2ra-172/19 — cu privire la repararea de catre Stat a prejudiciului cauzat

2ra-172/19 — cu privire la repararea de catre Stat a prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-172/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

ÎNCHEIERE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Saranciuc,

reprezentat de avocatul Marcel Guțan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor

Saraciuc împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, cu privire la repararea de către Stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a respins apelul declarat de către Victor Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel

Guțan, s-a admis apelul declarat de către Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea din

20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre,

constată :

La 19 ianuarie 2018 Victor Saranciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc

Eugeniu Dudnicenco, solicitând recunoașterea încălcării dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea din Bugetul Național Public,

prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului material în mărime de

246 753,86 lei și a prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că prin hotărârea din 23 decembrie

2003 a Judecătoriei Călărași a fost admisă acțiunea înaintată de către Victor

Saranciuc împotriva lui Vasile Leahu cu privire la recuperarea prejudiciului material

în mărime de 60 513,10 lei și încasarea taxei de stat în mărime de 1815,39 lei.

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2005 Judecătoria Călărași a admis cererea de

chemare în judecată depusă de către Victor Saranciuc împotriva lui Vasile Leahu cu

1

privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 54 000 lei, a cheltuielilor de

judecată în sumă de 6111,31 lei și a taxei de stat în sumă de 1620 lei.

Hotărârile menționate supra au devenit definitive și irevocabile. Astfel la data

de 23 decembrie 2003 și la data de 07 noiembrie 2005 Judecătoria Călărași a eliberat

două titluri executorii sub nr. 2-802/03 și nr. 2-517/05, care au fost transmise spre

executare silită, conform competenței teritoriale Oficiului de Executare Călărași,

care a inițiat procedurile de executare silită a acestor documente executorii.

Reclamantul a susținut că până în anul 2010, timp de 7 ani din momentul

intentării procedurii de executare, titlurile executorii nr. 2-802/03 și nr. 2-517/05 nu

au fost executate. Oficiul de Executare Călărași, în tot acest timp, nu a întreprins nici

o măsură în vederea executării documentelor executorii și anume de identificare a

bunurilor debitorului Vasile Leahu, nu a aplicat interdicția la Oficiul Stării Civile cu

privire la eliberarea actelor și efectuarea modificărilor în registrul actelor de stare

civilă, nu a fost pus sechestru pe conturile bancare a debitorului, nu a fost aplicată

interdicția ca debitorul să nu părăsească țara, nu a existat din partea Oficiului de

Executare Călărași nici un demers de pătrundere forțată în locuința debitorului,

precum și alte acțiuni necesare de a executa procedurile de executare intentate, deși

a depus mai multe cereri la Oficiul de Executare Călărași de a urgenta executarea

titlurilor executorii.

A menționat că în urma reformei din cadrul sistemului executorilor

judecătorești, prin Legea nr. 113 din 17 iunie 2010, conform procesului-verbal de

transmitere a procedurilor executorii din 07 octombrie 2010 ale Oficiului de

Executare Călărași către executorul judecătoresc licențiat în circumscripția raionului

Călărași, Eugeniu Dudnicenco, s-a stabilit lipsa în evidență a documentelor

executorii nr. 2-802/03 și nr. 2-517/05, în care în calitate de debitor figurează Vasile

Leahu, iar în calitate de creditor Victor Saranciuc. După mai multe adresări înaintate

executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco și Ministerului Justiției a fost găsit

titlul executoriu nr. 2-802/03, iar titlul executoriu nr. 2-517/05 a fost depistat după

registrul de evidență a documentelor executorii pe anul 2005 cu însemnarea

„căutare”. Astfel, a depus o cerere către Judecătoria Călărași să-i fie eliberat repetat

titlul executoriu nr. 2-517/05, ulterior fiind restabilită procedura de executare de

către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco.

În urma preluării de către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco spre

executare silită, la 07 octombrie 2010, a titlului executoriu nr. 2-802/03 din 23

decembrie 2003, în urma măsurilor de executare întreprinse, debitorul Vasile Leahu

a achitat datoria în mărime de 60 513 lei și cheltuielile de executare la data de 12

iulie 2011.

Reclamantul a mai indicat că având calitate de creditor în procedura de

executare, a avut și alte pretenții materiale față de debitor, însă nu a fost informat

despre acțiunile întreprinse de către executorul judecătoresc în procedura de

executare și nu a avut posibilitate să le înainteze. Consideră ce executorul

judecătoresc intenționat și conștient, prin abuz în serviciu, a ridicat măsura de

interdicție a perfectării, eliberării pașaportului și de părăsire a teritoriului țării până

la achitarea deplină a datoriei, dispusă anterior față de debitorul Vasile Leahu, fapt

ce i-a permis ultimului să părăsească teritoriul Republicii Moldova, stabilindu-se cu

2

domiciliul în Canada și a condus la neexecutarea integrală a procedurii de executare

intentată în privința acestuia.

Consideră că, nefiind informat de către executorul judecătoresc despre

procedura de executare efectuată în baza titlului executoriu nr. 2-802/03, nu a

înaintat cerințele cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a penalității ce

rezultă din întârzierea executării de către debitor. Astfel, la data de 11 decembrie

2012 a depus o cerere către executorul judecătoresc, cu privire la calcularea și

încasarea de la Vasile Leahu a dobânzii de întârziere. Prin încheierea din 11

decembrie 2012 executorul judecătoresc a admis cererea creditorului și a dispus

încasarea de la Vasile Leahu a dobânzii de întârziere în mărime de 77 055,55 lei

calculată pentru perioada 09 ianuarie 2004-12 iulie 2011, care nu a fost posibil de

încasat de la debitor din cauza stabilirii acestuia cu traiul în Canada.

Reclamantul a mai indicat că în procedura de executare la executorul

judecătoresc Eugeniu Dudnicenco se află spre executare titlul executoriu nr. 2-

517/05 cu privire la încasarea de la Vasile Leahu a datoriei în mărime de 60 111,31

lei, care până în prezent nu a fost executat, pe motivul abuzului în serviciu și

neglijenței executorului judecătoresc. Astfel, a fost înaintată o cerere către

executorul judecătoresc de a încasa de la Vasile Leahu dobânda de întârziere în sumă

de 109 587 lei, calculată până la data de 01 ianuarie 2018.

A menționat că la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, în urma

neexecutării de către debitor a titlului executoriu nr. 2-517/05 cu privire la încasarea

sumei de 60 111,31 lei, a încheierii din 14 decembrie 2012, emisă de către executorul

judecătoresc Eugeniu Dudnicenco cu privire la încasarea de la Vasile Leahu a

dobânzii de întârziere în mărime de 77 055,55 lei, calculată pentru perioada

09.01.2004-12.07.2011, precum și dobânda de întârziere calculată pentru perioada

07.11.2005-01.01.2018, conform titlului executoriu nr. 2-517/05 în sumă de 109 587

lei, s-a format în total un prejudiciu material în sumă de 246 753,86 lei, care urmează

a fi achitat de către debitor în beneficiul creditorului. Însă, datorită omisiunilor

admise de către executorul judecătoresc, nici datoria și nici dobânzile rezultate din

întârzierea executării nu au fost achitate până la moment de către debitor. În legătură

cu acest fapt a depus mai multe plângeri și cereri către executorul judecătoresc

Eugeniu Dudnicenco, cu privire la informarea despre acțiunile întreprinse în vederea

executării titlului executoriu nr. 2-517/05, primind același răspuns formal, că

debitorul este plecat cu traiul în Canada și nu locuiește pe adresa indicată, nu dispune

de bunuri mobile/imobile sau conturi bancare ce ar putea fi urmărite în scopul

achitării sumei adjudecate și că executorul judecătoresc va întreprinde toate măsurile

de asigurare pentru executarea documentului executoriu.

A susținut că din data preluării titlurilor executorii nr. 2-802/03 și nr. 2-517/05

de către executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco au trecut mai mult de 7 an,

însă titlul executoriu nr. 2-517/05 până în prezent nu este executat, fapt ce se

datorează neglijenței și abuzului din partea executorului judecătoresc. Consideră că

responsabil de acest fapt este anume executorul judecătoresc Eugeniu Dudnicenco,

care ilegal a permis debitorului Vasile Leahu să părăsească teritoriul țării, fiind

ridicată măsura de interdicție de a părăsi țara, a perfectării și eliberării pașaportului.

Executorul judecătoresc în calitatea sa de autoritate investită cu executarea

documentelor executorii a avut până în prezent un comportament total pasiv, pe

3

parcursul aflării în procedura sa a titlurilor executorii, măsurile efectuate au fost

limitate, deși executarea determină întreprinderea măsurilor constante, nefiind

întreprinse toate măsurile concrete prevăzute de Codul de executare, cum ar fi:

prelungirea interdicției de a părăsi țara și interdicția eliberării pașaportului,

identificarea bunurilor debitorului aflate în proprietatea sa, aplicarea sechestrului pe

conturile bancare, etc.

A susținut că s-a adresat cu plângeri către Ministerul Justiției privind

întreprinderea măsurilor de rigoare în privința executorilor judecătorești Svetlana

Otgon și Eugeniu Dudnicenco de a realiza obligația statului privind executarea

hotărârilor judecătorești și sancționarea acestora, statul fiind obligat să asigure

executarea hotărârilor judecătorești prin metode eficiente în termen cât mai restrâns,

dar a primit răspunsuri formale și evazive.

A menționat că până în prezent documentele executorii se află în procedura

executorului judecătoresc Eugeniu Dudnicenco, iar neexecutarea hotărârilor

judecătorești în termen rezonabil i-a provocat suferințe psihologice, frustări, pierdere

de timp, stres, suferințe fizice, el fiind invalid de gradul I în urma accidentului rutier

provocat de către debitorul Vasile Leahu, având nevoie în fiecare zi de anumite sume

de bani pentru procurarea medicamentelor. Din aceste considerente a fost nevoit să

se crediteze, ceea ce a implicat inevitabil suportarea unor cheltuieli permanente, sub

formă de dobânzi aferente creditului. Achitarea pe deplin de către Vasile Leahu a

datoriei, la care reclamantul a contat, i-ar fi permis să achite înainte de timp aproape

pe deplin datoria legată de creditul contractat și să evite pierderile legate de plata

dobânzilor.

Ținând cont de durata termenului de neexecutare a hotărârilor judecătorești,

comportamentul autorităților relevante, acțiunile ilegale ale executorilor

judecătorești Eugeniu Dudnicenco și Svetlanei Otgon în scopul executării hotărârilor

judecătorești irevocabile, caracterul obligației de executare și importanța executării

titlurilor executorii pentru reclamant, consideră că i-a fost violat dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, fiindu-i cauzat prejudiciu

material și moral.

Consideră că responsabil de neexecutarea hotărârilor judecătorești este Statul

Republica Moldova, care urmează să compenseze atât prejudiciul moral, cât și

material, ori Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești se află în gestiunea

Ministerului Justiției și statul este obligat să repare prejudiciul cauzat prin

neexecutarea hotărârii judecătorești din bugetul de stat, reieșind din prevederile

legale aplicabile. Totodată, consideră întemeiate argumentele pe care le invocă,

reprezentând o speranță legitimă de a face uz de dreptul la recuperarea prejudiciului

material și moral, deoarece beneficiază de protecția Protocolului nr. 1 CEDO, care

prin prisma jurisprudenței Curții Europene a statuat cu valoare de prejudiciu că

speranța legitimă ca valoare patrimonială reprezintă un bun în sensul dispozițiilor

din art. 1 Primul Protocol CEDO.

Prin hotărârea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Saranciuc. S-a

constatat încălcarea dreptului lui Victor Saranciuc la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Victor Saranciuc prejudiciul moral pentru neexecutarea în

4

termen rezonabil a hotărârii judecătorești în mărime de 42 665,70 lei. În rest,

pretenția privind încasarea prejudiciului material și pretenția privind încasarea

prejudiciului moral în mărimea solicitată s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d. 96,

101-108)

La 24 aprilie 2018 Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii din 20

aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea actului

judecătoresc, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a respinge integral acțiunea

înaintată de către Victor Saranciuc. (f.d. 98, 126-131)

La 18 mai 2018 Victor Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel Guțan a

declarat apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri prin care a admite integral acțiunea. (f.d. 114-115, 132-138)

Prin decizia din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Victor Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel Guțan, s-a admis

apelul declarat de către Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea din 20 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Saraciuc împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Eugeniu

Dudnicenco, cu privire la repararea de către Stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. (f.d.

144, 145-151)

La 27 noiembrie 2018 Victor Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel Guțan

a declarat recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

și a hotărârii din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând

casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri cu privire la constatarea încălcării dreptului său la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, cu admiterea integrală a

acțiunii civile și încasarea prejudiciului material în mărime de 246 753,86 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul său. (f.d. 155-160)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că hotărârea primei instanțe

este neîntemeiată în partea neîncasării prejudiciului material în sumă de 246 753,86

lei, cât și a prejudiciului moral integral în mărime de 500 000 lei în beneficiul său și

ilegală decizia instanței de apel, care urmează a fi casate deoarece nu s-a elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei expuse în instanța de

fond și motivele indicate în cererea de apel.

A mai indicat că concluziile primei instanțe privind încasarea parțială a

prejudiciului moral, precum și respingerea încasării prejudiciului material, expuse

în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei invocate în cererea de

chemare în judecată. De asemenea, concluziile instanței de apel sunt neîntemeiate și

nefondate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 septembrie

2018.

5

Astfel, recursul, declarat la data de 27 noiembrie 2018, se consideră depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Victor

Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel Guțan este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Victor Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel Guțan asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

6

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Victor Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel Guțan,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Victor Saranciuc, reprezentat de avocatul Marcel

Guțan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

7