2ra-189/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-189/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-189/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi
ÎNCHEIERE
23 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Igor Bogos, reprezentat
de avocatul Nicolae Daniliuc,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Bogos
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de către Igor Bogos, s-a menținut hotărârea din 15 martie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 07 noiembrie 2017 Igor Bogos a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 23 iunie 2017 în baza Legii
nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești a depus la Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil
a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a menționat că în conformitate cu prevederile art.4, alin.(4) al Legii
menționate cererile din această categorie se examinează de către instanțele de
judecată în termen de cel mult 3 luni de la depunerea acesteia. La caz, cererea de
chemare în judecată a fost depusă pe data de 23 iunie 2017, însă instanța de judecată
a finisat examinarea acesteia abia la data de 06 noiembrie 2017, peste termenul
limită legal. Reclamantul a specificat că instanța de fond a încălcat în mod flagrant
1
termenul legal de examinare a cererii de chemare în judecată ceea ce a dus la
încălcarea dreptului său la judecarea în termen legal a cauzei.
Prin hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins ca nefondată acțiunea depusă de către Igor Bogos. (f.d. 23, 31-34)
Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către Igor Bogos, s-a menținut hotărârea din 15 martie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 56, 57-62)
La 30 octombrie 2018 Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, a
declarat recurs împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și hotărârii instanței de fond, cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.66-70)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanțele de judecată au
interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept
procedural și material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei. Instanța de apel
a examinat cererea de apel în lipsa sa și avocatului său, ori, examinarea apelului a
fost numită pentru data de 02 octombrie 2018 ora 12:00, avocatul său s-a prezentat la
ședința dată, însă apelul nu a fost examinat la ora stabilită, dar la ora 14:30. Din acest
motiv, avocatul nu a putut să participe la examinarea apelului, deoarece la ora 14:30
avea ședință în altă instanță unde trebuia să se prezinte.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 02 octombrie 2018, Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, a
declarat recurs la 30 octombrie 2018, în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Igor
Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, este inadmisibil din următoarele
considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, a indicat argumente ce țin
de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii
și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate
aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
2
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de
judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, și,
respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae
Daniliuc, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae
Daniliuc, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
3