2r-50/19 — recunoasterea dreptului de proprietate, partajul in natura a bunurilor imobile

2r-50/19 — recunoasterea dreptului de proprietate, partajul in natura a bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-50/19

Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău (jud. I. Mînăscurtă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

DECIZIE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală

Judecători: Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău și de Primarul general

interimar al mun. Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Bogaciuc

împotriva lui Alexandr Bogaciuc, intervenienții accesorii Primăria mun. Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

terenului și partajarea bunurilor imobile comune,

cererea reconvențională depusă de Alexandr Bogaciuc împotriva lui Ștefan

Bogaciuc, Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului și partajul în natură a

bunurilor imobile comune și la

acțiunea reconvențională depusă de Consiliului mun. Chișinău și Primăriei

mun. Chișinău împotriva lui Alexandr Bogaciuc, intervenient accesoriu Olga

Gherasimenco cu privire la demolarea construcțiilor samavolnice și eliberarea

lotului de pământ,

împotriva încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Consiliul mun. Chișinău

și de Primăria mun. Chișinău împotriva deciziei din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel

Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 aprilie 2010, Ștefan Bogaciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandr Bogaciuc, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu

privire la atribuirea lotului de pământ în folosință, determinarea modului de folosință

a terenului, stabilirea hotarelor generale și obligarea să nu îi creeze obstacole în

instalarea gardului. (f.d. 4-6, vol. I)

Prin încheierea protocolară din 11 mai 2010 a Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău a fost atras în proces Consiliul mun. Chișinău în calitate de intervenient

principal. (f.d. 37, vol. I)

1

La 11 mai 2010 Consiliul mun. Chișinău a depus în instanța de judecată cerere

reconvențională împotriva lui Ștefan Bogaciuc și a lui Alexandr Bogaciuc solicitând

obligarea pârâților să înlăture obstacolele în folosirea terenurilor proprietate

municipală prin demolarea construcțiilor edificate neautorizat și eliberarea terenului

ocupat abuziv, cu suprafața de 2761 m.p. (f.d. 31-32, vol. I)

La 28 mai 2010 Bogaciuc Alexandr a depus acțiune reconvențională împotriva

lui Bogaciuc Ștefan și Consiliul municipal Chișinău cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra construcțiilor, dreptului de posesie a terenului aferent

și lăsarea în folosință comună a gardului, porții și pavajului. (f.d.54, vol.I)

La 03 iunie 2011 Bogaciuc Alexandr a depus acțiune reconvențională

suplimentară solicitând divizarea în natură conform cotelor-părți de 2/3 și 1/3

deținute împreună cu Bogaciuc Ștefan cu drept de proprietate din imobilul situat în

xxxxx, determinarea modului de folosire a terenului aferent caselor de locuit

conform cotelor-părți divizate în natură (f.d. 163-168 vol.I).

La 10 noiembrie 2011 Ștafan Bogaciuc a depus cerere suplimentară solicitând

declararea nulității certificatului de moștenitor testamentar din 12 martie 1992 și a

certificatului de înregistrare a dreptului de proprietate din 17 martie 1992. (f.d. 221,

vol. I)

Prin încheierea din 07 mai 2012 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău s-a atras

în proces ca intervenient accesoriu Gherasimenco Olga. (f.d. 55, vol. II)

La 30 mai 2012 Bogaciuc Alexandr a depus cerere de concretizare a pretențiilor

din acțiunea reconvențională solicitând divizarea în natură cotele-părți deținute

împreună cu Bogaciuc Ștefan din imobilul situat în xxxxx, conform contractului de

partaj din 25 ianuarie 1990 cu înregistrarea imobilelor la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău ca bunuri separate, stabilirea modului de folosință a terenului aferent cu

suprafața 0,906 ha în dependență de cotele-părți divizate. (f.d.59 vol.II)

La 17 septembrie 2012 Bogaciuc Ștefan a depus cerere suplimentară la cererea

de chemare în judecată solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra 2/3

cote-părți din lotul de pământ aferent casei de locuit cu suprafața 0, 2604 ha din

suprafața totală de 0,3906 ha situat în xxxxx și stabilirea hotarelor generale a lotului

de pământ (f.d.95-96 vol. II).

La 21 martie 2013 Bogaciuc Alexandr a depus cerere suplimentară la acțiunea

reconvențională solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/3 cotă-

parte din lotul de pământ aferent casei de locuit cu suprafața 0, 1302 ha din suprafața

totală de 0,3906 ha situat în xxxxxx și stabilirea hotarelor generale a lotului de

pământ. (f.d.141-143, vol.II)

La 17 noiembrie 2014 Bogaciuc Alexandr a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiunea reconvențională solicitând divizarea în natură a bunurilor

imobile ce îi aparțin împreună cu Bogaciuc Ștefan cu drept de proprietate comună

conform cotelor-părți de 1/3 și 2/3 situate în xxxxx, obligarea Consiliului municipal

Chișinău să-i atribuie în proprietate privată terenul cu suprafața de 0,1300 ha, iar lui

Bogaciuc Ștefan suprafața de 0,2604 ha din suprafața totală de 0,3906 ha, divizarea

în natură a terenului aferent caselor de locuit conform variantei II a Raportului de

expertiză nr.619 din 28 martie 2014 (f.d.44 vol. III).

La 18 decembrie 2014 Bogaciuc Ștefan a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din cererea de chemare în judecată solicitând partajarea în natură prin

2

atribuirea în proprietate a bunurilor imobile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx,

iar lui Bogaciuc Alexandr a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx amplasat pe

terenul cu suprafața 0,3906 ha, numărul cadastral xxxxxx situate în xxxxx,

determinarea modului de folosință a terenului aferent caselor de locuit conform

variantei nr. III a Raportului de expertiză nr.619 din 28 martie 2014, inițierea

formării prin divizare a bunurilor imobile noi ca obiecte independente. (f.d.49 vol.

III)

Prin hotărârea din 29 decembrie 2014 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău s-

a admis integral acțiunea lui Ștefan Bogaciuc și parțial acțiunea reconvențională a

lui Alexandr Bogaciuc: s-au partajat în natură construcțiile cu numărul cadastral

xxxxx cu suprafața de 82,9 m2, numărul cadastral xxxxxx cu suprafața de 92,2 m2,

numărul cadastral xxxxxx cu suprafața de 88,6 m2 amplasate pe terenul cu numărul

cadastral xxxxxx cu suprafața totală de 0,3906 ha, situat în xxxxxx, atribuind în

proprietate exclusivă lui Ștefan Bogaciuc bunurile imobile cu nr. cadastral xxxxx cu

suprafața de 92,2 m2, cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 88,6 m2, amplasate pe

terenul cu nr. cadastral xxxxxx cu suprafața totală de 0,3906 ha, situat în xxxxx, iar

lui Alexandr Bogaciuc atribuind în proprietate exclusivă bunul imobil cu nr.

cadastral xxxxx cu suprafața de 82,9 m2; s-a obligat Consiliul mun. Chișinău să

atribuie în proprietate privată lui Alexandr Bogaciuc și Ștefan Bogaciuc terenul

pentru construcție nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,3906 ha situat xxxxx, ocupat

de construcțiile cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 82,9 m2, nr. cadastral xxxxxx

cu suprafața de 92,2 m2, nr. cadastral xxxxxx cu suprafața de 88,6 m2 care aparțin cu

drept de proprietate privată lui Ștefan Bogaciuc și Alexandr Bogaciuc și anume: lui

Alexandr Bogaciuc suprafața de teren de 0,1302 ha ocupat de casa de locuit cu nr.

cadastral xxxxx cu suprafața de 82,9 m2, iar lui Ștefan Bogaciuc terenul cu suprafața

de 0,2604 ha ocupat de imobilul cu nr. cadastral xxxxx înregistrat drept casă de locuit

cu suprafața de 92,2 m2 și imobilul cu nr. cadastral xxxxxx, înregistrat drept casă de

locuit cu suprafața de 88,6 m2; s-a divizat în natură terenul cu nr. cadastral xxxxx pe

care sunt amplasate casele de locuit ce aparțin lui Alexandr Bogaciuc și lui Ștefan

Bogaciuc, cu nr. cadastrale xxxxxx, xxxxx și xxxxx, conform variantei nr. III din

Raportul de Expertiză nr. 619 din 28.03.2014; s-a atribuit în natură lui Ștefan

Bogaciuc sectorul de teren marcat cu punctele: 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-

19-20-21-22-7 cu suprafața de 2604 m2; s-a atribuit în natură lui Alexandr Bogaciuc

sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-22-21-20-19-18-17-16-1 cu

suprafața de 1302 m2. Totodată, s-au respins cererea reconvențională lui Alexandr

Bogaciuc în partea atribuirii în proprietate anexele neautorizate din xxxxx ca fiind

neîntemeiată și acțiunea reconvențională a Primăriei mun. Chișinău și a Consiliului

mun. Chișinău împotriva lui Ștefan Bogaciuc și Alexandr Bogaciuc cu privire la

demolarea construcțiilor neautorizate din xxxxxx ca fiind neîntemeiată. S-au încasat

de la Ștefan Bogaciuc în beneficiul lui Alexandr Bogaciuc cheltuielile de judecată

în sumă de 150 de lei, s-au încasat de la Alexandr Bogaciuc în beneficiul lui Ștefan

Bogaciuc cheltuielile de judecată în sumă de 150 de lei; s-au încasat de la Ștefan

Bogaciuc suplimentar taxa de stat în sumă de 5278,38 de lei; s-a încasat de la

Alexandr Bogaciuc suplimentar taxa de stat în mărime de 15835,16 lei.

Prin încheierea din 04 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis demersul

Primăriei și a Consiliului mun. Chișinău și s-a repus în termen apelul declarat.

3

Totodată nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat apelanților termen până la

17.09.2015, ora 12.00, pentru prezentarea apelului motivat.

Prin încheierea din 17 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelul declarat de Primăria și Consiliul mun. Chișinău, pe motiv că nu au îndeplinit

în termen indicațiile instanței de apel din încheierea din 04.06.2015.

Prin decizia din 28 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul lui

Alexandr Bogaciuc, s-a casat hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

29.12.2014 în partea în care s-a dispus divizarea în natură a terenului ocupat de

casele ce aparțin lui Alexandr Bogaciuc și Ștefan Bogaciuc conform variantei III din

Raportul de expertiză nr. 619 din 28.03.2014 și încasarea suplimentară a taxei de stat

în mărime de 15835,16 lei și s-a emis în această parte o nouă hotărâre prin care s-a

divizat în natură terenul aferent caselor de locuit ce aparțin lui Alexandr Bogaciuc și

Ștefan Bogaciuc conform variantei II a Raportului de expertiză nr. 619 din

28.03.2014; s-a atribuit lui Alexandr Bogaciuc sectorul de teren marcat de punctele

1-2-3-4-5-6-21-20-19-18-17-16-1 cu suprafața de 1302 m2; s-a atribuit lui Ștefan

Bogaciuc sectorul de teren marcat de punctele 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-

19-20-21-7 cu suprafața de 2604 m2; s-a scutit apelantul Bogaciuc Alexandr de la

plata taxei de stat în prima instanță în mărime de 15835,16 lei. În rest a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 15 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Ștefan Bogaciuc, s-a casat decizia din 28 ianuarie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza dată, cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel a lui Alexandr Bogaciuc, s-a casat hotărârea din 29 decembrie 2014 a

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău în partea încasării de la Alexandr Bogaciuc a

taxei de stat suplimentare în sumă de 15835,16 lei și în această parte s-a emis o

hotărâre nouă prin care s-a scutit Alexandr Bogaciuc de la achitarea taxei de stat în

sumă de 15835,16 lei. În rest hotărârea din 29 decembrie 2014 a Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău a fost menținută.

Prin încheierea din 30 august 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Alexandr Bogaciuc.

La 13 aprilie 2018 Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău împotriva deciziei din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 noiembrie 2018 Consiliul mun. Chișinău și de Primarul general interimar

al mun. Chișinău au declarat recurs împotriva încheierii din 08 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală sau

parțială a încheierii contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecare sau casarea

integrală sau parțială a încheierii soluționând prin decizie problema respectivă.

În motivarea recursului s-a indicat că încheierea contestată este ilegală, iar

cercetarea probelor a fost efectuată superficial, lăsând într-o stare de incertitudine

revizuenții, fapt care încalcă principiul și dreptul la un proces echitabil, or, conform

art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

4

Fundamentale, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze deciziile încât să

permită exercitarea efectivă a dreptului la casație, să nu lase părțile într-o stare de

incertitudine și să nu creeze impresia că nu au fost auzite (cauza Hirvisaari contra

Finlandei, paragraf 31, Carcia Ruiz contra Spaniei, paragraf 26 tbe Helle contra

Finlandei, paragraf 59 și 60, Șarban contra Moldovei, nr. 3456/045 din 04 octombrie

2005, Flux contra Moldovei, nr. 287002/03 din 20 noiembrie 2007.)

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 08 noiembrie 2018.

Conform materialelor cauzei copia încheierii instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la data de 12 noiembrie 2018 și a fost recepționată de către

recurenți la data de 15 noiembrie 2018 (f.d. 76, vol.V). Astfel, recursul declarat la

28 noiembrie 2018 este în termen.

Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău și de Primarul general interimar al mun.

Chișinău neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din recursul declarat rezultă că recurenții își exprimă dezacordul cu actul

judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău împotriva deciziei din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției adoptate a

indicat că circumstanțele menționate de către revizuenți nu se încadrează în temeiul

prevăzut de art. 449 Cod de procedură civilă, nefiind anexate nici probe în vederea

confirmării acestor temeiuri.

În conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța

a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în

proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

5

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-

o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o

încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin

parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de

revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de Primăria mun. Chișinău

și Consiliul mun. Chișinău împotriva deciziei din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel

Chișinău este lipsită de temei juridic stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de

procedură civilă, or, revizuenților le revine obligația să formuleze cererea de

revizuire în conformitate cu prevederile legale și să prezinte probe pertinente și

concludente întru confirmarea faptului că prin hotărârea supusă revizuirii

persoanelor implicate în proces le-au fost încălcate anumite drepturi.

Colegiul reține că instanța de revizuire întru justificarea soluției de

inadmisibilitate a cererii de revizuire a relatat că atât în cererea de revizuire, cât și în

anexele prezentate, revizuenții nu și-au demonstrat interesul atins prin hotărârea a

cărei revizuire se solicită, în sensul dat nefiind întrunite condițiile eventualei

admiteri a cererii de revizuire.

Sub aspectul dat, este de remarcat că pornind de la faptul că nici în motivarea

cererii de recurs și nici la solicitările înaintate, recurenții nu au făcut referință la

vreun temei prevăzut de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul conchide de a

respinge recursul declarat împotriva încheierii instanței de revizuire din 08

noiembrie 2018, or, indicarea a unor acte prezentate în cadrul derulării procesului de

judecată, fără a fi fost invocat temeiul revizuirii, nu constituie temei de admitere a

recursului și casare a încheierii contestate.

Tot aici, este de menționat că recurenții nu au invocat anumite circumstanțe

esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea procesului civil întru

corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la momentul judecării revizuirii.

De altfel, revizuirea nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca

efect al admiterii cererii de revizuire în cazul existenței temeiurilor în acest sens. În

caz contrar, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

Mai mult, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de

reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe

necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

Așadar, din textul recursului nu se conturează careva argumente sau temeiuri

ce ar reflecta încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la adoptarea

încheierii contestate prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca

inadmisibilă.

În astfel de circumstanțe, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de

revizuire precum că nu au fost stabilite temeiuri de revizuire a deciziei din 11 aprilie

6

2017 a Curții de Apel Chișinău, or, recurenții nu au justificat și nu au confirmat

existența temeiurilor de revizuire a acesteia.

Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art.

449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și

omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu

prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor

juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată,

ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în

virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra

României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire

depuse de Consiliul mun. Chișinău și Primarul general interimar al mun. Chișinău

ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

De asemenea, Colegiul relevă că recurenții în recursul declarat nu au relatat

care, de fapt, sunt normele de drept aplicate eronat de către Curtea de Apel Chișinău

la examinarea cererii de revizuire.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău și de Primarul interimar al

mun. Chișinău, cu menținerea încheierii din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău și de Primarul general

interimar al mun. Chișinău.

Se menține încheierea din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Bogaciuc împotriva

lui Alexandr Bogaciuc, intervenienții accesorii Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului

și partajarea bunurilor imobile comune, la cererea reconvențională depusă de

Alexandr Bogaciuc împotriva lui Ștefan Bogaciuc, Primăriei mun. Chișinău,

Consiliului mun. Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

terenului și partajul în natură a bunurilor imobile comune și la acțiunea

reconvențională depusă de Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău

împotriva lui Alexandr Bogaciuc, intervenient accesoriu Olga Gherasimenco cu

privire la demolarea construcțiilor samavolnice și eliberarea lotului de pământ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

7

judecător Oleg Sternioală

Judecători: Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

8