficiul ÎCS „Tower Group” SRL suma datoriei în

mărime de 25662,64 de lei, precum și cheltuielile legate de achitarea taxei de stat

la depunerea acțiunii în mărime de 769,50 de lei.

Împotriva hotărârii primei instanțe, la data de 27 iunie 2018, a declarat apel

SRL „Billion Company” și a solicitat casarea hotărârii cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie respinsă integral.

Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de SRL „Billion Company” și s-a casat hotărârii din 08 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

La 12 noiembrie 2018, ÎCS „Tower Group” SRL a depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea acesteia cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia

instanței de apel, deoarece instanța de judecată a examinat superficial cauza, fără a

reține spre examinare argumentele și probele prezentate în susținerea poziției,

precum și a aplicat și interpretat eronat normele de drept material, aplicabile speței.

A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 octombrie 2018,

astfel, recursul, declarat la data de 12 noiembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎCS „Tower Group” SRL,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

2

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎCS „Tower Group” SRL nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

3

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎCS „Tower Group” SRL.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin

„Tower Group” Societate cu Răspundere Limitată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4